Acest Vergel este serbat numai de catre feciori, insa la el se invita si fetele mari impreuna cu parintii lor. In unele sate din Bucovina se serbeaza in ziua de Anul Nou dupa-amiaza, iar in altele in ziua de Lasata Secului de Postul Mare. Cand sunt buni , manosi, atunci se serbeaza si la celelalte lasaturi de sec de peste an. Cei din Iliesti si cei din Botusana il serbeaza in ziua de Anul Nou dupa-amiaza, iar cei din Corlata in ziua de Lasaul secului. Romanii din unele parti ale Ungariei, precum si cei din Somcuta Mare si imprejurime, il serbeaza, ca si cei din Banat in ziua de Boboteaza, iar cei din comitatul Solnocului de mijloc din Transilvania in sarbatorile Pastilor.
Modul e serbare al acestor trei specii de Vergel difera de la Om la om, de la sat la sat, de la tara la tara.
Feciorii din tinutul Dornei, in Bucovina, precum si parintii cu fete mari , bune de maritat sarbatoresc Vergelul indemnand un gospodar din mijlocul lor sa-l faca. Acesta se pregateste din vreme: cumpara un polobocel de vin, iar cand soseste seara Anului Nou atunci cand se intuneca, incepe a buciuma si a trambita, dand de stire ca e timpul sa se adune toti cei ce voiesc sa serbeze Vergelul. Aceasta bucuiumare dureaza pana la unsprezece noaptea, cand s-au adunat toti participantii, dupa care nu se mai buciu
ma in acea seara. Dupa aceea stapana acsei asterne o masa cu o fata de masa curata unde gospodarul pune un ciubaras sau un alt vas cu apa neinceputa. Toti care voiesc sa-si cunoasca viitorul arunca in apa un semn (un cutitas, un crucer, un bumb, un inel, un cercel, o cheie), insa fiecare trbuie sa-si cunoasca semnul cand se va scoate din apa. Se oranduieste ca un baiat de vreo 10-13 ani sa scoata semnele, impreuna cu un alt om bun de gura, numit Vergelator sau vestitor de Anul Nou.
