Scurta istorie a gimnospermelor
Cu mai bine de 220 milioane de ani in urma , flora terestra era dominata de aceste plante cu flori primitive.
Carbonifer:
Un aspect al evolutiei plantelor spre formele superioare cu flori si seminte este si aparitia, printre ferigile carbonifere, a unor plante care au premers dezvoltarea plantelor cu seminte golase-gimnospermele.
Permian:
Din permian se cunosc, ca stramosi ai coniferelor actuale, Walchia piniformis si Voltzia heterrophylla . Voltzia se dezvolta in permian, dar o gasim si in timpurile de la inceputul erei mezozoice. Ambele plante purtau semintele in conuri si au constituit originea celor mai multe dintre coniferele care se vor dezvolta in lungul erelor mezozoice si neozoice.
Triasic:
Dintre Cycadophyta - gimnosperme primitive- Pterophyllum, cu frunze penate dispuse pe tulpini groase, a fost raspandit pana la sfarsitul mezozoicului.
Jurasic:
In jurasic, perioada urmatoare triasicului, gimnospermele stravechi iau o mare dezvoltare. Printre acestea sunt caracteristice unele bennettitale, ca Cycadeoides, care infrumusetau peisajul. Cycacadeoides avea tulpini groase, imbracate in resturile petiolurilor frunzelor cazute, si erau presarate cu flori, iar spre varf se desprindea un buchet mare de frunze. Dintre bennettitale se mai cunoaste Williamsoniella, cu tulpina ramificata dicotomic, florile purtate pe pedunculi lungi si Williamsonia, care avea infatisarea unei ferigi arborescente. La bennettitale apare un invelis care cuprinde si apara samanta. Conul matur avea asemanari cu fructul angiospermelor, plante superioare cu semintele protejate de fruct.
Cretacic:
In aceasta perioada gimnospermele au intrat in regres fata de angiospermele pornite pe calea unei mari evolutii.
Neozoicul inferior:
Pentru formatiunile neogene sunt caracteristice coniferele Taxodium si Sequoia, forme cu mare raspandire, mai ales pe continentele sudice.
Timp de 120 milioane de ani aceste plante au constituit vegetatia dominanta a Pamantului.
Coniferele sunt plante lemnoase, arbori sau arbusti care apar in padurile de conifere din zone montana, la care apar pentru prima data florile grupate in conuri (de unde si denumirea de conifere). Ele se inmultesc prin seminte, care sunt libere, neinchise in fruct. (gimno- liber; sperme- samanta;=> gimnosperme= plante cu seminte libere). Lemnul este format predominant din traheide mai perfectionate structural decat la ferigi care alaturi de liber formeaza fascicule libero-lemnoase dispuse concentric. In mijlocul fasciculelor se afla cambiul, care spre interior produce lemn si spre exterior liber.
Reproducerea este numai sexuata. In ciclul lor de dezvoltare alterneaza doua generatii: una sporofitica, diploida, si una gametofitica, haploida. Dupa fecundare, rezulta zigotul, din care va lua nastere samanta, care va incepe generatia sporofitica.
Generatia sporofitica este reprezentata de un corm bine dezvoltat, format dintr-o radacina puternica, ramificata la suprafata solului datorita substratului stancos. Tulpina este dreapta, lemnoasa, iar coroana are aspectul unui con. Tulpina produce o substanta cleioasa si lipicioasa, numita rasina (de aici si numele de rasinoase), care in contact cu aerul se intareste. Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, in smocuri sau in jurul ramurilor. Ele sunt persistente si iarna, cad pe rand la intervale de 3-6 ani, de aceea coniferele raman verzi in permanenta (cu exceptia laricei sau zadei, care toamna in fiecare an isi schimba frunzele, ca si arborii cu frunze cazatoare).
Generatia gametofitica (sexuata) este reprezentata de gameti care sunt grupati in flori. Florile sunt grupate in conuri.
Conurile barbatesti sunt situate spre varful ramurilor si reprezinta o floare barbateasca, formata dintr-un ax al conului care sustine solzii staminali, purtatorii sacilor polenici, cu numeroase grauncioare de polen.
Conurile femeiesti sunt situate in varful unei ramuri de la baza coroanei si reprezinta o inflorescenta. Fiecare con este format dintr-un ax care sustine solzii carpelari cu doua ovule si o bractee. Din zigotul diploid prin diviziuni repetate se va diferentia embrionul cu numeroase cotiledoane. Semintele libere, unele aripate, cad din conul seminal, pe sol si formeaza o noua planta (sporofitul).
Aparitia semintei reprezinta un salt calitativ in procesul evolutiei plantelor.
Reprezentantii din tara noastra sunt: pinul (Pinus silvestris), molidul (Picea abies ), tisa (Taxus baccata), arbore ocrotit, ienuparul (Jeniperus communis), jneapanul (Pinus mugo), bradul (Abies alba), laricele (Larix deciuda), zambrul (Pinus cembra)- arbori ocrotiti, arborele-vietii (Thuja orientalis).
Gimnospermele se impart in 3 grupe: cicadale, ginkoale si conifere.
Cicadale:
-cuprind 185 de specii in 11 genuri;
-sunt cele mai primitive plante cu flori;
-seamana cu palmierii dar nu sunt inruditi;
-coroana este mare, formata din frunze lungi;
-reprezentanti: Cycas circinalis, Cycas revoluta.
