Dintre adversarii vechi si noi ai sanatatii fumatul candideaza la primele locuri, prin efectele sale deosebit de nocive asupra organismului, prin gravele dezechilibre functionale si biologice pe care le genereaza.
Este ingrijorator faptul ca desi rolul nefast al fumatului de tigara se cunoaste de multa vreme, desi cercetarile stiintifice au demonstrat din ce in ce mai convingator impactul tutunului cu o gama tot mai larga de afectiuni, numarul fumatorilor si al productiei de tigari se mentine in cele mai multe tari la un nivel incredibil de ridicat.
Cultura tutunului se practica aproape in toate tarile cu exceptia regiunilor cu clima extrem de rece. Aproximativ 120 de tari cultiva tutunul pentru consumul intern si pentru export, iar in tarile in curs de dezvoltare, productia de tutun creste cu o mare rapiditate.
O statistica din 1976 arata ca numarul de tigarete produse in acel an in lume se ridica la 3850 miliarde. In general consumul cel mai mare de tigari se semnaleaza in tarile cele mai industrializate. Primul loc in lume il detin Statele Unite, cu cel mai mare consum de tigari, in medie 2700 tigari de persoana pe an.
In majoritatea tarilor europene peste 50% dintre barbtii adulti fumeaza in medie 15 tigari pe zi. In timp ce in randul barbatilor se semnaleaza o tendinta procentuala de scadere a fumatorilor, numarul femeilor fumatoare sporeste an de an. Statisticile atesta ca femeile devin din ce in ce mai mult victimele cancerului de plamani si ale bolilor coronariene in legatura directa cu consumul sporit de tigari.
Consumul de tigari a crescut si in randul tineretului, cu toate consecinttele sale nefaste asupra organismelor tinere. Date statistice mentioneaza ca in Belgia 50% dintre tineri fumeaza de la varsta de 15 ani; in Germania 36% dintre copii de la 10 - 12 ani sunt fumatori antrenati; in Italia 60% dintre baieti sunt fumatori de la 15 ani. O ancheta in America Latina arata ca in aceasta parte a globului 45% dintre barbati si 18% dintre femei, fumeaza.
In prezent nu mai exista nici un dubiu asupra faptului ca afectiuni foarte grave care constituie in momentul de fata importante cauze de morbiditate in lume, sunt legate - unele excusiv de altele in masura - de abuzul de tutun. Statistici diferite ca si cele din tara noastra demonstreaza legatura stransa intre tutun, cresterea morbiditatii si diminuarea sperantei de viata. Exista o relatie directa intre gradul tabagismului si mortalitatea fumatorului care depasesc cu 30 - 80% pe cea a nefumatorilor. Procentul se refera mai ales la fumatorii de tigarete, fiind mai ridicat la cei care consuma un numar mai mare de tigari zilnic. Se remarca faptul ca morbiditatea este cu atat mai mare cu cat tabagismul este mai precoce. In acest sens se remarca ca morbiditatea este mai mare la grupele de varsta intre 45 - 55 ani. Folosirea pipei sau a tigarii de foi expune la cel mai mic risc, cu conditia ca fumatorul sa nu fi folosit niciodata inainte tigarete. Fumatorul de tigarete care trece la pipa pastreaza in general obiceiul de a inhala fumul, ceea ce nu fac fumatorii exclusiv de pipa sau tigari de foi (Ozun).
Doctorul Pierre Theil din Franta considera ca fumatul cu regularitate a doua tigari pe zi scurteaza viata unui om cu doi ani si jumatate. Un pachet pe zi inseamna reducerea duratei de viata cu 5 - 6 ani, iar doua pachete pe zi, cu inca doi ani. Conform unor statistici de Anglia, din 100 de nefumatori in varsta de 35 de ani, 69,7% au sanse sa mai fie in viata la 70 de ani. In cazul fumatorilor a doua pachete pe zi, numai 46,2% ar avea sansa sa mai atinga aceasta varsta.
Aceste date au permis ca fumatorii, acesti consumatori de "iarba rea" sa fie considerati intr-o masura mai mare sau mai mica "sinicigasi de cursa lunga"!
De ce sunt tigarile atat de daunatoare? Pana in prezent s-au izolat 1350 de constituienti ai fumului de tigara si se pare ca numarul lor este mult mai mare. In fumul de tigara se regasesc cu o singura exceptie, cele 481 de substante cancerigene izolate de catre Hartwell.
La originea tulburarilor cardiovasculare la fumatori stau in principal doua dintre elementele principale ale fumului de tigara: nicotina si oxidul de carbon. Acesta din urma impreuna cu hemoglobina formeaza un component stabil, carboxihemoglobina, care se comporta in sangele marilor fumatori ca un element extrem de nociv, provocand tulburari de oxigenare, tramboze si infarcte.
Dupa cum arata o revista franceza, Institutul National Francez al Sanatatii imputa tabacismului 70000 din decesele anuale din tara. Din cele 70000 de victime, 20000isi pierd viata ca urmare a infractelor miocardice, ceva mai mult de 15000 din cauza bronsitelor si 35000 in urma cancerului.
Printre numeroasle substante nocive identificabile, 46 de dubstante chimice dozabile din tutun s-au dovedit a fi canceriogene. Cercetarile recente au aratat ca fumul de tigara se combina cu aerul si formeaza compusi cancerigeni, asa numitele nitrozamine, care reprezinta de fapt un pericol si pentru nefumatori.
Legatura dintre fumat si cancer este demonstrata indiscutabil. Daca anual mor in lume de cancer 5 - 6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese au drept cauza fumatul. IN afara de substantele continute in tutun cu efect cancerigen prin ele insele (gudron etc.), altele favorizeaza dezvoltarea cancerului si sunt cancerigene. Actiunea lor nociva se execrcita atat la nivelul vailor aero-digestive, cat si asupra organismului in general. Fumatul este implicat in numeroase localizari ale cancerului: bronho-pulmonar, buze, limba, orofaringe, laringe, esofag, stomac, vezica urinara etc.
Evident ca pot interveni si alti factori cancerigeni (alcoolul etc.) dar un lucru este demonstrat si anume faptul cs frecventa cancerului pulmonar este proportionala in toate tarile cu consumul de tigarete. Relatia este asa de evidenta incat 90% dintre marii fumatori, de peste 40 de tigari pe zi, fac cancer pulmonar. In timp ce cu doua decenii in urma cancerul pulmonar ocupa locul opt in randul localizarilor de cancer in general, in momentul de fata el se situeaza pe locurile 1 - 2 si tinde spre ocuparea locului intai. Deosebit de concludenta este aceasta evolutie in cadrul cancerului pulmonar la femei.
In urma cu trei decenii, la zece cancere la barbati revenea unul la femei, fapt ce oglindea numarul mare de fumatori in randul barbatilor. In prezent, ca rezultat al cresterii numarului femeilor fumatoare, acest raport este de 1 la 4 pe tara si 1 la 3 in Bucurest, el prezentand tendinta de inrautatire. Doua treimi din randul celor decedati sunt persoane la varste active (Trestioreanu).
In general riscul este proportional cu cantitatea de tutun consumata. La consum egal intervin alti factori: inhalarea fumului, inceputul fumului la varste tinere, rapiditatea cu care se fumeaza fiecare tigara si numarul de fumuri retinute; obiceiul de a tine tigara intre buze timp mai indelungat, sau de a reaprinde o tigara stinsa, lungimea filtrului, expune la alti factori cancerigeni (Ozun).
Astazi nici un specialist sau cercetator in domeniul oncologiei nu se mai indoieste ca fumatul reprezinta cauza favorabila si determinanta a cancerului pulmonar. La substantele cancerigene din tutun amintite, se adauga unele hidrocarburi aromate policiclice, fenoli, care au actiune directa cancerigena. Pensularea pielii animalelor cu aceste substante a dus la apaaritia unor cancere cutanate, iar inhalarea lor de durata, tot la animale, a determinat cancere pulmonare confirmate histopatologic. Aceste cancere experimentate sunt cu totul asemanatoare celor intalnite la fumatori, care nu fac astazi altceva decat sa repete pe pielea si plamanii lor proprii, aceste experimente si sa demonstreze ca ceea ce s-a constatat la animalele de experienta, se verifica si la om (Anastasatu). Pe buna dreptate se intreaba acest autor ca daca acest lucru este demonstrat, de ce mai este nevoie ca atatea milioane de fumatori de pe glob sa repete tragica experienta a celor care i-au precedat si si-au platit viata cu astfel de experimente?
In afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecventa la fumatorii inveterati, numeroase studii au dovedit o relatie directa intre fumat si frecventa cancerului care atinge organe mai indepartate de contactul cu atmosfera poluata de tutun. Astfel riscul de a face cancer al vazicii urinare este de doua ori mai mare la fumatori decat la nefumatori, pentru cancerul esofagului de 5 ori, pentru cancerul cavitatii bucale si al faringelui de 6 ori, iar pentru cancerul laringelui de 10 ori (Bungeteanu).
Tutunul este de asemenea implicat in aparitia bolilor respiratorii acute si a bronhopneumopatiilor cronice obstructive.
Bolile respiratorii acute, traheitele, bronsitele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai frecvente la fumatori decat la nefumatori. Bronmatul ocupa primul loc, sunt de asemenea mai frecvente la fumatori decat la nefumasitele cronice, in determinarea carora futori si proportional cu cantitatea de tutun consumata.
Dupa Holland, bronsita cronica se intalneste la 8% dintre nefumatori fata de 27% la fumatorii cu un consum pana la 10 g tutun pe zi, 40% la fumatorii ce consuma 12 - 24 g pe zi si 50% din fumatorii ce consuma peste 25 g tutun pe zi.
Fumul de tutun provoaca o hipersecretie a mucoasei bronsice si consecutiv o cilio - toxicitate care impiedica drenajul secretiilor bronsice acumulate. Indepartarea particulelor depuse in caile aeriene se face in mod diferit la fumatori fata de nefumatori. La nefumatori, indepartarea incepe imediat dupa inhalare. Ea este rapida pentru toate particulele depuse pe caile aeriene mai largi si mai centrale, apoi mai lenta pentru particulele depuse pe caile aeriene mici si periferice, astfel incat nu se mai observa nici o retentie. La fumatori, fenomenele de epuratie sunt intarziate si prelungite avand loc un stocaj anormal al particulelor straine in caile respiratorii.
Alaturi de cilio - toxicitatea tutunului exista si toxicitate celulara directa in sensul unei inhibitii a activitatii celuleor care intervin in mecanismele de epurare bacteriana. Este de mentionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse in evidenta la unii astmatici.
Evolutia bronsitei cronice obstructive in cazul in care nu se abandoneaza fumatul duce la ingustarea cailor respiratorii, la tulburari ventilatorii progresive, la insuficienta respiratorie grava incompatibila cu cel mai mic efort si in final la dependenta sociala si la pierderea vietii.
Fumatul este implicat in aparitia numeroaselor boli cardiovasculare. Desigur ca el nu este factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alaturi de modul de alimentatie, sedentarism, stresul nervos, hiperlipoproteinemia, hipertensiunea arteriala etc. Fumatul antreneaza o constrictie vasculara si o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 - 3 grade la nivelul extremitatilor. Sunt considerate de asemenea ca efecte secundare ale fumatului: modificarile turbiditatii plasmatice, concentratioa de colesterol si beta lipoproteine, adezivitatea si agregarea trombocitelor. Tabagismul este cauza majora a cardiopatiei ischemice. Riscul fumatorilor de a muri de cardiopatie coronariana este de doua ori mai mare decat la nefumatori. Studii efectuate la persoane cu coronaropatii au aratat ca fumatul unei tigari are un efect similar cu al unei injectii cu nicotina, in sensul ca el produce o crestere imediata a presiunii sanguine, a debitului cardiac si o reducere a capacitatii globulelor rosii de a transporta oxigenul la organele vitale.
Implicatiile fumatului in evolutia coronaropatiilor si arteriopatiilor s-ar datora actiunii directe asupra celulelor ganglionare ale sistemului nervos vegetativ si efectului imediat al nicotinei asupra suprarenalelor si hipofizei.
In legatura cu suferintele coronariene la fumatori studii statistice au aratat ca exista o relatie stransa intre fumat si ingestia de zahar. Fumatul ar fi asociat cu cresterea numarului de cesti cu bauturi calde consumate zilnic (cafea, ceai) si cu zaharul ingurgitat. Astfel fumatul cat si consumul concomitent de zahar sunt implicate in determinismul bolii degenerative coronariene.
Printre alte boli cardiovasculare in care este incriminat fumatul amintim hipertensiunea arteriala si arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare care duce la gangrene, amputatii etc. S-a constatat ca 95% din arteritiei ar fi mari fumatori si ca 11,4% din amputatiile efectuate la arteritici ar fi putut fi evitate daca s-ar fi abandonat tutunul.
Consecintele nefaste ale fumatului se inregistreaza si la nivelul aparatului digestiv. Astfel, ulcerul gastroduodenal este de doua ori mai fecvent la fumatori fata de nefumatori. Durerea ulceroasa este mai intensa si mai durabila la fumatori, iar complicatiile ulcerului sunt mai frecvent la acestea. Principalul mecanism in inducerea ulcerului la fumatori ar fi inhibitia secretiei pancreatice alcaline care tamponeaza aciditatea continutului gastric ajuns in duoden. Agentul care produce aceasta inhibitie se presupune a fi nicotina.
Fumul de tutun reduce capacitatea de aparare a organismului, riscul fumatorului de a contracta afectiuni mai multe si cu evolutie mai severa fiind mult mai mare. Printre multiplele efecte toxice ale tutunului este si acela al afectarii sistemului imun, ducand la scaderea producerii de anticorpi. Nivelul redus al imunoglobulinelor la fumatori poate fi un factor care contribuie la infectiile respiratorii cronice mai frecvente si mai severe la acestia.
Reactiile imunitare ale tutunului ca si radioactivitatea fumului de tigara au fost incriminate in determinarea a multor complicatii la fumatori, inclusiv a cancerului. Razele alfa la care se expune un fumator care consuma un pachet si jumatate de tigari pe zi, achivaleaza cu radiatia provocata de 300 de radiografii consecutive!
Fumatul dauneaza graviditatii si noului nascut, produce avorturi, malformatii, nasteri de copii morti, debili sau distrofici. Complicatii ale nasterii, ruptura prematura a membranelor, placenta praevia, pielonefrita, sunt mai frecvente la gravidele fumatoare.
La femeile gravide sau care alapteaza, la numai 5 minute dupa terminarea fumatului, produsii toxici din tutun se regasesc in glandele mamare facand ca sugarul sa sufere consecintele sigarii. Cand parintii fumeaza in prezenta copiilor, nicitina apare in urina acestora tot dupa cateva minute. S-a observat ca aprinderea unei tigari de catre o persoana din ambianta unui nou nascut poate determina refuzul mancarii al acestora intrucat ficatul lor incomplet dezvoltat nu poate anihila efectul nicotinei.
Am mai putut adauga si alte boli legate de fumat cum ar fi cele ale sistemului nervos (congestiile cerebrale sunt de doua ori mai frecvente la fumatori) cele endocrine precum si scaderea acuitatii vizuale si auditive.
Daca la baza incitatiei pentru consumul de tutun stau factori sociali si psihologici, persistenta ulterioara a acestei deprinderi este dependenta, in mare parte, de efectele farmacologice ale nicotinei, instalandu-se un veritabil fenomen de obisnuinta si facand din fumat o toxicomanie socialmente perfect acceptata.
