Continentul rasei negre
Continentul contrastelor
Africa este al -III lea continent ca marime al Pamantului avand o suprafata de aproximativ 30 milioane km2 , traversat de Ecuator, cele 2 tropice (Racului - 23s 30 ' latitudine nordica si Capriconului - 23s 30 ' latitudine sudica) si de meridianul zero.
Limita fata de Europa urmareste stramtoarea Gibraltar (13 km) si tarmul sudic al Marii Mediterane, cu 2 golfuri importante: Sirta Mare si Sirta Mica.
Limita fata de Asia incepe de la Canalul Suez, trece prin Marea Rosie, stramtoarea Bab el Mandeb si Golful Aden.
In est se afla Oceanul Indian, cu un tarm foarte regulat, lipsit aproape complet de golfuri si insule. Singura peninsula importanta este cea a Somaliei ce patrunde adanc in ocean, limitand spre sud Golful Aden. Cea mai mare insula, despartita de continent prin stramtoarea Mozambic (si una din cele mai mari insule de pe glob, ocupand locul IV) este Madagascar, cu o suprafata de peste 580000 km2 .
In vest, tarmurile Africii sunt scaldate de apele Oceanului Atlantic. Cel mai mare golf african, ce se deschide larg spre Atlantic este cel al Guianeei, separat de delta fluviului Niger in Golful Benin, situat in vest, si Golful Biafra, in est. Aproape de tarmul african se gasesc insulele Canare (Spania) si ale Capului Verde.
Extremitatile continentului african sunt:
La Nord - Capul Blanc - 37s 21 '
La Est - Capul Guardafului - 51s 23 '
La Sud - Capul Acelor - 34s 51 '
La Vest - Capul Verde - 17s 32 '
Africa reprezinta un bloc continental masiv, cu un contur putin articulat, lipsit de golfuri.
Tarmul spre Atlantic este rectiliniu iar in fata sa valurile au ridicat o bariera de nisip. In Golful Guineei, cordoanele de nisip bareaza in spatele lor lagune.
Forma tipica a reliefului Africii, mai putin variat ca al altor continente este podisul tabular intins. Altitudinea medie a continentului este de 700 m iar altitudinea maxima a continentului este de 5895 m (Varful Kilimanjaro).
Africa poate fi impartita in trei grupe, astfel deosebim Africa joasa (Sahara, Sudan, Guineea si Depresiunea Zair) cu altitudinea mai mica de 500 m , Africa inalta (Abisinia si Somalia) si Africa de Sud, constituita din podisuri inalte de peste 1000 m. Doar sistemul montan al Atlasului este format prin cutare, restul muntilor africani reprezentand mari zone de grupa atat marginile inaltate ale Marelui Graben Est-african (Podisul Abisiniei si Podisul Somaliei) cat si munti, podisuri ridicate tectonic (Ahaggar, Air, Tibesti) si horsturile ( Muntii de Cristal si Muntii Scorpiei). De formarea Marelui Graben Est-african sunt legate puternice eruptii vulcanice, care au dat nastere vulcanilor Kilimanjaro - 5195 m si Elgon 4322 m.
Depresiunile sunt largi si limitate de praguri: Kalahari, Zair, Ciad, Niger precum si cele din Sahara.
Campiile sunt restranse si de scufundare recenta (Senegalului, Guineei Superioare, Mozambicului si Somaliei).
Africa este continentul cu clima cea mai calda de pe glob, cu o zona de clima ecuatoriala ( cu temperaturi medii anuale avand variatii sezoniere reduse si cantitati mari de precipitatii), 2 zone de clima subecuatoriala, 2 zone de clima tropicala cu precipitatii extrem de reduse ( intre 50-150 mm anual) si 2 zone subtropicale ( cu 2 sezoane opuse - umed si secetos).
Temperatura cea mai ridicata + 58s C s-a inregistrat la Azizizah (Libia) la 13 sept. 1922.
Valorile termice de peste 40s C sunt frecvente in intreaga Sahara.
Clima ecuatoriala este cea mai umeda clima si o intalnim de o parte si de alta a Ecuatorului pana la 5sC latitudine nordica si sudica.
Clima subecuatoriala se intinde intre 5sC 18sC latitudine nordica si sudica. Incalzirea puternica din timpul verii a uscatului atrage masele de aer dinspre ocean, prelungind Alizeul de SE, iar iarna predomina Alizeul de NE, uscat.
Clima tropicala este o clima de desert si semidesert. Aceasta ocupa zona tropicelor, intre 18s C si 25s C latitudine nordica si sudica. In partea de nord se gaseste cel mai intins desert al lumii, Sahara, cu 8,8 milioane km2. Caracteristica acestui climat este data de diferentele termice mari intre zi si noapte, dar mai ales de absenta indelungata si neregularitatea ploilor.
Clima mediteraneana ocupa extremitatile continentului care stau sub influenta periodica a maselor de aer temperat. Se caracterizeaza prin veri aride si ierni ploioase, cand bat vanturile de vest.
Lacurile cele mai importante, jalonate pe linia Marelui Graben Est-african, lacuri tectonice ce au apa dulce sunt Victoria (cel mai mare lac al Africii), Malawi, Edward, Mobutu Sese Seco, Turkana, Kivu, Tana. Doar Lacul Ciad este cu apa sarat, el fiind putin adanc si intr o zona arida.
Cel mai adanc lac al Africii este Tanganyika cu aproximativ 1435 m , el ocupand locul 2 pe glob.
Cele mai importante fluvii ale Africii sunt Nilul (cel mai lung fluviu al lumii), Zair, Niger, Zambezi, Orange, Limpopo, Senegal.
Nilul izvoraste din apropierea Ecuatorului. Izvorul sau este considerat raul Kagera. Cursul Nilului este orientat S N, traversand 3 zone climaterice ( ecuatoriala, subecuatoriala si tropicala). Datorita acestui fapt debitul Nilului variaza de la 500 m3/s pe timp de iarna pana la 7000 m3/s in timpul verii. Principalii afluenti ai Nilului sunt Nilul Albastru si Atbara, din podisul Ethiopiei. Nilul se varsa in Marea Mediterana printr o delta. Este singurul curs de apa care traverseaza desertul Sahara.
Congo (Zair) ocupa primul loc pe continent prin suprafata bazinului de 3,6 milioane km2 si un debit mediu de 50000 m3/s. Este un fluviu tipic ecuatorial, cu un regim constant si cu numeroase cascade (cascadele lui Stanley si Livingstone). El se varsa in Oceanul Atlantic printr un estuar lung de 17 km.
Zambezi, cu un regim tipic subecuatorial, este cel mai important fluviu din sudul Africii ( 2600 km si un bazin de 1,3 milioane km2) se varsa in Oceanul Indian printr o delta. Dupa confluenta cu raul Cuando formeaza cascada Victoria.
Datorita multitudinii de zone climaterice intalnite pe continentul african vegetatia este si ea foarte diversificata. Astfel intalnim padure ecuatoriala, savana, stepa tropicala, deserturi tropicale precum si vegetatie mediteraneana.
Padurea ecuatoriala ocupa 8% din suprafata Africii. Datorita precipitatiilor abundente si temperaturilor ridicate vegetatia creste tot timpul anului, determinand cea mai mare bogatie de specii arboricole de pe glob.
Savana ocupa 40% din suprafata Africii. Vara ierburile se usuca si se pot aprinde cu usurinta de la soare. In lungul fluviilor apar padurile galerii.
Deserturile tropicale (Sahara si Namib) au o vegetatie foarte rara (ierburi scunde si arbusti) si doar in oaze apar palmieri (curmali).
Vegetatia mediteraneana este reprezentata in Africa printr un tufaris spinos si prin paduri de stejar si cedrii in munti.
Nicu fauna Africii nu este saraca. Aici intalnim o multitudine de vietuitoare. Astfel aici traiesc diferite specii de maimute, de pasari cu penaj viu si divers colorat, erbivore de talie mare, carnivore puternice, rozatoare, reptile, insecte felurite, precum si dromaderul.
Se pot enumera: zebre, girafe, cimpanzei, gorile, lemurieni, struti africani, pauni africani, boa madagascarienis, iguana, lei, elefanti, okapi, bivol cafric, varanul de Nil, sarpele african de oua, pasarea fantoma, gainusa perlata, pasari de nectar, sfrancioc albastru ( numai in Madagascar), soarecele elefant, liliacul Egiptean, pangolinul urias, pangolinul de stepa, porcul tepos, caine salbatic african, mangusta, hiena bruna, hiena patata, ghepardul, viezure cu agatatori, porc furnicar, antilopa palida, kudu mic, nyala, bivolul african cu cafre, antilopa vaca, antilopa gnu, gazela dama, gazela dorcas, oaia cu coama, rinocerul cu bot ascutit , rinocerul cu bot lat, macacul urs, lemur catta (Madagacar), maimuta cu degete (Madagascar), mandrili, maimute cu nas turtit, paviani. Toate aceste sunt specii care pot fi intalnite numai in Africa, multe dintre ele fiind ocrotite de lege, fiind in pericol de disparitie.
Solul Africii este direct influentat de clima si vegetatie, astfel devenind si el foarte variat. Solurile predominante sunt solurile brune rosii de savane aride, soluri rosii de savane cu ierburi inalte, soluri rosii maronii de paduri tropicale, soluri desertice si solurile lateritice podzolite.
