Structura si functiile aparatului vizual
Aparatul vizual, cel mai important organ de simt, informeaza sistemul nervos central asupra tuturor modificarilor care au loc in mediul inconjurator.
Functioneaza pe principiul sistemul cibernetic, adica are in exterior gloŽbul ocular numit si "aparat de luat vederi ", apoi cai de transmisie a mesajului si centri corticali de interpretare a imaginii.
Globul ocular este in general de forma sferica si are o structura formata din trei membrane:
- Membrana externa, numita sclerotica, de culoare alba sidefie, fibroasa si rezistenta, inextensibila la adult, dar usor extensibila in prima copilarie, este numita si scoica sclerala, deoarece mentine forma globului ocular si a fost asemuita cu sistemul osos din alte parti ale organismului. Este formata din fibre conjunctive-elastice, impletite in patru straturi, in sistem de retea de baŽlon, care ii da rezistenta si starea opaca, netransparenta. Aceste fibre iau nasŽtere prin secretarea de substante colagene si mucopolizaharizi a unor celule nuŽmite fibrocite. Daca genetic aceste celule nu au mesaj normal de sintetizare a acestor substante, apar fibre cu rezistenta redusa, care prin presiunea contiŽnutului globului ocular se alungesc sau isi modifica forma, putand sa duca la tulburari de refractie cum este miopia, astigmatismul, cheratoconul.
Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.
Membrana externa, sclerotica, in 1/6 anterioara, la polul anterior isi moŽdifica structura prin plasarea fibrelor in sistem paralel, ceea ce face ca aceasta portiune sa devina transparenta. Aceasta zona este numita corneea transpaŽrenta, prin care patrunde lumina, excitantul specific al ochiului. Corneea poate fi asemuita cu geamul unei incaperi.
Corneea are principalul rol optic de a permite patrunderea radiatiilor luminoase si, prin puterea ei de refractie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retina.
- Membrana mijlocie este numita uveea si se imparte in: uveea anterioara si uveea posterioara. Uveea anterioara cuprinde la randul ei doua elemente: corpul ciliar si irisul.
Corpul ciliar este format de muschii ciliari si procesele ciliare.
Muschii ciliari sunt netezi, nesupusi vointei si functioneaza reflex, avand legaturi foarte fine cu lentila cristaliniana transparenta. Indeplinesc cea mai importanta functie optica oculara si anume punerea la punct a imaginii pe care o fixam de la orice distanta. Aceasta este functia de acomodatie vizuala, necesara unei vederi clare in privirea de la orice distanta dorim. Muschii actioneaza prin contractie sau relaxare asupra cristalinului.
Procesele ciliare, bogat vascularizate, secreta umoarea apoasa necesara mentinerii presiunii normale intraoculare, precum si nutritiei formatiunilor care nu au vase, cum sunt corneea si cristalinul.
Irisul, membrana diafragmatica situata vertical in fata cristalinului este colorata diferit de la subiect la subiect, de la rasa la rasa. Central, irisul are un orificiu numit pupila.
Pupila isi poate micsora sau mari diametrul in raport cu lumina din mediul exterior, avand in mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumina ce patrunde in interiorul ochiului pana la retina.
Uvcea posterioara, cunoscuta si sub numele de coroida, este asemuita cu un burete vascular, deoarece contine aproape in totalitate numai vase de diŽferite marimi, care au rolul de a hrani retina si celelalte componente oculare.
Coroida contine si un pigment, care realizeaza asa numita camera obŽscura a ochiului.
- A treia membrana a ochiului este retina, de tip nervos, formata din 10 straturi in care exista 3 tipuri de neuroni: primul neuron: conul si bastoŽnasul; al doilea neuron celula bipolara si al treilea neuron celula ganglionara.
La acest nivel se face transformarea radiatiei luminoase in energie elecŽtrica, care transmite mesajul vizual la scoarta cerebrala. Conurile si bastoŽnasele sunt neuronii cei mai importanti, care contin substantele fotosensibile si anume iodopsina si rodopsina, substante care au in compozitia lor ca element esential vitamina A. Conurile sunt asezate in centrul fundului de ochi in zona numita macula optica (pata optica).
Exista in general pana la aproximativ 8000000 de celule, care se ocupa cu perceperea formei elementelor fixate (simtul formelor) si cu distingerea luŽminii monocromatice, deci a culorilor (simtul cromatic).
