ISTORIA STATISTICII IN ROMANIA SI PE PLAN INTERNATIONAL
Definitia statisticii este spune " Etimologia : termenul statistica ne trimite la cuvantul "status" cu sensul de stare politica" .Cuvantul statistica este atribuit lui Gottfried Achenwall (1746) , ca o stiinta a descoperirii statului , folosit pentru productie sau consum de produse .
Este vorba de cu totul alt gen de "statistica " decat cea de vechi tip Sansovino, adica nu de descrieri ale "Statelor " ci de operatii migaloase de inregistrare, numarare si masuratoare a diverselor fenomene sociale, demografice, economice, culturale - precum si de efectuarea unor calcule permisand intelegerea comparativa a starilor sociale din diverse regiuni, fie provincii interne ale unei tari, fie chiar de la o tara la alta.
"Statistica se practica sub forma de numerotare a populatiei si de evidenta a bunurilor materiale"(Statistica,edit.Economica,Bucuresti,2000 ,pag.,autor Elisabeta Jaba ).Aceste metode de statisticii se organizau in primele secole de romani ,egipteni sau alte popoare pentru numerotarea populatiei .Diverse statisticii aparute la Egiptenii(2650-2190) . (practicau inregistrari cu ajutorul Nilometrului ,asa numit barometru economic ,pentru a masura nivelul Nilului si pe aceasta baza se aprecia fertilitatea Nilului) sau ( din motive fiscale ,din 2 in 2 ani sa faceau recensamantul aurului si al domeniilor ,tot aici gasim si evidentele piramidelor ,cu privire la cei care aveau sa-i slujeasca lui Faraon dupa moarte, in lume mortilor ) ." Moise a facut o numerotare a populatiei ".Roma antica (500 i.e.n.,) Servius Iullius (578-534 i.e.n.) a atribuit o mare importanta numaratorii populatiei.
Cea dintai stire despre organizarea unor asemenea moduri de documentare o avem in legatura cu organizarea la noi a Regulamentelor Organice, de fapt prima incercare de modernizare a Principatelor. Se stie astfel ca aceste Regulamente prevedeau organizarea unor secsii de statistica pe langa Departamentul treburilor dinlauntru, cu sarcina sa execute periodic "catagrafiile " necesare mai ales din punct de vedere fiscal si pentru reglementarea drepturilor de stramutare a saranilor dintr-un sat in altul, ingaduite doar la cinci ani o data, cu prilejul efectuarii "catagrafiilor ".
Aceste catagrafii erau inscrieri in cataloage stabilite nominal, sat de sat si gospodarie de gospodarie, a tuturor celor care puteau fi exploatasi fiscal prin dajdii si bir. Stabilite periodic, ele formeaza un izvor de informasii extrem de lamuritor din multiple puncte de vedere, nu numai demografic ci si economic. Textele acestor categorii nu au fost insa publicate si parte din ele s-au si pierdut, ramanandu-ne din intamplare doar cat a putut copia din ele Ion Donat, care le-a si supus unor prelucrari statistice, cartografiind rezultatele obtinute, operatie care fusese de fapt inceputa de Anton Golopentia fara sa poata fi dusa la bun capat. De la Ion Donat ne-au ramas insa lucruri care se continua azi, o parte din ele fiind chiar ajunse la stadiul in care pot fi tiparite, cum e de pilda cu Catagrafia din 1833 privitoare la intreaga Oltenie si la un judes din Muntenia.
Avem deci deschis in fata noastra un vast camp de lucru, care necesita colaborarea unor colective de specialisti istorici, statisticieni, lingvisti si geografi, care asteapta a fi continuata, cu certitudinea ca grasie muncii lor vom avea despre tarile noastre informatii cu mult mai verosimile decat aprecierile facute 'grosso modo' de unii si de altii, mai mult sau mai putin chemati a face asemenea lucrari, acestia neputandu-ne da decat "ordinea de marime " a unor fenomene sociale, nicidecum o statistica a lor stabilita pe baza de numarare, masurare si calculare.
Dispunem totusi de o lucrare de caracter stiintific, alcatuita de un cunoscator al tehnicilor statistice care a avut si posibilitatea sa se informeze prin consultarea documentelor de stat, existente in serviciile curente ale diverselor organizasii administrative de stat, interesul lor continuand totusi a fi dominant fiscal.
Prima descriere sistematica a fost facuta de Francesco Sansarino (1521-1583) in Venetia. Cel mai de seama popularizator al statisticii a fost Gottfried Achennwall (1719-1772),profesor de drept international si de stiinte politice la Gottingen ,care a fost declarat in repetate randuri "parintele statisticii"
In Romania ,inceputurile statisticii au fost conturate prin contributiile unor personalitatii cum ar fii: Mavcordat ,care a contribiut la statistica pentru a reface potentialul demofiscal al tarii,
Dionisie Pop Martian,(1829-1865), tanar ardelean cu scoli facute la Viena, statistician, economist si primul director al Oficiului Central al Statisticii din Romania ,a organizat primul recensamant modern din Romania (1860), adauga "Analelor economice " scurte "monografii " sociale sub numele de "vizitatiuni ", asa cum facuse si Creanga si mai ales, asa cum vom arata in amanunt, Ion Ionescu de la Brad.
In acelasi an, Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), (agronom ,economist si statistica, profesor la Academia Mihaileana (1842) ocupa si el postul de sef al "Direcsiei de statistica a Moldovei ", acesti doi procedand, fiecare in zona sa, la efectuarea in (1859-1860) a unui recensamant cu rezultatele publicate in "Analele statistice pentru cunostinsa partii muntene din Romania " (1860-1864) si in "Lucrarile statistice ale Moldovei ".
In 1852 principatele fiind acum unite, cele doua oficii statistice se contopesc, sub direcsia lui Pop Martian intr-un "Oficiu central de statistica administrativa ".
E remarcabil faptul ca acesti statisticieni incepatori, ca si cei care i-au urmat de altfel, au fost oameni de stiinsa de o deosebita valoare. Dionisie Pop Martian era un economist de frunte, de fapt redactorul primului curs de nivel universitar de economie politica, publicand si Analele economice, sursa de informatie nepretuita pentru intreaga acea epoca.
Ion Ionescu de al Brad este de asemenea cel mai de seama cercetator al starilor sociale de la noi, despre care vom vorbi mai pe larg.
De asemenea avem si lucrari de antropogeografie, in care geografii au continuat sa arate un deosebit interes nu numai pentru problemele de geografie fizica, ci si pentru cele de geografie umana, problemele sociale impunandu-li-se si lor cu precadere, uneori doar sub forma preocuparilor etnografice, alte ori insa cu directa infatisare a unor studii de "sociologie " propriu-zisa.
In afara de lucrarile lui Simion Mehedinti si George Valsan, sunt de luat inseamna mai ales cele ale lui Vintila Mihailescu care au meritul de a fi premergatoarele unei "sociologii urbane ", in aceasta privinta putand fi inregistrata inca o intaietate romaneasca certa in istoria stiinselor umane. E de citat astfel in primul rand analiza lui asupra orasului Bucuresti, precum si monografia regiunilor rurale ale Vlasiei si Mostistei.
Primele expuneri sintetice ale principatelor Unite
Dorinta de a infatisa un tablou general, atotcuprinzator, a tuturor problemelor sociale din Muntenia si Moldova este, dupa cum am vazut, veche, urmarind scopuri diverse. Din ce in ce mai clar rezulta insa ca "documentarile " stranse pentru asemenea infatisari de sinteza au capatat un caracter din ce in ce mai stiinsific, interesand autori apartinand unor cercuri de interese diferite, interne si externe, adresandu-se unor lectori si ei diversi, unii dorind a stapani si exploata viata locala, altii dimpotriva de a o organiza modernizand-o la nivel european.
In 1919 a fost creata Directia Generala de Statistica si in 1925 Institutul General de Statistica a Statului, in 1936 a fost adoptata Legea privind Institutul Central de Statistica, iar in 1951 a fost creata Directia Centrala de Statistica. In cele din urma , Institutul National de Statistica a luat fiinta pe baza Decretului nr. 27 din 30 decembrie 1989.
