Notiunea, obiectul si definitia dreptului comercial
Notiunea de comert este folosita in mai multe sensuri:
1. sens etimologic: provine din cuvantul latin "comercium" care reprezinta justapunere a cuvintelor "cu" si "mertz", care inseamna "cu marfa", adica operatiuni cu marfuri.
2. sens economic: apare ca o activitate al carei scop este schimbul si circulatia marfurilor de la producator la consumator.
3. sens juridic: notiunea are un sens mai larg decat sensul economic al acestuia, deoarece pe langa operatiuni de schimb si circulatie sunt avute in vedere in acest sens si activitatile de productie (realizate de producator), de prestare de servicii (realizate de antrepenori sau prestatori de servicii), de executare de lucrari si operatiuni de punere in circulatie.
Dreptul comercial are o sfera mai cuprinzatoare deoarece el cuprinde normele care reglementeaza activitatile specifice.
In ceea ce priveste obiectul dreptului comercial, potrivit conceptiei clasice, exista 2 sisteme care permit stabilirea sferei dreptului comercial:
. sitemul obiectiv: care are ca obiect normele juridice aplicabile comertului, adica acelor acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice calificate de lege ca fapte de comert, indiferent de persoana care le savarseste. Acest sistem a fost inspirat de ideile Revolutiei Franceze de la 1789, pentru suprimarea corporatilor existente la acea vreme. Acest sistem a inspirat reglementarea comertului din alte tari.
. sistemul subiectiv: dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comerciantilor si din acest punct de vedere este un drept profesional, care se aplica tuturor persoanelor care au calitatea de comercianti. Acest sistem a stat la baza primelor reglementari legale ale activitatii comerciale, anterioare codificarii dreptul comercial de la inceputul secolului XIX. Ulterior sistemul subiect a fost adoptat de codul comercial german din 1900, valabil pana in prezent. (are la baza sistemul obiectiv).
Articolul 3 din codul comercial stabileste actele juridice, faptele juridice si operatiunile economice considerate fapte de comert, carora li se aplica codul comercial (si legile comerciale speciale), indiferent de persoana care le savarseste (are sau nu calitatea de comerciant).
Dreptul comercial - act de comert, fapt de comert
Dreptul comercial are ca obiect normele juridice referitoare la faptele de comert si comerciale.
Definitie: dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile:
- raporturilor juridice izvorate din savarsirea actelor sau faptelor considerate de lege de comert;
- raporturilor juridice la care participa persoane care au calitatea de comercianti.
2. Corelatia dreptului comercial cu alte ramuri ale dreptului
Dreptul comercial si dreptul civil: ambele sunt de drep privat deoarece reglementeaza drepturile patrimoniale, bazate pe egalitatea partilor.
- corelatia lor se gaseste in articolul 1: In comert se aplica legea de fata, unde ea nu corespunde se aplica codul civil.
- dreptul comercial ca drept special se completeaza cu codul civil, care este drept comun in materia dreptului privat.
Dreptul comercial si dreptul procesual civil: in dreptul comercial sunt cuprinse pe langa normede drept substantial(?) si norme de drep procesual civil, in cartea a 4-a, referitor la exercitarea actelor comerciale.
- norme cu caracteristici procesuale se gasesc si in legile speciale comerciale (legea registrului comertului, legea cambiei si a biletului la ordin).
- Normele cu caracter procesual care au caracter derogator sunt prevazute la articolul 889 codul comercial.
Dreptul comercial si dreptul international: ambele ramuri reglementeaza raporturi patrimoniale, adica raporturi nascute din savarsirea faptelor de comert.
- dreptul comercial are ca obiect raporturile de drept intern, dintre cetatenii romani, iar dreptul comercial international se refera la raporturi cu elemente de extraneitate (raporturi la care participa persoane fizice sau juridice straine).
Dreptul comercial si dreptul administrativ: statul foloseste mijloace specifice rolului sau, inclusiv cele administrative, prin crearea unor institutii necesare desfasurarii activitatii comerciale (camerele de comert si industrii, bursele de valori - ocrotirea unor interese generale, registrul comertului).
Dreptul comercial si dreptul financiar: deoarece activitatea desfisurata de comercianti este aducatoare de profit, comerciantii se afla sub incidenta reglementarilor in materie fiscala.
Dreptul comercial si dreptul penal: dreptul comercial (si unele legi speciale) cuprind si unele norme de drep public (penal) prin care se asigura protejarea intereselor generale (constituirea si functionarea institutiilor comerciale, nerespectarea obligatiilor stabilite prin registrul comertului, desfasurarea unei activitati comerciale ilicite, concurenta neloiala).
4. Izvoarele dreptului comercial
1. Izvoarele normative (acte normative):
. Costitutia Romaniei - care reglementeaza principiile acitivitatii economice
. Codul Comercial - reglementarea de baza a activitatii comerciale, are in vedere institutiile fundamentale ale dreptului comercial (fapte de comert, obligatii comerciale, comercianti)
. Legile comerciale speciale: deoarece nu tot dreptul comercial se gaseste in codul comercial
. Legile comerciale generale: legea 31/90, legea 26/0 (registrul comertului), legea 11/90, legea cambiei si biletului la ordin, legea cecului
. Decrete legi: legea 54/90 - organizarea, desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative
. Hotararile si ordonantele de guvern: ordonanta 21/92 - privind protecsia consumatorului
. Normele, regulamentele si ordinele adopatate de organele competente
. Codul Civil (izvor susidiar - completeaza)
2. Izvoare interpretative: au rolul de a ajuta interpretarea vointei manifestate in raporturile comerciale
. Uzurile comerciale, uzantele (cutuma in dreptul civil)
. Doctrina comerciala
. Practica judecatoreasca (jurism prudenta).
CURS 2
Uzul comercial: este o regula de conduita nascuta din practica sociala, folosita vreme indelungata, respectata ca o norma juridica obligatorie.
. in dreptul comercial, uzurile comerciale nu sunt izvoare normative; ele au rol important in sensul lamuririi vointei partilor
. referiri la uzul comercial face Codul Civil in articolele 970, 980, 981
Doctrina: nu este izvor de drept, dar este un instrument important de interpretare a legilor comerciale si de aplicare a lor
Practica judecatoreasca: traditional nu a fost recunoscuta ca izvor de drept, dar solutiile date de instantele judecatoresti contribuie la interpretarea legilor comerciale, fara a avea puterea precedentului (judecatoresc)
. un anumit rol in interpretarea legilor tinde sa il dobandeasca deciziile curtilor de judecata.
Principiile dreptului comercial
1. Autonomia de vointa: - dreptul civil recunoaste libertatea contractuala - in interpretarea actelor juridice prevaleaza vointa interna a contractantilor, fundamentul fiind autonomia de vointa.
. in dreptul comercial primeaza vointa declarata, folosindu-se inscrisuri imprimate, contracte tip
2. Rolul aparintii (?): - in dreptul comercial aparinta este produsa de efecte juridice.
. in dreptul comercial necesitatea creditului determina o recunoastere mult mai larga a efectelor aparintii, prin sacrificarea realitatii; exemple: titlurile comerciale de valoare, cambia pentru care legea impune anumite conditii de forma foarte riguroase pentru valabilitatea titlului
3. Ordinea publica: - in dpretul civil libertatea contractuala este tarmuita (?) de normele privind ordinea publica
* in dreptul comercial, ordinea publica ca limita a libertatii contractuale cuprinde domenii mai largi (exemplu: contractul judecatoresc al constituirii societatii comerciale verifica conditiile cerute pentru desfasurarea activitatii comerciale)
Principii specifice dreptului comercial recunoscute de doctrina:
1. in comert actele juridice sunt cu titlu oneros;
2. in comert intotdeauna banii sunt fructifuri (?);
3. in contractele comerciale, in caz de dubiu, se aplica reglementarile ce favorizeaza circulatia;
4. contractarea in favoarea celui de-al treilea este obisnuita.
Faptele de comert
Articolul 3 Codul Comercial: legea considera ca faptele de comert ..
Articolul 4 Codul Comercial: se considera ca faptele de comert, in afara de acestea (in afara de cele de la articolul 3), celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila, nu rezulta din insuti actul (?).
Articolul 56 Codul Comercial: daca un act este comercial numai pentru una dintre parti, toti contractantii sunt supusi legiii comerciale cu exceptia dispozitiilor privitoare la persoana chiar a comerciantului si in cazurile in care legea ar dispune altfel.
