Zoologia nevertebratelor este o ramura a biologiei care se ocupa cu studiul animalelor lipsite de coloana vertebrala, grup care reprezinta cea mai mare parte a vietuitoarelor de pe Pamant, atat ca numar de specii cat si ca numar de grupe taxonomice.
Importanta deosebita a zoologiei in general - ca si a botanicii - a revenit in atentia specialistilor dupa o perioada de cateva decenii in care atentia lumii stiintifice a fost atrasa de cateva ramuri "de varf" ale biologiei, deosebit de spectaculoase sub aspectul descoperirilor - genetica, biologia celulara si moleculara, biofizica, ecologia.
Odata insa cu avansarea studierii unor zone mai putin cercetate sau chiar necercetate din anumite zone terestre si mai ales a Oceanului Planetar, si de dezvoltarea ecologiei din ultimele decenii, s-a ajuns la concluzia surprinzatoare in aparenta ca suntem departe de a cunoaste toate speciile de organisme de pe Pamant, cum se credea la un moment dat la mijlocul secolului XX (moment care a marcat un regres al cercetarilor de sistematica).
Pentru exemplificarea nivelului la care ajunsesera cunostintele asupra lumii vii la sfarsitul secolului XX, redam in tabelul 1 situatia comparativa a speciilor inventariate la inceputul anilor '90, din toate grupele taxonomice. Se poate observa astfel ponderea pe care nevertebratele o reprezinta in regnul animal si nu numai. Cu toate acestea, situatia prezentata in tabel este departe de a fi cea reala.
Astfel, nu numai ca se descriu in continuare specii noi pentru stiinta intr-un asemenea ritm incat cifrele pe care le avem in prezent (2000) la dispozitie sunt de mult depasite. Studii de inventariere a unor ecosisteme tropicale a dus la concluzia surprinzatoare ca in padurile ecuatoriale traieste un numa enorm de specii necunoscute din punct de vedere stiintific. Faptul ca deocamdata cunoastem extrem de putin despre fundurile oceanice, nu numai din zonele abisale ci chiar de pe platformele continentale (despre aspectul scoartei terestre acoperite de apa stim in prezent mult mai putin comparativ cu ce cunoastem despre satelitul nostru natural, Luna, sau despre planete precum Marte sau Mercur ), si ca au fost descrise recent complexe faunistice extraordinare in apropierea izvoarelor termale submarine de mare adancime nu lasa nici o indoiala afirmatiei ca si in domeniul vietuitoarelor marine suntem departe de a cunoaste toate tipurile de organisme.
Cateva exemple in acest sens sunt edificatoare. La inceputul anilor '80 erau inventariate circa 1,5 milioane de specii de vietuitoare (microorganisme, plante inferioare si superioare, ciuperci, animale uni si pluricelulare) si specialistii credeau ca acestea ar reprezenta cel putin jumatate din numarul total de specii existente in prezent pe Terra, in prezent nici un specialist - fie el microbiolog, zoolog sau botanist - nu se mai indoieste de faptul ca numarul total de specii de pe Pamant se afla cuprins undeva intre 10 si 100 de milioane, ponderea cea mai mare revenind artropodelor, si dintre acestea, insectelor.
Tabelul 1 - Numarul speciilor descrise la inceputul anilor 1990
Nr. Grupa taxonomica Nr. de specii inventariate
1. Virusuri 1 000
2. Bacterii 4 000
3. Protozoare 30 000
4. Protofite (alge unicelulare) 27 000
5. Plante 270 000
6. Ciuperci 72 000
7. Animale 1 320 000
8. - Spongieri 10 000
9. - Celenterate 10 000
10. - Plathelminti 20 000
11. - Nematode 25 000
12. Moluste 70 000
13. Anelide (viermi inelati) 12 000
14. - Artropode 1 085 000
15. Crustacee 40 000
16. Arahnide 75 000
17. Insecte 950 000
18. Coleoptere 400 000
19. Diptere 120 000
20. Hymenoptere 130 000
21. Lepidoptere 150 000
22. Echinoderme
(arici de mare, stele de mare, s.a.) 6 000
23. Cordate 46 000
24. - Pesti 22 000
25. - Amfibieni 4 000
26. - Reptile 6 500
27. - Pasari 9 672
28. - Mamifere 4 327
In fiecare an se descriu circa 10 000 de specii noi pentru stiinta (fara sa luam in calcul descrierile speciilor care mai devreme sau mai tarziu se vor fi dovedit sinonimii) si se estimeaza ca in actualul ritm de lucru, ne vor trebui secole pentru a reusi sa inventariem in intregime vietuitoarele de pe Terra, bineinteles, daca mediul natural al acestora nu va fi profund alterat mai inainte de catre om. De exemplu, anual se descriu circa 1700 de specii de fungi si circa 120 de specii de bacterii
Primul pas in relansarea cercetarilor de inventariere a fost facut de entomologul american Terry Erwin de la Institutul Smithsonian, specialist in coleoptere, care la inceputul anilor '80 a efectuat cercetari in comunitatile de insecte din coronamentul unei singure specii de copac (Luehea seemannii) din padurea ecuatoriala din Panama. Utilizand insecticide si determinand materialul colectat a constatat ca un mare numar de specii de coleoptere din cele 1200 inventariate erau necunoscute pentru stiinta. Pe de alta parte, cea mai mare parte a coleopterelor sunt strict specializate, astfel ca se poate calcula cu oarecare precizie numarul estimat de specii de coleoptere strict specializate. Tinand cont ca circa 126 - 160 de specii de coleoptere sunt strict specializate pentru coronamentul unei singure specii de copac iar in padurea ecuatoriala exista peste 50 000 de specii de arbori, s-a ajuns la cifra de 8 milioane de specii de coleoptere pentru intregul coronament al padurilor ecuatoriale. Ori, cum coleopterele reprezinta doar 40% din insectele care populeaza coronamentul padurilor ecuatoriale s-a ajuns la cifra de 20 de milioane de specii de insecte. Mai mult, studii anterioare au demonstrat ca numarul de insecte din coronamentul padurilor ecuatoriale este de circa doua ori mai mare in comparatie cu cel al speciilor care traiesc la suprafata solului. In acest mod, numai pentru padurile ecuatoriale si tropicale se ajunge la o cifra de 30 de milioane de specii de insecte!!!
Circa 10 ani mai tarziu fata de cercetarile lui Erwin, doi specialisti americani in biologie marina - Fred Grassle si Nancy Maciolek - si-au publicat studiile asupra faunei marine bentale de pe fundurile oceanice cu adancimi cuprinse intre 1500 si 2500 de metri din partea de nord-est a Statelor Unite (zona Delaware - New Jersey - deci o zona relativ intens cercetata). Din cele 798 de specii de nevertebrate inventariate, 58% erau specii noi pentru stiinta!
Efectuand studii statistice si in acest caz, se estimeaza ca pe intreaga suprafata de 300 km2 ocupata de fundurile oceanice traiesc cel putin 10 milioane de specii de nevertebrate.
In acest mod a devenit evident ca in conditiile in care i¬¬¬n prezent ecosistemele naturale sunt degradate de om intr-un ritm alarmant, accelerarea studiilor de inventariere reprezinta o necesitate stringenta de care s-au convins nu numai specialistii in biologie si ecologie, ci si factorii de decizie politica.
Clasificarea lumii vii
Inainte de a trece la prezentarea efectiva a principalelor grupe de animale nevertebrate, trebuie sa facem unele precizari. Organismele vii care traiesc in prezent pe Terra nu pot fi studiate individual decat cu mare greutate. Practic, numarul lor enorm si marea lor diversitate face imposibila pentru un singur om acumularea de date referitoare la totalitatea vietuitoarelor.
Existenta insa a unor trasaturi comune, permite gruparea organismelor de acelasi tip intr-o singura categorie, si astfel, familiarizandu-ne cu aceste trasaturi vom putea recunoaste pozitia unei vietuitoare oarecare in lumea vie.
Pentru analiza vietuitoarelor, specialistii fac apel la doua ramuri ale biologiei: sistematica si taxonomia.
Sistematica este ramura biologiei care are ca obiect descrierea si denumirea vietuitoarelor - diversitatea lumii vii - stabilind relatiile filogenetice dintre acestea.
Taxonomia (sau taxinomia) reprezinta teoria si practica clasificarii vietuitoarelor. Termenul a fost introdus de botanistul elvetian De Candolle si deriva de la cuvintele grecesti taxis - aranjament si nomos - lege).
Cu alte cuvinte, daca sistematica descrie si denumeste vietuitoarele, taxonomia le aranjeaza in sisteme de clasificatii.
Trebuie adaugat insa si faptul ca un mare numar de biologi nu fac o distinctie prea clara intre sistematica si taxonomie, considerandu-le notiuni sinonime.
In biologie se lucreaza cu categorii sistematice sau categorii taxonomice, care includ organismele de acelasi tip. Aceste categorii sunt ierarhizate pe mai multe nivele. Cele mai des utilizate in biologie sunt urmatoarele categorii: specia, genul, familia, ordinul, clasa, increngatura si regnul.
Specia - termen introdus de savantul englez John Ray, este categoria de baza in studiul organismelor vii animale si vegetale (mai putin a virusurilor, bacteriilor sau drojdiilor). Specia grupeaza indivizi care se pot imperechea intre ei pentru a da nastere unor urmasi fertili. Nu este neaparat necesar ca toti indivizii unei specii sa arate la fel - exista la foarte multe specii diferente foarte mari intre sexe.
Genul grupeaza toate speciile de acelasi tip, similare sau strans inrudite. Familia cuprinde mai multe genuri apropiate. Totalitatea familiilor de acelasi tip formeaza ordinul, iar ordinele asemanatoare sunt grupate in clase. In sfarsit, clasele sunt grupate in increngaturi (phylumuri) iar mai multe increngaturi formeaza un regn.
