Conceptul de 'incredere publica' si coruptia

Conceptul de 'incredere publica' si coruptia

Conceptul de "incredere publica" se refera la standarde mai inalte de comportament, la o activitate mai rapida, mai eficienta. Pentru a indeplini acest concept administratia publica are nevoie de noi standarde de etica.

Daniela Tatiana Corodeanu considera ca "Neadevarul, sau adevarul partial devin frana si totodata, daunatoare in mersul inainte al societatii democratice. Nevoii de a aduce la acord gandul cu vorba si pe ambele cu fapta trebuie sa-i corespunda, in noua democratie instituirea treptata a unor conditii existente care sa nu mai solicite disciplinarea, cel putin pe o scara atat de generalizata si care sa dea curs prioritar cinstei, sinceritatii si adevarului. Fara modelarea unui prototip uman sincer, deschis, al carui limbaj sa reflecte gandul ca atare, neprefacut, fara fasonarea unor raporturi interumane similare, societatea democratica nu-si poate realiza propria esenta, iar moralei ii va lipsi credibilitatea si autenticitatea spre care aspira" .

Un studiu pe tema coruptiei  intocmit de firma de consultanta GFK, faptul ca trei sterturi dintre romani considera ca traiesc intr-o tara corupta, Romania fiind tara cu cel mai mic procentaj (40%) al persoanelor care nu au dat niciodata mita.

Un alt studiu, efectuat de Banca Mondiala arata ca mai mult de un sfert din companiile care lucreaza in Romania au platit mita in relatiile cu institutiile publice, 70% din managerii societatiilor considera ca majoritatea oficialilor sunt corupti. Studiul mai dezvaluie faptul ca 40% din persoanele care isi desfasoata activitatea in sectorul serviciilor publice recunosc ca au primit atentii banesti sau materiale in schimbul unui serviciu si sustin ca sistemul roman este corupt.

Un alt sondaj, din 2008, releva ca majoritatea populatiei (pana la 92,3%) considera ca atat oferirea de bani functionarilor publici sau politistilor, cat si primirea acestora de catre functionarii publici sau politisti constituie fapte de coruptie. Solicitarea de sfaturi competente unei cunostinte functionar public sau oferirea unui buchet de flori drept multumire pentru felul in care a fost tratat un bolnav nu sunt considerate fapte de coruptie de catre majoritatea respondentilor (pana la 87,6%)[3]

In urma sondajelor realizate reiese ca in momentul de fata ne confruntam cu o problema grava de coruptie ce este favorizata de sectorul public. In acest context, Societatea Academica din Romania considera ca "Coruptia este principalul obstacol in functionarea fluida a economiei de piata si a mecanismelor democratiei" [4].

Coruptia este un fenomen ce a capatat o amploare deosebita, prezentand forme variate si complexe, manifestate pana la cele mai inalte niveluri ale societatii. Ea reprezinta principala amenintare pentru democratie, doarece pune in pericol atat stabilitatea si credibilitatea institutiilor statului si a reprezentantilor acestora, cat si dezvoltarea economica si sociala, constituind o negare a drepturilor omului, o incalcare a principiilor unei administratii eficiente dar si a principiilor democratice.

Multitudinea definitiilor coruptiei ne arata foarte clar importanta care se acorda acestui fenomen. Iata cateva dintre acestea:

a)       Definitia dupa Transparency International (TI): "coruptia este folosirea abuziva a puterii publice incredintate, pentru obtinerea de beneficii personale. Nu este vorba doar de beneficiile de natura financiara, ci si de avantajele de orice alta natura."

b)       Definitia ONU in Codul de Conduita al Celor Imputerniciti cu Executarea Legii: "comiterea sau omisiunea indeplinirii unui act ce tine de indatoririle lor sau e in legatura cu acestea, ca raspuns la oferirea de mita, promisiuni, stimulente materiale cerute sau acceptate, ori indeplinirea necorespunzatoare a acestora."

c)       In Programul Global impotriva coruptiei, ONU declara ca "esenta fenomenului coruptiei consta in abuzul de putere savarsit in scopul obtinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, in sectorul public sau in sectorul privat".

d)       Conventia ONU impotriva coruptiei prevede ca infractiuni urmatoarele: "coruptia, traficul de influenta, abuzul de functie, imbogatirea ilicita (inclusiv din sectorul privat), spalarea produsului infractiunii, tainuirea, obstructionarea bunei functionari a justitiei."

e)       United Nations Development Programme (UNPD), in strategia Fighting Corruption to Improve Governance (1998) defineste coruptia drept "abuzul de putere publica, functie sau autoritate pentru beneficiu privat  -  prin mita, santaj, trafic de influnta, bani "murdari" sau delapidare"

f)   Fondul Monetar International (FMI) defineste coruptia drept "abuzul de putere publica sau incredere, pentru beneficiu privat."

g)       Grupul de experti pentru coruptie al INTERPOL defineste coruptia ca fiind "indeplinirea sau neindeplinirea unui act de catre indivizi sau organizatii publice sau private, prin incalcarea legii si increderii pentru profit sau beneficiu."

h)       Consiliul Europei in Conventia civila privind coruptia dconsidera coruptia ca fiind "faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit ori promisiunea unui astfel de avantaj necuvenit care afecteaza exercitiul normal al unei functiuni sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit ori promisiunii unui astfel de avantaj necuvenit."

i)   Uniunea Europeana, in Comunicarea Comisiei catre Consiliul European, Parlamentul European si Comitetul Economic si Social cu privire la strategia comprehensiva a Uniunii Europene impotriva coruptiei (2003), adopta definitia coruptiei folosita de Programul Global al Natiunilor Unite impotriva coruptiei: "abuzul de putere pentru castig privat."  

In documentul adoptat de catre guvernul Romaniei in anul 2005 numit Strategia nationala anticoruptie, prin termenul de coruptie se intelege prin:

"i) devierea sistematica de la principiile de impartialitate si echitate care trebuie sa stea la baza functionarii administratiei publice, si care presupun ca bunurile publice sa fie distribuite in mod universal, echitabil si egal

ii) substituirea lor cu practici care conduc la atribuirea catre unii indivizi sau grupuri a unei parti disproportionate a bunurilor publice in raport cu contributia lor" . 

In administratia publica, functionarii publici sunt subiectii actelor de coruptie. Numeroasele cazuri de coruptiei din randul functionarilor publici, alimenteaza neincrederea cetateanului, acesta tragand concluzia ca nu exista standarde de conduita in randul acestei categorii. Sentimentul de nesiguranta, dificultatea promovarii si nivelurile scazute ale compensatiilor financiare, privatizarea unor servicii, reducerea dimensiunilor aparatului birocratic, redefinirea in permanenta a atributiilor ministerelor si agentiilor au un impact adesea negativ asupra functionarilor publici, determinandu-i sa cedeze tentatiilor coruptiei. Coruptia si lipsa standardelor etice la nivelul functiei publice dauneaza credibilitatii institutiilor publice in fata propriilor cetateni si contribuie, de asemenea, la agravarea saraciei si la slabirea sistemului de servicii prestate cetatenilor.

Fara a ne ascunde dupa deget, coruptia poate fi definita drept abuzul de putere in urma caruia se inregistreaza beneficii sau avantaje personale. Aceasta putere se regaseste si in domeniul public. In afara de bani, beneficiile pot consta in protectie, tratament preferential, promovare, dar si altele.

Coruptia in administratia publica se refera si la mita platita in schimbul castigarii unor licente, usurarii procedurilor vamale, castigarii contractelor de achizitii publice, sau pentru acordarea prioritatii la prestarea de servicii guvernamentale. La baza acestui tip de coruptie sta puterea pe care o detin aceste persoane publice de a acorda tratamente preferentiale .

Coruptia determina serioase probleme de dezvoltare. Acest fenomen erodeaza capacitatea institutionala a guvernarii intrucat procedurile nu se respecta, resursele sunt acaparate, iar birourile publice sunt cumparate si vandute. In acelasi timp, coruptia submineaza legitimitatea guvernului si valorile democratice precum increderea si toleranta.

Termenul de "coruptie" este in directa legatura cu acela de "integritate". Conceptul de "integritate" a agentilor publici este introdus si promovat de Conventia ONU impotriva coruptiei din 2003, ratificata inclusiv de Romania. Comportamentul integru se traduce, printre altele, prin comportamentul cinstit, necorupt. In general, folosirea termenului "coruptie" este in legatura cu cel de "mita" sau "spaga". Dar, in realitate, coruptia nu se reduce la darea-luarea de mita, care constituie doar o parte a fenomenului coruptiei.