daca au o valoare economica si sint susceptibile de drepturi patrimoniale, valorile necorporale care-si gasesc temeiul intr-un drept de creanta etc.
Sensurile notiunii de bun.
Stricto sensu (in sens restrins), prin bun se inteleg lucrurile si animalele cu privire la care pot exista drepturi si obligatii patrimoniale (art.479 si 482 C.civ.)
Lato sensu (in sens larg), prin bun se inteleg atit lucrurile si animalele, cit si drepturile privitoare la acele lucruri (art.461, 462, 471 si 475 alin. 1 C.civ.)
Clasificarea bunurilor
Clasificarea bunurilor prezinta ,in dreptul civil, o semnificatie deosebita atit din punct de vedere teoretic, cit si mai ales pragmatic, deoarece, pe de o parte, ea determina natura raporturilor juridice ce se pot stabili cu privire la unele bunuri si pe de alta parte, regimul juridic al diferitelor categorii de bunuri.
Astfel in functie de natura lor si calificarea data de lege, bunurile se impart:
1. Bunuri imobile (nemiscatoare):- sint acele bunuri care au o asezare fixa si stabila (pamintul, cladirile si in general, tot ceea ce este legat de sol).
2. Bunuri mobile (miscatoare) :- sint acele bunuri care nu au o asezare fixa si stabila, fiind susceptibile de deplasare de la un loc la altul, fie prin ele insele, fie cu concursul unei forte straine (animalele, lucrurile separate de sol, creantele, bunuri incorporale etc.).
Clasificarea bunurilor in mobile si imobile are ca fundament imbinarea a doua criterii: cel fizic (natura bunurilor)si cel economic (valoarea bunurilor).
1. Bunuri imobile
Potrivit dispozitiilor Codului civil bunurile imobile se impart in:
1. Imobile prin natura lor; in definirea legala continuta de art.462, 463, 464, si 465 alin. 1 din C.civ. prevede ca fondurile de pamint si cladirile sint imobile prin natura lor; potrivit art. 464: morile de vint, sau de apa, aezate pe stilpi, sint imobile prin natura lor; alin. 1 al art. 465 prevede: recoltele care inca se tin de radacini si frctele de pe arbori, neculese inca, sint de asemenea imobile.
2. Imobile prin obiectul la care se aplica; potrivit art. 471 C.civ. sint imobile prin obiectul la care se aplica: uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil.
3. Imobile prin destinatie; acestea sint enumerate in art. 468-470 din C.civ.;astfel, art.468 prevede : obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si exploatarea acestui fond sint imobile prin destinatie.
Astfel sint imobile prin destinatie, cind ele s-au pus de proprietar pentru serviciul si exploatarea fondului:
animalele afectate la cultura;
instrumentele aratoare;
seminte date arendasilor sau colonilor partiali;
porumbii din porumbarie;
iepurii de casa;
stupii cu roi;
pestele din iaz (helesteie);
teascurile, caldarile, alambicurile, cazile si vasele.
Mai sint imobile prin destinatie toate efectele mobiliare(lucruri mobiliare) ce proprietarul a asezat catre fond in perpetuu; art. 469 prevede ca proprietarul se presupune ca a asezat catre fond in perpetuu efecte mobiliare , cind acestea sint intarite cu ghips, var sau ciment, sau cind ele nu se pot scoate fara a se strica sau deteriora partea fondului pe care sint asezate.
Alte exemple:
- oglinzile unui apartament se presupune ca sint asezate in perpetuu, cind parchetul pe care ele stau sint totuna cu boaseria camerei.
- tablouri si alte ornamente
- statuile sint imobile cind ele sint asezate inadins, chiar cind ele s-ar putea scoate fara deteriorare.
