Principiul descentralizarii pe servicii
1. Continutul si rolul principiilor de drept.
2. Prezentarea de ansamblu a principiilor de organizare si functionare a administratiei publice.
3. Principiul descentralizarii pe servicii.
4. Notiunea serviciului public.
5. Notiunea descentralizarii administrativ-teritoriale si pe servicii.
6. Serviciile publice locale.
Principiile de drept sunt reguli de maxima generalitate care sintetizeaza experienta sociala si asigura echilibrul dintre respectarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor. Etimologic, notiunea de principiu vine de la latinescul principium care are sensul de inceput, obarsie sau element fundamental. Orice principiu este un inceput pe plan ideatic, o sursa de actiune.
Principiile generale ale dreptului sunt prescriptiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului si aplicarea sa, si asigura unitatea, omogenitatea, coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative. Un principiu de drept este rezultatul experientei sociale, iar utilitatea practica a cunoasterii principiilor generale consta in aceea ca ele traseaza liniile directoare pentru intregul sistem juridic si exercita o actiune constructiva, orientand activitatea legiuitorului. Pe de alta parte, principiile generale au un important rol in administrarea justitiei, deoarece cei abilitati cu aplicarea dreptului trebuie sa cunoasca nu numai norma juridica, ci si spiritul sau, iar principiile dreptului determina tocmai spiritul legilor. In alta ordine de idei, in situatii determinate, principiile de drept tin loc de norma de reglementare. In consecinta, judecatorul nu poate refuza solutionarea unei cauze, invocand lipsa textului legal, in baza caruia poate judeca, deoarece ar fi invinuit de denegare de dreptate si va solutiona acea pricina in baza principiilor de drept.
Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat certitudinea garantiei dreptului impotriva imprevizibilitatii normelor coercitive si asigurarea concordantei legilor si oportunitatii lor. Principiile de drept sunt extrase din dispozitiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de interpretare din alte norme avand rolul de a asigura echilibrul sistemului juridic cu evolutia sociala.
Cele mai importante principii ale dreptului sunt:
1. Asigurarea bazelor legale de functionare a statului;
Actiunea acestui principiu constituie premisa existentei statului de drept, deoarece caracteristica fundamentala a unui stat de drept o constituie cucerirea pe cale legala a puterii si apoi exercitarea sa in conformitate cu cerintele legalitatii.
In statul de drept izvorul oricarei puteri politice trebuie sa fie vointa suverana a poporului, care trebuie sa-si gaseasca formele juridice de exprimare, astfel incat puterea poporului sa poata functiona in mod real ca o democratie. Poporul trebuie sa aiba garantii constitutionale eficiente, asigurandu-se exercitiul separat al puterii pe cele trei planuri: legislativ, executiv si judecatoresc si in acelasi timp interconexiunile si intercontrolul fiecarei componente a puterii. In acest context se poate considera ca actiunea principiului asigurarii bazelor legale de functionare a statului se constituie in premisa existentei statului de drept.
2. Garantarea libertatii si egalitatii indivizilor;
Ca fundamente ale vietii sociale, libertatea si egalitatea trebuie sa-si gaseasca expresia lor juridica. Nu poate exista egalitate decat intre oameni liberi, iar libertatea nu poate exista decat intre oameni a caror egalitate este consfiintita juridic.
Egalitatea priveste echilibrul vietii sociale, iar libertatea priveste capacitatea oamenilor de a actiona fara oprelisti, dar astfel incat, prin exercitarea drepturilor proprii sa nu fie vatamate drepturile altora.
In planul realizarii efective a libertatilor sociale, rolul dreptului se materializeaza prin ingradirea inclinatiilor unor grupuri de a nega altora ceea ce lor nu le place si in inlaturarea tuturor barierelor si discriminarilor care persista in asigurarea sanselor egale de manifestare si progres pentru toti oamenii.
Libertatea este una singura, insa caile si formele de manifestare a libertatii sunt numeroase si le corespund diverse drepturi ale individului prevazute in Constitutie, cum ar fi:
- libertatea de opinie;
- libertatea religioasa;
- libertatea de exprimare, s.a.
3. Principiul responsabilitatii sociale a indivizilor;
Responsabilitatea insoteste libertatea, si de aceea, trebuie facuta demarcatia neta intre libertate si liberul arbitru. Responsabilitatea este un fenomen social si un act de angajare a individului in procesul interactiunii sociale. Concepand responsabilitatea ca o asumare a raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a omului, se admite ideea ca actiunea sociala este cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii, si totodata, ca libertatea este o conditie fundamentalaa a responsabilitatii.
Dreptul nu trebuie sa fie privit si apreciat doar prin efectul sau sanctionator, intervenind pe taramul raului deja faptuit, ci trebuie avuta in vedere posibilitatea ca prin continutul prescriptiilor juridice sa contribuie la fundamentarea unei anumite atitudini a indivizilor fata de lege, care presupune grija fata de integritatea valorilor ocrotite de lege.
4. Principiul echitatii si justitie;
Cuvantul echitate provine din limba latina: ecvitas - nepartinire, cumpatare, dreptate.
Actiunea principiului echitatii trebuie sa priveasca atat activitatea legiuitorului - in elaborarea actelor normative -, cat si activitatea de interpretare si aplicare a dreptului de catre organele care aplica legea.
Justitia reprezinta acea stare generala a societatii care se realizeaza prin asigurarea pentru fiecare individ in parte si pentru toti impreuna a satisfacerii drepturilor si intereselor legitime. Prin finalitatea sa, justitia se situeaza printre principalii factori de consolidare a celor mai importante relatii sociale, deoarece ea intruchipeaza virtutea morala fundamentala, menita sa asigure armonia si pacea sociala, la a caror realizare contribuie deopotriva regulile religioase, morale si juridice.
