Analiza a gesturilor fumatorilor - caz particular: actorii

Universitatea Bucuresti,

Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii

Analiza a gesturilor fumatorilor

- caz particular: actorii -

1. Semiotica gestuala.

- Comunicarea prin gesturi. Definitii, clasificari, exemplificari.

Gestul este o practica sociala, o mostenire culturala, un "fenomen social total ", revelator al indentitatii individului. Gestualitatea exprima o apartenenta sociala, o identitate de grup, actualizata prin comportamente permise, precum norme sau coduri si comportamente interzise, de exemplu: gesturile obscene sau cele dispresuitoare ce trasngreseaza principiul universal al cooperarii si politetii.

Studiul gestualitatii nu trebuie sa se reduca la descrierea empirica a gesturilor, ci necesita o completare functionala pragmatica, centrata pe strategiile comunicative gestuale. Gesturile realizate de catre persoane de diferite nationalitati pot exprima o anumita idee sau situatie, statutul social si profilul individului. Spre exemplu, o persoana care adauga comunicarii verbale, gesturi ample vor sa arate ca detin puterea, gesturile reduse, care nu ies in evidenta ii caracterizeaza pe cei timizi, nesiguri. Astfel, un gest semnifica pe de o parte apartenenta la o anumita categorie sociala si pe de alta parte traduce aspiratia de a apartine unei alte categorii, grupului de referinta model. Totodata, gestualitatea este determinata si reglata de comportamente culturale, precum variabilele sociologice: varsta, sex, etnie, stratificare sociala; religia si chiar perceptia timpului.

Stiinsa comunicarii prin gest si expresie faciala se numeste kinezica. Studiu al comunicarii prin miscarile corpului reprezentate in genere de de expresiile fetei, gesturi si posturi, kinezica a fost initiata de antropologul american Ray Birdwhistell, in 1952.

Pe parcursul cerecetarilor sale. Birdwhistell a remarcat ca miscarile oamenilor diferite cand utilizau limbi diferite. Din acest motiv, el a atribuit comunicarii gestuale urmatoarele caracteristici:

stricta codificare

dependenta de o comunicare socio- culturala

integrarea intr-un sistem plurinivelar

contextualizarea  

Ekman & Friesen clasifica gesturile in 5 mari categorii

emblemele, ca gesturi conventionale specifice unei anumite culturi sau epoci

ilustratorii care accentueaza discursul prin miscari ale mainii, capului si concretizeaza "cursul gandirii".

expresiile afective: bucurie, spaima, tristete

regulatorii ca gesturi ale functiei fatice, de mentinere a controlului

body manipulators care reprezinta miscarile de atingere a propriului corp sau obiectelor interpretate ca eforturi adaptive de gestionare a emotiilor. [2]

Indiferent de context, limbajul unei persoane este insotit de gesturi, voluntare sau involuntare. Mesajele pot fi intelese mult mai bine datorita gesturilor. In functie de tipul conversatiei, spre exemplu o conversatie intre prieteni sau o conversatie sef-subaltern, miscarile corpului se imbina cu limbajul persoanelor care participa la discutie. Miscarile mainilor, a capului, jocul privirilor etc. pot insoti discursul, pot fi complementare vorbirii sau substitutive.

Orientarea corpului, expresia faciala, misscarea membrelor pot indica de asemenea un mesaj de intampinare, de agresiune, de protectie, de calmare, de supunere sau de dominare. 2

In functie de sex, diferentele de exrpesie faciala, postura, teritorialitate sunt dublate de diferente gestuale. Astfel, "persoanele de sex feminin utilizeaza mai putine gesturi decat barbatii, dar utilizeaza discriminator repertoriul de gesturi. In comparatie cu femeile, barbatii nu utilizeaza gesturile diferit in functie de sexul interlocutorilor. Persoanele de sex feminin utilizeaza mai putine miscari cu o singura mana comparativ fata de persoanele de sex masculin. Totodata, barbatii folosesc mult mai des gesturile ample in comparatie cu femeile care sunt mult mai subtile atunci cand fac anumite gesturi."( Peterson )

2. Gesturile fumatorilor

a. Pozitia tigaretei in functie de sexul si personalitatea persoanelor.

b. Exemple de gesturi ale fumatorilor in context social. .

a. Fiecare persoana are un stil propriu de a fuma, stil care este strans legat de sexul si personalitatea persoanei respective. Cele trei feluri principale de a tine tigara sunt: "penseta', "sageata' si "picioarele'.

In "pozitia pensetei', tigara este tinuta intre degetul aratator si degetul mare, in "pozitia sagetii', tigara este tinuta intre degetul mare, aratator si degetul mijlociu, ca

si cum ai tine o sageata pe care te pregatesti sa o arunci la tinta.

In "pozitia picioarelor', tigara este tinuta de aratator si degetul mijlociu. Cu alte cuvinte, tigara este tinuta intre cele doua degete pe care le folosim pentru a imita actul mersului. Aceste 3 moduri de a tine tigara sunt cel mai frecvent folosite, insa mai exista si alte moduri in care poate fi tinuta o tigara, in functie de sexul si trasaturile de caracter ale persoanei vizate.

De exemplu, tigarile pot fi tinute intre degetul mare si inelar, intre degetul mijlociu si inelar sau intre inelar si degetul mic. Totusi aceste moduri sunt rare, fiind folosite numai pentru a identifica personajele negative sau strainii in filme.

In ceea ce priveste "pozitia pensetei", atat femeiele cat si barbatii folosesc acest mod de a tine tigara, insa in maniere diferite. Barbatii care vor sa domine intr-o conversatie, tind sa foloseasa o "penseta" deschisa formand un cerc intre degetul mare si aratator, in timp ce femeile sunt inclinate sa foloseasca o "penseta', gest care semifica o usoara supunere in fata celorlate persoane aflate in discutie. [3]

Exista mai multe variante ale "pozitiei picioarelor'. Una dintre ele este "pozitia piciorului indoit

Pozitia piciorului indoit

Pozitia piciorului indoit" este folosita in general atat de barbati cat si de femei deoarece acest mod de a tine tigara este comod.

A doua varianta se numeste "pozitia piciorului intins". Adesea, aceasta modalitate de a tine tigara este folosita in mare parte de femei. Femeile care tin tigara in acest fel vor sa transmita o impresie de sofisticare. Uneori si barbatii au tendinta de a tine tigara intre aratator si degetul mijlociu, gest care sugereaza o doza de rafinament in caracterul barbatului. Barbatii care vor sa arate ca au un caracter dur folosesc o alta modalitate de prindere a tigaretei, intre aratator si degetul mare.

Pozitia piciorulu intins

Spre exemplu, daca doi barbati se afla in concurenta sau sunt in rivalitate, indiferent daca de natura politica sau sexuala, sunt atenti sa-si arate unul altuia spatele palmei. Chiar si atunci cand nu exista concurenta, barbatilor le place sa tina tigara in asa fel incat sa li se vada articulatiile degetelor. [4]

Cea de-a treia modalitate de prindere a tigaretei se numeste "pozitia sagetii

Pozitia sagetii

In special barbatii folosesc aceasta varianta de prindere a tigaretei pentru ca in mare parte persoanele de sex masculin au tendinta de a trage mult mai repede din tigara pentru a o termina.

Identitatea sexuala poate fi exprimata si in alte moduri. De exemplu, cand o femeie arunca scrumul din varful tigarii, tinde sa faca acest gest foarte bland, intinzand degetul aratator. Spre deosebire de femei, persoanele de sex masculin prefera sa faca gestul mai viguros, cu degetul aratator flexat. De asemenea, cand stinge o tigara, femeia nu o indoaie si nu o striveste sub presiunea degetului mare, asa cum fac deseori barbatii.

b. Intr-o coversatie, fumatul joaca un rol important. Spre exemplu, doi barbati stau de vorba, insa doar unul dintre ei fumeaza. In momentul in care persoana care nu fumeaza se opreste din vorbit, celalalt este inclinat sa creada ca partenerul lui a terminat ce a avut de spus, fapt pentru care intervine. Insa, cand persoana care fumeaza ezita un moment, nefumatorul ii va acorda circumstante atenuante si ii va permite sa continue

cu ceea ce avea de spus. Aceasta calitate de a ajuta persoana sa-si pastreze cuvantul a fost recunoscuta de William Thackeray, in secolul al XIX-lea. "Barbati onorabili care au o tigara in gura', remarca el, "au un avantaj fizic considerabil in conversatii. Se pot opri din vorbit daca doresc, dar pauzele facute nu par niciodata dezagreabile, fiind alimentate de pufaitul tigarii.'

Printre persoanele care participa la o discutie intodeauna va exista o persoana care domina, lucru care se observa atat prin comunicarea verbala: prin ceea ce spune, tonalitate, sublinierea anumitor cuvinte, cat si prin comunicarea non-verbala: gesturile pe care le face. In anumite situatii, in special in conversatiile aprinse, fumatorul care domina gesticuleaza cu tigara ca si cand ar avea in mana o sabie. Acest gest are denumirea de "pozitia spadasinului in care tigara este tinuta intre degetul mare si aratator, cu capatul aprins indreptat in alta directie si palma in sus.

O persoana dominanta si agresiva va prefera intodeauna "atacul frontal", adica va sufla fumul in fata partenerului sau.( fig.1)

   fig.1 fig2

Pe de alta parte, persoanele care sufla fumul in sus tind sa fie politicoase si sigure pe ele.( fig.2)

Cele care sufla fumul in jos sunt modeste, sau mai degraba timide. Persoanele care sufla fumul pe nas se aseamana cu cele care prefera "atacul frontal", prin acest gest aratand ca le place sa domine indiferent de situatie.

Persoanele care fumeaza tind sa fie mult mai extravertite, impulsive si nevrotice fata de nefumatori. nevroticii sunt atrasi de tigari, intrucat ele promit sa le reduca anxietatea si ingrijorarea intensa pe care o traiesc in anumite momente. Tigarile le ofera

un suport social, un mod de a parea ocupati si de a se ascunde, atat in sens propriu cat si in sens figurat, in spatele unei cortine de fum.

3. Actorii si mesajele pe care le transmit prin intermediul tigaretelor.

In perioada anilor 1930-1960, actorii de la Hollywood primeau bani din partea companiilor de tigari pentru a filma cateva scene in care fumau. Actori precum Clark Gable, Cary Grant , Gaz Cooper, Spencer Tracy, Bette Davis sau Joan Crawford au fost cooptati in promovarea fumatului in filme pentru sume de 10.000 de dolari. (sursa:Realitatea TV)

Gesturile actorilor pot fi situate pe doua axe

gesturile ca expresie( emotie, sentiment, reactie psihica

gesturile ca producere

Urmarind felul in care un actor fumeaza putem afla multe despre starea de spirit si despre impresia pe care vrea sa o creeze. In imaginea de mai jos( fig.3) sunt prezentati 4 actori: Jane Fonda, Franklin Delano Roosevelt, Clint Eastwood si Humphrey Bogart.

Din imagine(fig.5) observam ca actrita Jane Fonda tine tigara in pozitia piciorului indoit, aratandu-si incheietura. Aceste doua gesturi combinate ne indica faptul ca femeia are o doza ridicata de rafinament. In unele cazuri, barbatii folosesc acelasi gest pentru a-si exprima orientarea sexuala, insa gestul poate indica mult mai multe lucruri, in functie de context.

Spre exemplu, Oscar Wilde si Noel Coward isi arata incheietura mainii in care tin tigara, gest care indica masculinitate si siguranta. (fig.3 si 4)

fig.3-Oscar Wilde    fig.4-Noel Coward

In partea inferioara a imaginii(fig.5) sunt prezentati Franklin Delano Roosevelt, Clint Eastwood si Humphrey Bogart, fiecare tinand tigara in gura intr-un mod diferit. Modul in care cei trei isi tin tigara indica si starea de spirit a fiecaruia. Franklin Delano Roosevelt este vesel, acest lucru se observa prin expresia fetei, cat si prin pozitia tigaretei care este indreptata in sus. Cei doi actori americani, Clint Eastwood si Humphrey Bogart sunt asezati in imagine langa presedintele Franklin Delano Roosevelt pentru a scoate in evidenta starea de spirit a fiecaruia. In timp ce presedintele tine tigara intr-o pozitie ascendenta, gest care indica faptul ca fumatorul este optimist si are siguranta de sine , cei doi actori isi tin tigara intr-un mod diferit. La Clint Eastwood, tigara este tinuta orizontal, intre buze. Imaginea actorului a fost realizata pentru rolul din westernul italian The man with no name" (Barbatul fara nume . Aceasta modalitate de a tine tigara transmite un puternic sentiment de masculinitatea, ceea ce duce implicit la sugerarea faptului ca personajul are autoritate.

fig.5

Ultima este postura "Bogart", intitulata astfel dupa celebrul actor, Humphrey Bogart, in care tigara atarna in gura. Dupa cum se observa si din imagine, starea de spirit a actorului este una de preocupare si reflectie. Postura "Bogart" a fost folosita acum cateva decenii de faimosi actori precum James Dean, John Wayne si insusi Humphrey Bogart pentru a arata la moda.

fig.6

John Dean in postura "Bogart". Actorul foloseste aceeasi modalitate de a tine tigara, putin aplecata. In comparatie cu imaginea lui Humphrey Bogart, John Dean adopta o atitudine pozitiva.

Intre timp, postura "Bogart" aproape ca a disparut, semn al stapanirii de sine. Ea se mai pastreaza doar in Franta, unde barbatii folosesc acest mod de a tine tigara nu pentru a arata stapanirea de sine, ci mai degraba pentru a transmite mesajul "egalite et fraternite'. Prin felul in care se tine tigara se transmite o varietate de mesaje atat in cazul femeilor cat si al barbatilor. Posturile celor 3 actori sunt intalnite destul de rar in cazul femeilor pentru ca de obicei femeile nu tin tagara in gura intre dou inhalatii. Desigur, exceptii sunt, in cazul in care femeia vrea sa para un femme fatale. Insa, o femeie de acest gen nu va vorbi niciodata cu tigara in gura, ci va lasa tigara sa vorbeasca in locul ei, prin transmiterea de mesaje non-verbale.

Fiecare persoana are propriul stil de a fuma, adeseori mesajele transmise de tigarete nu sunt cunoscute de catre fumatori. In cazul actorilor, modul diferit de a tine tigara au fost preluat si de alte generatii, insa treptat unele dintre posturi au disparut, aparand altele in functie de personalitatea fiecaruia.

Bibliografie

Daniela Roventa Frumusani, Semiotica, societate, cultura, Institutul European, 1999, pag.181-193

Napier, J.R. "The evolution of the hand', Scientific American, pp. 56-62.

. Klein, R., "Cigarettes Are Sublim", Londra: Picador, 1995, pag 45-57

. Danesi, M., "Of Cigarettes, High Heels and Other Interesting Things", Londra: Macmillan, 1999

Thackeray, W.M. , "Sketches and Travels in London",  Londra: Bradbury & Evans.

. Gilbert, D.G., "Smoking: Individual Differences, Psychopathology and Emotion", Londra: Taylor & Francis