Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
3.1.Ingrijirea asistata
In statele dezvoltate,prin conceptul de ingrijire asistata se intelege 'dispensarizarea' varstnicului intr-un sistem medical de stat sau privat.Aceasta trebuie sa fie periodica si capabila sa suporte orice modificare nou aparuta.Ingrijirea asistata include si organizatiile non-guvernamentale abilitate in promovarea sanatatii.Acestea utilizeaza mai multe parghii pentr a reduce costurile pe care le presupune un sistem de ingrijire pentru batrani:monitorizarea medicala,stabilirea unor conduite de viata, asistenta sociala pentru cazurile ce nu reprezinta o urgenta.Ele pot contine:centre de consiliere,centre de dezintoxicare,servicii de interventie in criza.Aceste organizatii trebuie sa-si asume intreaga responsabilitate pentru serviciile lor.Se creeaza astfel un sistem paralel de sanatate pentru varstnici,care se intersecteaza cu asistenta specializata doar in conditii de urgenta.
3.2.Asistenta primara
Este o subspecialitate conceputa in majoritatea tarilor vestice pentru mai mult de jumatate din numarul total din medicii rezidenti.Medicul de familie are responsabilitatea diagnosticului,tratamentului si managementul pe termen lung al batranului cu bolifizice si mentale,si numai in conditii de complicatii sau raspuns terapeutic ineficient pacientul va fi indrumat catre specialist.Comparativ adultii,batranii sunt ingrijiti mai degraba de catre medicul de familie.Rezultatele studiilor arata ca din numarul total de persoane peste 65 de anu,o treime este tratata de medicul de familie,si o treime de medicul specialist si cealalta treime nu primeste asistenta medicala.In acest context medicul de familie trebuie sa respecte indicatiile medicului specialist.
2.3. Problemele frecvente cu care se confrunta varstnicii in zilele noastre
2.3.1. SARACIA
Saracia este perceputa de multi varstnici ca fiind o povara grea a batranetii. Uneori saracia este considerata a fi lumea a patra, aceasta lume fiind specifica varstnicilor saraci. Varstnicii sunt considerati a fi una dintre cele mai vulnerabile grupe expuse riscului la saracie.
Sararcia nu este o virtute, saracia este o rusine, o povara, si inca una greu de purtat si de suportat. A cui rusine? A saracului, desigur, dar cu siguranta ca si a bogatului, adica a societatii. Unora le este greu sa o accepte, fie doar ca spectatori, prefera sa o ignore, dar ea exista ca stare, declarata chiar de Isus ca o permanenta: "Pe saraci ii aveti totdeauna cu voi".
Saracia este o stare de lipsa permanenta a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viata considerat decent, acceptabil la nivelul unei colectivitati date.
Saracia reprezinta insuficienta resurselor necesare unei vieti sociale normale. Saracia este determinata prin raportarea resurselor individuale la un anumit nivel, considerat prag al saraciei.
Deoarece accentul cade pe lipsa resurselor, este vorba in mod special, de lipsa resurselor economice, ca resursa generala esentiala a celor mai multe activitati care compun viata de fiecare zi. A fi un varstnic sarac inseamna a fi un varstnic lipsit de resurse!
Saracia intervine doar atunci cand lipsesc resursele necesare realizarii unui mod de viata considerat a fi normal de societate, dar si de varstnicul respectiv.
In definirea saraciei se tine cont si de durata acesteia. Din cauza unor fluctuatii ale vietii, orice persoana poate ca, pe perioada relativ scurta (una sau mai multe luni), sa nu detina veniturile necesare asigurarii unui standard minim de viata. Rezervele de resurse acumulate pot compensa aceasta lipsa temporara. De asemenea, unele tipuri de consum pot fi amanate. In aceasta situatie, persoana nu poate fi considerata saraca. Starea de saracie se instaleaza doar cand lipsa de resurse devine suficient de indelungata, ea nemaiputand fi compensata de acumularile anterioare si nici de amanarea unor tipuri de consum.
Tot in definirea saraciei exista cele doua concepte de saracie: absoluta si relativa. Este imposibil ca intre cele doua concepte sa se puna o granita clara.
Conceptul de saracie absoluta intentioneaza sa stabileasca un standard universal: pragul sub care, in orice comunitate, o persoana este considerata a fi saraca. De regula, saracia absoluta se fundamenteaza pe idea de subzistenta. Ea este definita ca lipsa a mijloacelor necesare mentinerii vietii umane.
Conform statisticilor ONU, din cele 5,3 miliarde la cat se ridica populatia globului, 1,4 miliarde sunt saraci. Din acestia, 1,2 miliarde se afla in tarile in curs de dezvoltare. In tarile industrializate sunt 200 milioane de saraci dintre care 30 de milioane in SUA si 100 milioane in fosta URSS si in Europa de Est. Aceste date se refera la situatia dinaintea debutului tranzitiei in estul Europei. Ca un cost al tranzitiei la economia de piata, in aceasta regiune fenomenul saraciei s-a accentuat substantial. Desi la nivelul constiintei comune se considera ca saracul american este altceva, mult mai putin grav decat saracul indian, in realitate lucrurile par a sta cu totul invers: saracia americanului poate fi mult mai "urata uman", mai degradanta si social mai expoziva decat saracia indianului (Zamfir Elena, Zamfir Catalin, coord., 1995, 31).
Saracia limiteaza libertatile varstnicului si il priveaza de demnitate. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Declaratia privind Dreptul la Dezvoltare ca si o serie intreaga de alte instumente ale drepturilor omului statueaza cu claritate acest lucru. Declaratia de la Viena, adoptata in 1993, la Conferinta mondiala a Drepturilor Omului, afirma ca: "saracia extrema si excluziunea sociala constituie o violare a demnitatii umane" (Guvernul Romaniei, 2000).
3.3.2. PIERDERILE
Este varsta cu cele mai multe pierderi: mor persoanele dragi din familie, mor cunostintele si prietenii, moare partenerul de viata si dintr-odata se micsoreaza reteaua de relatii sociale. Varstnicul incepe sa se confrunte tot mai mult cu sentimentul de pierdere si de teama: "teama de a pierde este uneori mai mare decat a se pierde"(Dehelean Pompilia, 2001, 18).
Cea mai dureroasa pierdere este cea a copilului adult si a partenerului de viata, mai ales daca legatura afectiva dintre cei doi a fost foarte puternica (pierderea unui partener intr-o asemenea situatie atrage destul de repede si disparitia celui ramas -Dehelean Pompilia, 2001, 18).
Unii varstnici isi pierd locuinta la aceasta varsta si ajung intr-o institutie deoarece s-au dat in intretinere la o alta persoana, iar aceasta nu se mai ingrijeste de ei.
Pierderea, in cele mai multe din cazuri, genereaza o criza. Aceasta reprezinta o tulburare emotionala acuta a individului asociata cu lipsa abilitatilor de a face fata acesteia si se manifesta la nivel fiziologic, psihologic, cognitiv, comportamental si relational. Pierderea poate fi una reala sau una simbolica.
Unii varstnici isi pierd locuinta la aceasta varsta si ajung intr-o institutie deoarece s-au dat in intretinere la o alta persoana, iar aceasta nu se mai ingrijeste de ei.
Pierderea, in cele mai multe din cazuri, genereaza o criza. Aceasta reprezinta o tulburare emotionala acuta a individului asociata cu lipsa abilitatilor de a face fata acesteia si se manifesta la nivel fiziologic, psihologic, cognitiv, comportamental si relational. Pierderea poate fi una reala sau una simbolica.
PIERDEREA SANATATII este intalnita la multi varstnici. Aceasta pierdere este destul de greu suportata de persoana in cauza si uneori si de familia acestuia.
Imbatranirea si perioada batranetii aduc cu sine modificari semnificative ale corpului care capata un rol insemnat in viata varstnicului.
Multi varstnici simt ca nu mai au niciun scop in viata, nu mai au vise si idealuri, ajungand sa-si concentreze interesul doar asupra bolilor fizice. Varstnicii sunt foarte tentati sa vorbeasca, o mare parte din timpul lor, doar despre boala si suferinta. Deoarece nu mai au multe activitati pe care sa se concentreze, atentia incepe sa se centrata foarte mult asupra propriului trup care capata o importanta aparte pentru ei.
Din punct de vedere medical, starea de sanatate a varstnicilor este una precara, fiind necesara realizarea a numeroase investigatii medicale primare si de specialitate, acordarea de tratamente si oferirea gratuit de medicamente. Bolile de care sufera varstnicii afecteaza deopotriva sfera senzoriala (tulburari de vedere si auz), sfera motorie (pareze, reumatism, afectiuni articulare), functionarea organelor interne (boli cardiovasculare, boli digestive si de nutritie), la care se adauga si afectiuni psihice. Se constata o crestere a bolilor cardiovasculare, reumatismale si digestive, in randul persoanelor varstnice.
2.3.3 SINGURATATEA
Singuratatea a devenit o "boala" pentru tot mai multe persoane ale lumii in care traim. Ea poate fi catalogata ca boala atunci cand se intinde pe o perioada nedeterminata de timp si cuprinde persoana varstnica impotriva vointei ei.
Insa unele persoane varstnice si-au facut din singuratate un refugiu, fapt care le da posibilitatea sa se analizeze mult mai bine si de asemenea, le da posibilitatea sa analizeze mult mai profund ce se intampla in jur, dar pericolul este ca acesti varstnici sa cada intr-un sentiment de singuratate cronica, care nu este de dorit nimanui.
Singuratatea cronica poate fi foarte periculoasa si poate fi un simptom al starii de depresie. Singuratatea poate duce la depresie si in final la suicid.
Unii varstnici prefera sa fie singuri pentru ca nu le place sa comunice cu oamenii cu care simt ca nu mai au nimic in comun si astfel se izoleaza de lume. O persoana varstnica a spus: "am avut intotdeauna prieteni, dar sufletul mi-a fost tot timpul singur."
Singuratatea nu apare specific la o anumita varsta, poti fi singur la orice varsta. Nu varsta insoteste singuratatea, ci starea pe care o are persoana insoteste singuratatea.
Adesea insa, la varsta senectutii, batranul ramane singur, iar ajutorul primit din partea serviciilor sociale nu raspunde acestei probleme, dat fiind faptul ca problemele sociale si emotionale ale batranilor sunt mai putin recunoscute decat cele materiale (Muriel Brown si Sarah Payne, 1994, 204).
In general, singuratatea apare la varstnici deoarece acestia au contacte sociale destul de restranse, nu neaparat pentru ca nu si le doresc, ci pentru ca de obicei se simt izolati de ceilalti. Singuratatea poate aparea in viata varstnicilor ca o consecinta a esecurilor repetate cu care acestia s-au confruntat sau se confrunta.
Chiar daca unii incearca sa faca din singuratate o virtute, singuratatea este o stare negativa si tot ea determina o stare de vulnerabilitate.
Pentru unii singuratatea este asociata cu o stare de pierdere care provoaca individului incapacitatea de a mai actiona in situatii normale de viata. Pensionarii risca sa se izoleze dupa pensionare.
Unul din efectele singuratatii este starea de depresie. La batranete asistam la frecventa starilor depresive care determina un dezechilibru interior precum si un dezechilibru in relatiile din jur. La majoritatea varstnicilor depresia este insotita de o stare de teama fata de ideea mortii si a regretului pentru perioadele fericite din viata proprie. Aceste stari se accentueaza dupa pierderea partenerului de viata sau a cunostintelor de varsta apropiata.
Marea majoritate a varstnicilor prefera insa compania celorlalti, doresc sa comunice, sunt dispusi sa ii ajute pe cei aflati intr-o situatie similara, dorind sa-si depaseasca astfel starea de plictiseala si de singuratate.
Cercetarile din domeniu au aratat ca Biserica reprezinta o structura importanta de suport social, membrii afiliati ei beneficiind de o imunitate crescuta fata de bolile somatice, dar si fata de tulburarile psihice. S-a constatat ca persoanele care participa la serviciile divine inregistreaza o tendinta mai scazuta catre depresie si folosesc mai putine tranchilizante si sedative. In multe cazuri, credinta ajuta la atenuarea depresiei! De asemenea, numeroase cercetari au demonstrat faptul ca suportul social are un rol de protectie impotriva tulburarilor emotionale legate de crizele de viata.
Capitolul 4-Metodologia cercetarii
1. Tema cercetarii
Lucrarea de fata are ca tema de cercetare analiza nevoilor persoanelor varstnice din judetul Timis.
2. Scopul cercetarii
Scopul acestei cercetari este de a identifica nevoile persoanelor varstnice din judetul Timisoara in vederea planificarii optime a serviciilor de asistenta sociala. Cercetarea este atat una descriptiva, aducind informatii despre realitatea sociala, cat si explicativa urmarind sa testeze unele ipoteze.
3. Obiectivele cercetarii
Obiectivul principal al acestei lucrari il reprezinta imbunatatirea serviiciilor sociale pentru varstnicii din judetul Timis tinand cont de nevoile reale ale acestora. Obiectivele secundare urmarite sunt urmatoarele:
s identificarea nevoilor cu care se confrunta varstnicii din judetul Timis;
s identificarea nevoii de servicii sociale pentru varstnici;
s identificarea surselor de sprijin pentru varstnici
s identificarea serviciilor sociale si a prestatiilor de care beneficiaza varstnicii din judetul Timisoara;
s evidentierea principalelor modificari fiziologice, psihologice si sociale care survin odata cu imbatranirea;
s identificarea nevoilor varstnicilor neacoperite prin servicii sociale
s analizarea cauzelor institutionalizarii persoanelor varstnice
s formularea de propuneri pentru servicii sociale care sa raspunda nevoilor identificate
4. Ipotezele cercetarii
Pe baza unor cercetari anterioare si a unor date statistice, cercetarea va porni de la urmatoarele ipoteze:
s Saracia si problemele de sanatate sunt principalele probleme cu care se confrunta varstnicii din judetul Timis.
s Familia reprezinta principala sursa de sprijin pentru varstnici.
s Cu cat familia este mai dezorganizata cu atat cresc sansele ca varstnicul sa ajunga intr-o institutie
s In Timisoara serviciile sociale pentru varstnici sunt insuficient dezvoltate comparativ cu nevoia existenta.
s Varstnicii din mediul rural din judetul Timis beneficiaza de mai putine servicii si prestatii sociale decat cei din mediul urban din cauza dificultatilor de acces.
5. Instrumentele de cercetare.
In vederea realizarii cercetarii voi utiliza atat metode cantitative.
Ca si metoda cantitativa voi utiliza ancheta pe baza de chestionar.
Chestionarul va cuprinde un numar de 19 de intrebari inchise si deschise urmarindu-se identificarea nevoilor persoanelor varstnice ce beneficiaza sau nu de protectie sociala. Tinand cont de complexitatea obiectivelor, in vederea evaluarii nevoilor persoanelor varstnice in raport cu serviciile sociale oferite, dar si formularea unor solutii posibile voi realiza interviuri individuale cu specialisti in domeniu.
Pe langa ancheta sociologica pe baza de chestionar, datele vor fi culese utilizand si analiza documentelor pentru studierea datelor statistice procurate de la Directia Judeteana de Statistica Timisoara.
Descrierea esantionului
Metoda de investigare folosita a fost cercetarea cantitativa,iar intrumentul de lucru utilizat a fost chestionarul.Acesta cuprinde un numar de 19 intrebari si a fost aplicat pe doua loturi diferite de respondenti(persoane varstnice).
Primul lot de respondenti a fost format dintr-un numar de 25 de persoane varstnice, care frecventeaza centrele de zi pentru batrani din Timisoara.Lotul a fost format din 13 persoane de gen feminin si 12 persoane de gen masculin, din care: 13 persoane cu varste cuprinse intre 65-70 ani, 5 persoane intre 71-75ani,3 persoane intre 76-80 ani,2 persoane intre 81-85 ani, si 2 persoane peste 85 ani.
Al doilea lot de respondenti a fost format dintr-un numar de 25 de persoane varstnice care locuiesc in Timisoara, dar care nu frecventeaza nici o institutie de protectie sociala. Lotul a fost format din 12 persoane de gen feminin si 13 persoane de gen masculin,din care : 12 persoane cu varste cuprinse intre 65-70 ani, 6 persoane cu varste intre 71-75 ani, 3 persoane cu varste intre 76-80 ani, 3 persoane cu varste intre 81-85 ani, 1 persoana cu varsta peste 85 ani.
Interpretarea datelor
Primul lot
Ipoteza 1-cu cat situatia de sanatate/financiara a varstnicului este mai precara, cu atat riscul de marginalizare sociala este mai crescut.
Pentru aceasta ipoteza intrebarile relevante din chestionar sunt:
4. Nivelul de scolarizare?
Se observa din graficul prezentat ca respondentii au raspuns:13 persoane sunt cu studii medii,7 persoane sunt cu studii superioare,3 persoane sunt cu studii postliceale,iar 2 persoane sunt fara studii.
5. Venitul net pe membru de familie?
La aceasta intrebare,10 persoane sunt cele care au un venit mai mare fata de restul persoanelor.
8. Care din urmatoarele credeti ca sunt punctele forte ale varstei dumneavoastra?
Respondentii au raspuns diferit la aceasta intrebare, 20 persoane cred ca punctele forte ale varstei sunt de a avea mai mult timp liber,2 persoane cred ca au posibilitatea de a calatori mai mult,iar 3 persoane cred ca existenta nepotilor in viata lor este un punct forte.
9. Care sunt punctele slabe ale varstei dumneavoastra?
Punctele slabe ale varstnicilor sunt:15 respondenti cred ca marginalizarea din partea generatiilor mai tinere este unul dintre punctele forte.
10. In care din urmatoarele situatii va incadrati in momentul de fata?
15 respondenti au raspuns ca sunt multumiti de viata la varsta a 3 a,iar 10 respondenti au raspuns ca nu sunt multumiti de viata la varsta a 3 a.
12.De cand sunteti pensionar, vi s-a intamplat sa aveti zile in care nu aveti cu cine sta de vorba sau cand va sunteti singur, izolat, inutil, respins de membrii familiei si societate?
Respondentii au raspuns in proportie de 35% ca nu se simt singuri, inutili sau respinsi de familie sau societate.
Concluzie :
Putem spune ca starea materiala nu influenteaza gradul de marginalizare sociala.De fapt mai bine spus persoanele chestionate fac parte dintr-un grup(protejat,sprijinit si ajutat),fapt care face ca acest grup sa beneficieze de unele avantaje.
Ipoteza 2-cu cat relatia dintre varstnic si membrii familiei este mai buna, cu atat sansele ca varstnicul sa traverseze o perioada de criza sunt mai scazute.
Pentru aceasta ipoteza, intrebarile relevante din chestionar sunt urmatoarele:
7.Care dintre urmatoarele probleme considerati ca poate reprezenta o perioada de criza in viata varstnicilor?
La acest grafic se observa un procent de 30% pentru singuratatea sau lipsa familiei,30% pentru pierderea partenerului,15% pentru izolarea/marginalizarea,20% pentru plecarea copiilor din tara si restul de5% petru momentul pensionarii si problemele financiare si aschimbarii rorurilor si statutului.
14. Cu cine locuiti?
Se observa ca 60% dintre respondenti locuiesc singuri,20% cu sotul/sotia,iar la egalitate de 10% sunt cei cu copii/nepotii si alte persoane.
17. Care este relatia dumneavoastra cu generatia tanara (copii, tineri)?
Relatia cu generatia tanara este in proportie de 45% conflictuala(13 persoane),40% buna, de comunicare(7 persoane),15% inexistenta(5 persoane).
Concluzie:
Se poate observa ca mediul familial, prezenta copiilor si a partenerului de viata, nu influenteaza sentimentele persoanei varstnice in momentul pensionarii.Astfel persoanele care locuiesc singure declara intr-o mare parte ca singuratatea reprezinta un moment dificil pentru ei.
Ipoteza 3-cu cat o persoana varstnica este mai activa, cu atat riscul de a traversa o perioada de criza si de a fi marginalizata social este mai scazut.
Pentru aceasta ipoteza , intrebarile relevante din chestionar sunt urmatoarele:
11. Credeti in importanta si puterea autoritatilor locale in imbunatatirea vietii pensionarilor?
In acest grafic 99%(23 dintre respondenti) cred in puterea autoritatilor si doar1%(2 dintre respondenti) nu cred in puterea autoritatilor.
12.De cand sunteti pensionar, vi s-a intamplat sa aveti zile in care nu avea i cu cine sta de vorba sau cand va simteati singur, izolat, inutil, respins de membrii familiei si societate?
12 respondenti au raspuns cateodata,8 au raspuns foarte rar si 5 au raspuns frecvent.
18. De cate ori ati apelat la institutiile sociale pentru ajutor?
12 respondenti au apelat deseori la institutiile sociale,9 respondenti nu au apelat niciodata,iar 4 respondenti mai rar.
19. Care au fost solicitarile dumneavoastra ?
15 respondenti au apelat la ajutor financiar si 10 respondenti au apelat la ajutor social.
Concluzie:
Observam ca majoritatea respondentilor au apelat la ajutoar financiar sau social.
Lotul 2
Ipoteza 1-cu cat situatia financiara sau de sanatate a varstnicului este mai precara, cu atat riscul de marginalizare sociala este mai crescut.
Pentru aceasta ipoteza , intrebarile relevante din chestionar sunt urmatoarele:
6. Cum vedeti momentul pensionarii in cadrul vietii dumneavoastra?
60% dintre respondenti(12) vad momentul ca fiind unul mult asteptat.
12.De cand sunteti pensionar, vi s-a intamplat sa aveti zile in care nu avea i cu cine sta de vorba sau cand va simteati singur, izolat, inutil, respins de membrii familiei si societate?
11 respondenti respondent au raspuns ca s-a intamplat doar cateodata sa nu aiba cu cine vorbi,9 dintre ei foarte rar,iar 5 dintre ei frecvent.
Concluzie
In urma rezultatelor obtinute putem concluziona ca o parte dintre respondenti sustin ca au asteptat momentul pensionarii,iar o parte se simt cateodata marginalizati, inutili si izolati, prin urmare starea financiara influenteaza gradul de marginalizare sociala, si sporeste frustrarea si nemultumirea varstnicului.
Ipoteza 2-Cu cat relatia dintre varstnic si membrii familiei este mai buna, cu atat sansele ca varstnicul sa traverseze o perioada de criza sunt mai scazute.
Pentru aceasta ipoteza , intrebarile relevante din chestionar sunt urmatoarele:
13. Aveti relatii apropiate cu familia ( copii/nepoti) ?
20 de respondenti au relatii bune cu familia,iar 5 dintre ei nu prea au.
14. Cu cine locuiti?
12 dintre respondenti locuiesc singuri,7 dintre ei cu sot/sotie,3 locuiesc cu copii/nepotii si inca 3 dintre ei locuiesc cu alte persoane.
Concluzie
In urma graficelor efectuate putem afirma pensionarea reprezinta un moment greu pentru majoritatea respondentilor, indiferent daca acestia sunt singuri sau au familie,ei au o relatie buna cu acestia.
CHESTIONAR
Anexa 1.
DATA :
NR:
NUME RESPONDENT:
1. Ce varsta aveti?
a) 65-70
b) 71-75
c) 76-80
d) 81-85
e) peste 85
2. Sexul?
a) M
b) F
3. Starea civila?
a) casatorit/partener de viata ;
b) necasatorit;
c) divortat;
d) vaduv;
4. Nivelul de scolarizare?
a) fara studii;
b) studii medii;
c) studii postliceale;
d) studii superioare;
5. Venitul net pe membru de familie?
a) sub 300 lei;
b) intre 301lei si 450 lei;
c) intre 451 lei si 600 lei;
d) peste 601 lei;
6. Cum vedeti momentul pensionarii in cadrul vietii dumneavoastra?
a) moment mult asteptat;
b) decadere din punct de vedere social;
c) decadere din punct de vedere finaciar;
7.Care dintre urmatoarele probleme considerati ca poate reprezenta o perioada de criza in viata varstnicilor?
a) momentul pensionarii;
b) problemele financiare;
c) schimbarea rolurilor si statutului;
d) izolarea, marginalizarea, stigmatizarea din partea societatii si a tinerilor;
e) pierderea partenerului de viata;
f) singuratatea / lipsa familiei;
g) plecarea copiilor din tara;
8. Care din urmatoarele credeti ca sunt punctele forte ale varstei dumneavoastra?
a) mai mult timpul liber;
b) posibilitatea de a calatori mai mult;
c) existnta nepotilor in viata mea;
9. Care sunt punctele slabe ale varstei dumneavoastra?
a) marginalizarea din partea generatiilor mai tinere;
b) probleme de sanatate;
c) probleme financiare;
10. In care din urmatoarele situatii va incadrati in momentul de fata?
a) multumim de viata la varsta a 3 a;
b) nemultumit de viata la varta a 3 a;
11. Credeti in importanta si puterea autoritatilor locale in imbunatatirea vietii pensionarilor?
a) da
b) nu
12.De cand sunteti pensionar, vi s-a intamplat sa aveti zile in care nu avea i cu cine sta de vorba sau cand va simteati singur, izolat, inutil, respins de membrii familiei si societate?
a) frecvent ;
b) cateodata ;
c) foarte rar ;
d) nu ;
13. Aveti relatii apropiate cu familia ( copii/nepoti) ?
a) da
b) nu
14. Cu cine locuiti?
a) sot / sotie;
b) copii/ nepoti;
c) singur;
d) alte persoane;
15. In momentul de fata simtiti nevoia unui ajutor?
a) da
b) nu
16. Daca "da", care sunt nevoile dumneavoastra?
a) ajutor financiar;
b) ajutor in gospodarie;
c) nevoi afective
17. Care este relatia dvoastra cu generatia tanara (copii, tineri)?
a) una buna, de comunicare si colaborare ;
b) conflictuala ;
c) inexistenta ;
18. De cate ori ati apleat la institutiile sociale pentru ajutor?
a) deseori;
b) rar;
c) niciodata.;
19. Care au fost solicitarile dumneavoastra ?
a) ajutor fianciar ( ajutoare sociale pentru nevoiasi/ ajutor de inalzire );
b) ajutor social ( incluziunea in retele sociale destinate varstnicilor).
Anexa 2.
1.Ce varsta aveti?
2.Sexul?
3.Starea civila?
4.Nivelul de scolarizare?
5. Venitul net pe membru de familie?
6.Cum vedeti momentul pensionarii in cadrul vietii dumneavoastra?
7.Care dintre urmatoarele probleme considerati ca poate reprezenta o perioada de criza in viata varstnicilor?
8.Care credeti ca sunt urmatoarele puncte foarte ale varstei dumneavoastra?
9.Care sunt punctele slabe ale varstei dumneavoastra?
10.In care din urmatoarele situatii va incadrati in momentul de fata?
11.Credeti in importanta si puterea autoritatilor locale in inbunatatirea vietii pensionarilor?
12.De cand sunteti pensionari vi s-a intamplat sa aveti zile in care nu aveti cu cine sta de vorba sau cand sunteti singur /izolat/inutil/respins de membri familiei si societate?
13.Aveti relatii apropiate cu familia(copii/nepotii)
14.Cu cine locuiti?
.
15.In momentul de fata simtiti nevoia unui ajutor?
16.Daca ''da ''care sunt nevoile dumneavoastra?
17.Care este relatia dumneavoastra cu generatia tanara(copii/tineri)?
18.De cate ori a-ti apelat la institutiile sociale pentru ajutor?
19.Care au fost solicitarile dumnevoastra ?
Concluzii
Analiza nevoilor presupune atat identificarea (adunarea informatiilor despre cei aflati in nevoie: mediul lor de viata, problemele cu care se confrunta si solutiile existente) cat si evaluarea nevoilor (sintetizarea informatiilor obtinute, ordonarea optiunilor posibile/stabilirea prioritatilor pentru decident) indivizilor dintr-o colectivitate, grup sau institutie; pentru aceasta a fost esential sa obtinem atat parerea celor in nevoie (in cazul nostru a varstnicilor), cat si punctul de vedere al furnizorilor de servicii, al finantatorilor si al specialistilor/expertilor din domeniu. Varstnicii reprezinta o categorie sociala vulnerabila, o categorie ale carei nevoi trebuie atent identificate si evaluate pentru a putea face propuneri pertinente vizavi de serviciile sociale care necesita sa fie dezvoltate.
In urma analiziei efectuate putem afirma pensionarea reprezinta un moment greu pentru majoritatea respondentilor. In majoritatea cazurilor varstnicii locuiesc singuri dar inceara relatii apropiate cu familia, fiind constienti de faptul ca singura sursa de ajutor raman copiii/nepotii. Ahmed si Emigh (2005, p. 9-41) au constatat ca taranii varstnici, de conditie materiala modesta, din Estul si Centrul Europei, apeleaza la aranjamente de convietuire in familii extinse pentru a atenua necazurile care vin odata cu varsta: saracia, dependenta si singuratatea.
Principalele dificultati cu care se confrunta varstnicii sunt saracia si problemele de sanatate (veniturile sunt insuficiente in raport cu necesitatile; varstnicii se confrunta cu o serie de probleme de sanatate, suferind concomitent de mai multe boli). Inaintarea in varsta este asociata adeseori cu degradarea fizica si cu virulenta unor boli dintre care cele mai frecvente sunt afectiunile oaselor si ale articulatiilor (reumatism), ale aparatului circulator, ale ochiului si ale anexelor sale, ale aparatului respirator, digestiv precum si boli endocrine, de metabolism (diabet).
Facilitatile pentru transport si majorarea pensiilor reprezinta principalele solicitari din partea varstnicilor.
Desi consider ca sprijinul familiei reprezinta cea mai importanta si mai indicata "forma de asistenta" acordata varstnicilor, familia ajunge, din motive independente de vointa ei, sa acorde tot mai putin timp si suport bunicilor/parintilor. Intr-o astfel de situatie, varstnicii tind sa ajunga "clienti ai asistentei sociale" permanent ori temporar. Din perspectiva asistentei sociale, se poate observa ca o proportie remarcabila de persoane varstnice are nevoie de servicii sociale care, ori nu exista, ori sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ. Implicatiile medico-sociale ale imbatranirii populatiei si a tendintei de accelerare a acestui proces in ultimele decenii atesta adevarul ca "batranetea este a tuturor si a fiecaruia dintre noi"
Bibliografie
1.Neubeck, K. J. & Mary Alice Neubeck (1997). Social problems. A Critical Aproach. Editura McGraw- Hill Companies, Boston, p. 370
2.Sorescu, Maria E. (2005). Asistenta sociala a persoanelor varstnice. Editura Universitatii din Craiova, Craiova, p. 8
3.H. G. Nr. 541 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei Nationale de Dezvoltare a Sistemului de Asistenta Sociala pentru Persoanele Varstnice in perioada 2005-2008, publicata in Monitorul Oficial Nr. 541 din 27 iunie 2005
4.Muntean, A. (2006). Psihologia Dezvoltarii Umane. Editura Polirom, Iasi, p. 419
5.Papalia, D. E. & Wendkos Olds, S. (1986). Human Development. Editura McGrae-Hill, Inc., p. 476
6.Sorescu, M. E., 2005. Asistenta sociala a persoanelor varstnice. Editura Universitatii din Craiova, Craiova, p. 8
7.Sorescu, M. E. (2005). Asistenta sociala a persoanelor varstnice. Editura Universitatii din Craiova, Craiova, p. 6- 10.
8.Sorescu, M. E. (2005). Asistenta sociala a persoanelor varstnice. Editura Universitatii din Craiova, Craiova, p. 44
9.Muntean, A. (2006). Psihologia Dezvoltarii Umane. Editura Polirom, Iasi, p. 78.
10.Sorescu, Maria Emilia, 2005. Asistenta sociala a persoanelor varstnice. Editura Universitatii din Craiova, Craiova, p.72.
11.Papalia, D. E. & Wendkos Olds, S. (1986). Human Development. Editura McGrae-Hill, Inc., p.483
12.Garleanu-Soitu, D. (2006). Varsta a treia. Editura Institutul European, Iasi, p. 38.
13.Bucur, V. & Macivan, A, Probleme ale varstei a treia in Neamtu G. (coord.) (2003). Tratat de Asistenta Sociala, Editura Polirom, Iasi, p.915.
14.Drake, R. F. Housing and older people, in Atheea Symond, Anne, Kelly, 1998. The Social Construction of Community Care. Editura MacMillian Press Ltd. London, p.260.
15.Sorescu. M. E. (2005). Asistenta sociala a persoanelor varstnice. Editura Universitatii din Craiova, Craiova, p. 43.
16.Muntean, A. (2006). Psihologia Dezvoltarii Umane. Editura Polirom, Iasi, p. 429.
17.Comisia Nationala pentru Populatie si Dezvoltare (2006). Cartea verde a populatiei in Romania, p.8.
18.Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, Institutul National de Studii si Strategii privind Problematica Persoanlor cu Handicap, 1998. Handicap- Readaptare- Integrare. Ghid fundamental pentru protectia speciala, recuperarea si integrarea socio-profesionala a persoanelor in dificultate. Editura Pro Humanitate, Bucuresti, p. 163-165.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |