Scurt istoric al cosmeticii

SCURT ISTORIC AL COSMETICII

Inaintea aparitiei cuvantului "cosmetica", oamenii au cautat sa capete o infatisare armonioasa si mai atragatoare, infrumusetandu-si trupul si imbracamintea. La toate popoarele notiunea de frumusete este asociata cu notiunea de curatenie.

Din cele mai vechi timpuri se cunosc numeroase exemple privind preocuparea pentru infrumusetare: vopsirea parului cu henna, utilizata si astazi, intensificarea culorii negre a parului prin tratare cu o fiertura obtinuta din scoarta arborelui mesquite, prepararea samponului din seva unor plante (yuca) de catre indienii americani. Gasim in Egiptul antic preocupari pentru utilizarea produselor cosmetice in toaleta egiptencelor care a ajuns la un rafinament complicat: dupa avlutiuni, (spalari parfumate), corpul era uns cu farduri, fata era meticulos machiata cu amestecuri foarte complicate, intre care cu renumitul "kohol de Ispahan" pentru inviorarea ochilor.

In timpul reginei Cleopatra, apare primul formular de cosmetica "Cleopatra gynoeciarum libri", in care sunt indicate retetele preparatelor utilizate de ea pentru a-si pastra frumusetea, distrus in incendiul renumitei biblioteci din Alexandria.

Produsele destinate igienei, ingrijirii si infrumusetarii omului s-au diversificat in ultimile decenii devenind un auxiliar necesar in viata moderna.

Interesul pentru estetica exterioara si pentru mentinerea sanatatii depline pentru o perioada cat mai lunga, au dezvoltat preocuparea pentru diversificarea preparatelor cosmetice utile si necesare la orice varsta.

Cosmetologia este stiinta care se ocupa cu mentinerea si asigurarea frumusetii maxime a corpului omenesc in special a epidermei. Este denumita in mod obisnuit cosmetica (gr. Kosmeticos = podoaba, arta de a-si face toaleta; logos = stiinta); deci este o ramura a dermatologiei care se ocupa cu probleme de bioestetica si studiaza mijloacele individuale de mentinere a pielii in perfecta sanatate si frumusete pe un interval de timp cat mai lung posibil.[11, 60]

Cosmetologia are doua parti importante:

-cosmetica integrala;

-cosmetica decorativa.

Cosmetica integrala, cuprinde regulile generale care privesc mentinerea in stare corespunzatoare a sanatatii corpului si pielii, procedee ca: bai, dusuri, masaje, gimnastica, produse de parfumerie.

Cosmetica decorativa uzeaza de tratamentele cosmetice, de produsele cosmetice si de produsele de machiere (farduri, rujuri, pudra).[60]

In ultimul timp a fost posibila diferentierea preparatelor cosmetice de cele

biocosmetice care contin substante biologic active, apropiate de preparatele de uz dermatologic si care realizeaza o cosmetica terapeutica.[60]

Substantele biologic active actioneaza ca un adjuvant eficient in revitalizarea si mentinerea troficitatii pielii. D'Arcy arata ca preparatele cosmetice continand medicamente fac trecerea intre preparatele cosmetice si dermatologice, Janistyn realizeaza urmatoarea clasificare a preparatelor cosmetice:

1.Preparate cosmetice cu actiune de intretinere, curatire si protectie;

2.Preparate cosmetice care se folosesc in retusarea aspectului exterior;

3.Farmaco-cosmetice, care contin ca substante biologic active hormoni, vitamine, enzime, alcaloizi, aminoacizi, antibiotice, antiseptice, astringente, dezodorizante, substante fotoprotectoare, compusi cu fluor.[11, 60]

Realizarea acestor preparate impune respectarea unor conditii: sa nu se resoarba si sa nu exercite un efect nociv in organism, sa fie stabilite iar intrebuintarea lor sa fie simpla si comoda.

Principalele actiuni urmarite prin aplicarea biocosmeticelor sunt: mentinerea hidratarii normale, a gresarii fiziologice a tegumentului, revitalizarea pielii, cresterea turgescentei, a continutului in elemente minerale si proteine.

Procedeele sau tratamentele cosmetice, se adreseaza pielii, parului, unghiilor, mainilor, picioarelor si altor organe.