Obiecte sanitare alimentate cu apa rece si calda vor avea robinetul pentru apa calda montat in partea stanga a obiectului privit din fata, iar robinetul pentru pentru apa rece in partea dreapta.
Obiecte sanitare, inainte de a fi montate, trebuie sa fie pregatite (echipate) cu armaturile necesare ca: robinete, baterii amestecatoare de apa rece cu apa calda, ventile etc., atit pentru alimentarea cu apa, cit si pentru evacuarea apei folosite.
CARACTERISTICILE OBIECTELOR SANITARE UZUALE .
Pentru executarea corecta a instalatiei de canalizare este necesara cunoasterea caracteristicilor obiectelor sanitare.
Lavoarele (fig.3.1) se executa din portelan sanitar (fig. 3.1, a) sau din fonta emailiata (fig. 3.1, b) si pot fi cu sau fara spate. Bateria amestecatoare de apa rece cu apa calda de consum se poate monta pe lavoar si se numeste baterie stativa sau pe perete. In cazul utilizarii bateriei stative lavoarul este gaurit cu ajutorul unei masini de gaurit, in atelierul de prefabricate pentru a permite racordarea bateriei la conductele de alimentare cu apa rece 1 si calda 2. De asemenea, lavoarul este prevazut cu preaplin 3 si orificiu de scurgere 4 prevazut cu un vintil.
Ventilele de scurgere ale obiectelor sanitare se executa in general din alama si indeplinesc urmatoarele functii: de a proteja marginile orificiului de scurgere; de a asigura la nevoie inchiderea orificiului cu un dop din material plastic; de a face legatura cu preaplinul si de a permite racordarea obiectului sanitar cu sifon.
Sifoanele obiectelor sanitare se monteaza sub ventilul de scurgere si sunt astfel construite incit sa retina permanent un strat de apa de circa 60 mm inaltime, numit garda hidraulica, ce are rolul de a impiedica patrunderea gazelor nocive din reteaua de incalzire in incaperi.
Sifonul pentru lavoar se executa din fonta sau din material plastic si este prevazut cu un capac demontabil pentru curatire in timpul exploatarii.
Sifoanele pentru chiuvete si spalatoare se executa, in general, din plumb de scurgere si sunt de tip S sau de tip P; aceste sifoane sunt in ultimul timp tot mai mult inlocuite cu sifonul butelie cu corp din fonta, avand diametre de 11/2" sau 2".
ALCATUIREA SI FUNCTIONAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE CANALIZARE A APELOR UZATE MENAJERE
La alcatuirea instalatiei de canalizare a apelor uzate menajere se tine seama de:
- timpul/numarul si modul de amplasare in cladire a obiectelor sanitare, urmarindu-se obtinerea unor solutii economice, in special de metal si indeplinirea conditiilor pentru prefabricarea instalatiei;
- caracterul curgerii apelor uzate in conductele retelei de canalizare pentru a asigura o functionare sigura si o exploatare simpla a intregii instalatii.
Dupa utilizare, apele uzate menajere sunt evacuate din obiectele sanitare 1 prin sifoanele 2 ale acestora, in conductele orizontale 3 de legatura la coloanele 4 (conducte verticale) si de aici, prin conductele orizontale 5 (colectoare), in caminul exterior 6 de record la canalizarea exterioara.
- In conductele orizontale de legatura de la obiectele sanitare la coloana, apa curge gravitational, fie cu nivel liber, fie la sectiunea plina a conductei, in functie de gradul de utilizare a obiectului sanitar. Pentru aceasta, conductele de legatura trebuie sa aiba un anumit diametru corespondent debitului de apa evacuate si sa fie montate cu o anumita inclinare fata de orizontala, numita panta de curgere. Daca panta de curgere este prea mare, descarcarea apei din obiectul sanitar prin cunducta de legatura in coloana se va face brusc si va aparea o zona de depresiune (presiune mai mica decat presiunea atmosferica) in conducta de legatura, care va produce aspiratia garzii hidraulice a sifoanelor in coloana, gazele nocive putand patrunde apoi din coloana prin obiectele sanitare in incaperi. Acelasi fenomen se poate produce si cand la aceiasi conducta de legatura la coloana sunt racordate mai mult de patru obiecte sanitare, datorita cresterii debitului de apa, deci si a vitezei de evacuare prin conducta. Daca panta de curgere este prea mica, viteza de curgere a apei uzate este prea mica si suspensiile existente in apa nu pot fi antrenate, astfel ca se depun prin sedimentare, putand duce la infundarea conductei.
- In coloane (fig.3.18) apa curge prin cadere libera; la debite mici are loc o scurgere peliculara instabile, fie sub forma unei elice cilindrice (fig.3.18, a), fie sub forma unei pelicule de valuri (fig.3.18, b), avand suprafata libera in contact cu aerul care circula prin coloana de jos in sus (in contracurent cu apa). Pe masura ce debitul de apa creste, curgerea in coloana este perturbata, au loc ruperi ale peliculei si se pot forma diafragme (fig 3.18, c) sau dopuri de lichid (fig.3.18, d) care separa in coloane zone de depresiune (notate cu-pe fig.3.18), si de suprapresiune (presiune mai mare decat presiunea atmosferica notata cu + pe fig 3.18); in punctele de depresiune ale coloanei se produce aspiratia garzii hidraulice din sifoanele obiectelor sanitare, iar in punctele de suprapresiune are lor refularea apei uzate din coloana prin conductele de legatura si obiecte sanitare in incaperi. Pentru a evita aceste situatii, coloanele trebuie puse in legatura permanenta cu atmosfera prin conducte de ventilare (aerisire), pentru ca, in interiorul coloanelor, pe intreaga lor inaltime, presiunea amestecului gaze nocive-aer sa fie egala cu presiunea atmosferica, asigurandu-se in acest fel evacuarea rapida si sigura a gazelor nocive in atmosfera.
- In conductele orizontale (colectoare) la fel sunt racordate coloanele, curgerea apei uzate are loc gravitational, cu suprafata libera (fig.3.19), pentru a se asigura evacuarea continua a gazelor nocice, prin coloane in atmosfera. Din aceasta cauza, sectiunea transversala a conductei orizontale colectoare este numai partial umpluta cu apa. Se defineste gradul de umplere u al conductei colectoare ca fiind raportul intre adancime h a curentului de apa si diametrul interior d al conductei (fig.3.19, a).
Spre deosebire de apa uzata conventional curata (inclusiv apa meteorica), apa uzata menajera contine amestecuri de diferite substante dizolvate sau nu, de provenienta organica sau anorganica, cu dimensiuni diferite. Aceasta face ca, in timpul curgerii prin colectare de canalizare, unele substante sa pluteasca la suprafata si sa fie antrenate de apa, iar altele sa se mentina in suspensie in masa lichidului sau sa se depuna prin sedimentare, ducand la micsorarea continua a sectiunii de curgere pana la infundarea conductei.
Pentru a se evita acest lucru, conducta orizontala colectoare se monteaza cu o anumita panta de curgere I, definita astfel(fig.3.19, b).
Pentru acelasi diametru al conductei orizontale colectoare de canalizare, la o panta minima de montaj corespunde o viteza minima de curgere a apei, la care toate substantele in suspensie pot fi antrenate, numita viteza de autocuratire a conductei; la o panta maxima corespunde o viteza maxima de curgere a apei, peste a carei valoare se produc procese de eroziune (deteriorare) a conductei.
Pentru a asigura o functionare sigura si o exploatare rationala a instalatiei de canalizare menajera, viteza de curgere a apei prin conducte orizontale colectoare trebuie sa fie mai mare decat viteza minima de autocuratire, care este de 0,7 m/s peste conducte din fonta de scurgere si PVC tip U si mai mica decat viteza maxima, care este de 4 m/s (0,7 m/s < w < 4 m/s).
Pantele mormale de montaj ale colectoarelor orizontale de canalizare au valori diferite, in functie de diametrele acestora. Intr-o conducta orizontala de canalizare avand diametrul d si panta I de montaj date, viteza w de curgere a apei poate sa creasca sau sa scada in functie de cresterea sau scaderea debitului q de apa evacuat, care se determina cu solutia:
q = sw [m3/s]
In care s reprezinta aria sectiunii transversale a curentului de apa in conducta de diametru d, iar viteza w a apei este data de relatia (3.3).
