Increngatura protozoare(Protozoa)
Increngatura protozoare cuprinde organisme unicelulare, eucariote, cu capaci-tatea de a indeplini toate functiile vitale ale unei fiintei complexe, aceasta proprietate reali-zandu-se prin diferentierile citoplasmice numite organite. Nutritia este autotrofa, heterotrofa (osmotrofa sau fagotrofa).
Clasa flagelate (Flagellata)
Protozoare prevazute cu unul sau mai multi flageli; nutritie autotrofa si hetero-trofa.
Clasa rizopode (Rhizopoda)
Protozoarea cu corpul lipsit de polaritate, in general cu citoplasma separata in ecto- si endoplasma, la exterior cu o membrana plasmatica semipermeabila. Au proprietatea de a emite pseudopode cu rol in locomotie si prinderea hranei. Nutritia este fagotrofa.
Amoeba proteus
In endoplasma prezinta vacuole digestive si o vacuola pulsatila.
Procesul de fagocitoza consta in inglobarea particulelor alimentare cu ajutorul pseudopodelor. In jurul hranei se formeaza o vacuola digestiva, in care patrund din citoplas-ma fermenti cu rol in digestie. In timpul digestiei vacuola circula prin celula, fiind purtata de curentii citoplasmatici. Produsele nedigerate sunt eliminate printr-un punct oarecare de pe suprafata corpului, numit anus celular sau citoproct.
Clasa sporozoare (Sporozoa)
Protozoare exclusiv parazite, cavitare, tisulare sau intracelulare. Unele sporo-zoare produc boli grave la om si la animale.
Clasa ciliate (Ciliata)
Protozoare ce poseda un aparat nuclear format din doi nuclei (cu cateva ex-ceptii), din care unul mare, somatic-trofic, macronucleu, si unul mic germinativ, micronu-cleu. Sunt parazite sau simbionte.
Paramecium caudatum
Ventral si pe marginea stanga se gaseste o adancitura - peristom - tapetata cu cili. In adancul peristomului se afla gura celulara - citostom , continuata cu un canal - cito-faringe. Prin miscarile ciliaturii, particulele alimentare sunt indreptate in peristom, apoi in citostom, in citofaringe, unde o membrana ondulata le impinge catre citoplasma; la capatul citofaringelui, in jurul unei particule alimentare se formeaza o vacuola digestiva care se eli-bereaza in citoplasma, incepand procesul de digestie prin actiu-nea enzimelor care patrund din citoplasma in vacuole. Vacuolele digestive care contin resturi ne-digerate elimina aceste produse printr-un mic por (citoproct= ci-topige). Citoplasma este straba-tuta de curenti care antreneaza cu ei vacuolele, determinand o mis-care permanenta a acestora, nu-mita cicloza.
Vorticella nebulifera
Prin miscarea cili-lor zonei adorale particulele ali-mentare sunt impinse intr-un vestibul, apoi prin citostom in ci-tofaringe. Discul peristomial este retractil datorita mionemelor bi-ne dezvoltate in ectoplasma. In endoplasma se observa macronu-cleul in forma de potcoava, iar in apropierea sa un micronucleu, cateva vacuole digestive si o va-cuola pulsatila.
Increngatura spongieri (Spongia)
Metazoare primitive fara simetrie sau cu simetrie radiala; fara organe; peretele corpului prezinta numerosi pori; cavitatile gastrice sunt tapetate de celule cu guleras (coano-cite); regimul de hrana este microfag iar digestia fagocitara.
Increngatura celenterate (Coelenterata)
Metazoare primitive cu simetrie radiala, secundar bilaterala sau biradiala. Sunt eugastreade, au o adevarata cavitate digestiva cu un singur orificiu, cel bucal, omolog cu blastoporul larvei. Sunt macrofage cu digestie extra- si intracelulara.
Clasa hidrozoare (Hydrozoa)
Cnidari cu polip si cu meduza, predominand polipul.
Hydra viridis - Hidra de apa dulce
Hidra prinde prada cu ajutorul tentaculelor, o imobilizeaza si o introduce prin gura in cavitatea digestiva.
La extremitatea anterioara a corpului prezinta o ridicatura numita con bucal (hipostom), care conduce intr-o larga cavitate gastrica sau digestiva. Baza conului bucal es-te inconjurata de 6-10 tentacule lungi, subtiri, contractile si bogate in bacterii cu nemato-cisti.
Clasa scifozoare (Scyphozoa)
Prezinta doua stari morfologice: scifopolip si scifomeduza predominanta. Cavitatea bucala a polipului este impartita in 4 buzunare interradiale. Sunt exclusiv marine.
Aurelia aurita - Meduza de curent rece
In centrul fetei subumbrelare se gaseste un manubriu scurt, care poarta o gura patrata; cele patru unghiuri ale ei se prelungesc cu 4 brate bucale lungi, iar pe fata ventrala a acestora se afla un sant ciliat (santul bucal), marginit de doua randuri de franjuri bucale. Dupa gura urmeaza un faringe endodermic, care da intr-o cavitate gastrica, prevazuta cu 4 teniole cu filamente gastrice si 4 pungi radiale, 4 canale perradiale ramificate, 4 canale in-terradiale, de asemenea ramificate, si 8 canale adradiale neramificate. Toate aceste canale ajung intr-un canal circular de pe marginea umbrelei, care dau ramificatii in tentacule. Ca-nalul circular prezinta 8 pori pe fata subumbrelara, situati in spatiul dintre ropalii; ei sunt considerati pori excretori, ce servesc la eliminarea micilor resturi alimentare. Aceste canale formeaza un sistem gastrovascular, prin care circula hrana; curentul merge in sens centrifug in canalele neramificate adradiale si centriped in cele ramificare perradiale si interradiale.
Rhizostoma (Pilema)pulmo - Meduza de curent cald
Pe fata subumbrelara, in centru, se gaseste manubriul, cu 4 brate bucale lungi, divizate fiecare in doua, franjurate si terminate cu cate un apendice cu rol in capturarea hra-nei. La baza manubriului sunt 8 grupe de formatiuni franjurate (epoleti). Nu are orificiu bu-cal. Nutritia este secundar microfaga; o parte din digestie are loc printre franjurile bratelor bucale, hrane fiind apoi aspirata prin mici orificii (ostii) in sistemul gastrovascular.
Clasa antozoare (Anthozoa)
Forme reprezentate exclusiv de polipi (antopolipi=coralopolipi); cavitatea gastrica este impartita prin septe in loja: 8 la octocoralieri si 6 la hexacoralieri; faringele es-te ectodermic.
Actinia equina - Deditelul de mare
La partea superioara prezinta un disc bucal, in centrul caruia se gaseste orifi-ciul bucal (gura), care provine din invaginarea peretelui corpului; aceasta este gura fiziolo-gica (actinostom). Gura morfologica (hidrostom) se gaseste la capatul inferior invaginat al faringelui (actinofaringe). Pe marginea discului bucal se gasesc mici tuberculi cu nemato-cisti. Actinostomul este inconjurat de 6 cercuri concentrice de tentacule.
Increngatura platelminti (Plathelminthes)
Metazoare triploblastice. Acelomate. Cavitatea generala primara este un blas-tocel. Nu au anus, tubul digestiv lipseste complet la cestode. Parenchimul are categorii de celule care indeplinesc diferite functii: respiratoare, fagocitara, adipogenica si glicogenica.
Clasa turbelariate (Turbellaria)
Sunt platelminti cu tegumentul ciliat. Au rabdite (corpusculi cu rol nepreci-zat). Orificiul bucal se deschide pe fata ventrala.
Dendrocoelum lacteum - Planaria alba
In jumatatea posterioara a corpului, ventral, se afla orificiul bucal, care este si-tuat la capatul unui faringe musculos, invelit intr-o teaca faringiana. Aceasta se continua cu intestinul format din trei ramuri (triclade), din care o ramura anterioara si doua posterioare. Ramurile intestinale prezinta numeroase diverticule, inchise la capat ca niste degete de ma-nusa. Ramurile posterioare pot sa se uneasca sau nu. Nu exista anus.
Clasa cestode (Cestoda)
Platelminti exclusiv paraziti, tubul digestiv absent in toate stadiile de dezvolta-re.
Clasa trematode (Trematoda)
Trematodele sunt considerate ca turbelariate, trecute la parazitism cu modifi-carile adaptative datorite acestui mod de viata.
Fasciola hepatica - Viermele de galbeaza
La extremitatea anterioara a rostrului se afla ventuza bucala, cu musculatura circulara si radiara, in mijlocul careia se gaseste orificiul bucal, iar ventral, ventuza ventrala, fara deschidere. Tubul digestiv este format dintr-un faringe musculos, un scurt esofag si do-ua ramuri intestinale, cu numeroase diverticule laterale inchise la capat ca degetele de ma-nusa. Cele doua ramuri nu se unesc posterior.
Dicrocoelium lanceatum
Anterior se gaseste o ventuza bucala, in centru cu orificiul bucal. Tubul diges-tiv prezinta un faringe musculos, un esofag si doua ramuri intestinale neramificate, care a-jung pana in apropierea regiunii posterioare a corpului.