LIBERALISMUL EMBED Equation.2 CLASIC
PRINCIPALA MAGATENDINsÅ DIN GANDIREA ECONOMICÅ MODERNÅ.
2.1 INCEPUTURILE SI EVOLUsIA GANDIRII ECONOMICE PE PLAN MONDIAL IN PERIOADA PREMODERNÅ
Criteriul este continutul calitativ al ideilor economice.
Distingem doua mari perioade - de la inceputul umanitatii ( 1/2 sec.XVIII) sau perioada prestintifica a gandirii economice; - 1/2 sec XVII sI pana in prezent fiind perioada stratificata.
¥n aceste doua perioada nu au existat lucrari cu caracter propriu-zis economice. Ideile economice erau raspandite in lucrari cu caracter juridic, istoric, religios, etc.
2.2 MERCANTILISMUL
- criza lui si inceputurile economice.
- Epoca moderna - aceasta perioada din istorie in care grupari mai ferme incearca la forme noi, mai liberale. Aceste generatii au locuit la orase ( burghezii ); - marile descoperiri geografice de la sfarsitul secolului 15, inceputul sec.16 au favorizat noua societate; - apare o noua gandire economica diferita de gandirea medievala: sfaturi practice date de agentii economici cum sa-si conduca mai eficient afacerile, cum sa fie tinuta evidenta contabila.
Acesti ganditori erau foarte eterogeni, scopul lor era sa obtina, sa castige cat mai mult profit; - ganditorii mondiali se specializeaza pe probleme economice - automatizarea gandirii economice + laicizarea.
MERCANTILISMUL: Italia ( MERCANTO= piata, mercante = negustor, mercantile= aducator de castig ) - Sec.16-17 are 2 semnificatii corelate: - doctrina ( un ansamblu coerent de idei referitoare la opsiunea ec, a negustorilor moderni;
- politica economica ( ans, mas, practice adoptate de stat pe baza ac, doctrine ec,) = primul curent de gandire economica moderna. Cele 2 tipuri de mercantilism: -m, timpuriu sau sist, monetar pune acc, pe sporirea rezerv, de metale pretioase sI o pol, ec, externa protectionistadura sI rigida ( spaniolii +engl );
- m, dezv, sau sist,balantei comerciale care admite circul mf2+banilor in ambele directii cu cond, ca soldul com, ext, sa fie activ, exp,>imp, politica externa mai relaxata.
Reprezentanti: J.Bodin, B.Laffemas, Th.Munn, Th.Gresham, J.Child, G.Botero, J.Law. Principalul merit: reprezentantii lui au contribuit la stimularea com, ext, sI indirect la dezv, unor ramuri ale productiei nat, iar unii dintre ac, au facutchiar incercari remarcabile de explicare a unor procese ec, de mare amploare din acel timp. (J.Bodin-de ex.).
Limite - exagerarea rolului banilor; - cercetarea cu precadere a sferei circulatiei mf.+banilor ignorand rolul esential al productiei sI folosindu-se cu precadere de met, descriptiva in iluzia lor ca profitul ar fi creat in comert.
Criza mercantil, sI faurirea stiintei ec: - schimbari imp, in gandirea ec, moderna: sec.17-18-19; - deplasarea centrului de interes de la sfera circul, mf, la sfera productiei; - modific2 de metoda - trec la met, analitica/abstractizarii.
Curentul care va lua amploare este liberalismul. - trecerea de la cunoasterea empirica la cunoasterea stiintifica; - legi economice. Liberalismul economic.
2.3 PARADIGMA LIBERALISMULUI EC. CLASIC
Liberalii sunt aparatorii proprietatii moderne, adeptii individualismului. Ei spun ca functionarea ec, are loc in bune conditii cand oamenii nu se amesteca unii in treaba altora.
Princ, de baza dupa funct, ec, de piata: princip, liberei concurente (ec, este capabila de autoreglare );
Ideea autoreglarii spontane - liberalisti sunt adeptii "hedonismului" ( obt, de avantaje cat mai > cu eforturi cat mai < ). - ei considera ca ag,ec, actioneaza pe piata in mod rational;
- resping interventia statului in ec,; -sunt adeptii th, obiective despre pret sI valoare;
- liberalii clasici sunt convinsi ca ideile lor au valabilitate universala. Reprezent2 ai liberal, clasic: W.Petty, P de Boisguillebert, B Franklin. W.Petty in opera lui inceputurile th, despre preturi sI inc, th, moderne a plus produsului ( mai tarziu se va numii th, plus valori)
Termeni fol2: pret natural = valoarea; pret politic= suma de bani care se da pt a intra in posesia unui bun.; pret curent al pietei = pr, pt, fiecare zi al unui produs. W.Petty a observ, ca in proc, prod, se fac chelt, se obt, produse sI un plus. El reduce ac, rationament doar la domeniul agricol. P.de Boisguillebert spune despre pretul just al mf,=e determ, de munca omeneasca chelt, pt, producerea lor. B.Franklin spune ca izvorul valorii marfii= munca in general.
2.4 FIZIOCRATISMUL
Fiziocratii = un grup numeros de ganditori liberali francezi ( au trait in 1/2sec 18 dupa revolutia burghezo-democrata din 1789)
Reprezentanti: F.Quesnay, A.R.J.Turgot. Idei: 1.conceptia despre ordinea naturala+ politica ec, optima: viata ec, se desfas, dupa reguli care nu dep, de viata oamen2= legi naturale Lasati lucrurile sa-si urmeze cursul lor firesc (Gournay). 2 Conceptia despre bogatie sI rolul primordial al agriculturii in crearea ei. Adevarata bogatie nu sunt banii, ci bunurile care pot satisface nev, oamenilor. Agric = singurul domeniu in care se putea crea bogatia. 3 conceptia despre crearea, repartitia sI circul prod, intre clasele societ. 4 th, produsului net. Celebrul "tablou economic"= primul model macroec, din ist. Premisele tabloului: in 3 clase: -cl, productiva ( fermierii );
-cl, proprietarilor functionari (cl inactiva); - cl, sterila. Cifrele folos, in tablou se refera la avansurile sau capitalurile folosite sI consumate in cele 2 ramuri de baza ale ec, si struct, lor. ( avansuri initiale sau capit, fix sI avans, anuale sau capit, circulant/, volumul, valoarea sI struct,: prod, global (total) pe ans, intregii tari. Pe baza ac, tablou: 2 concluzii:
- drept rezult,al repartitiei si circul, produsului, social anual se restab, cond2 existente la inceputul activitatii sI deci productia poate fi reluata pe aceeasi scara, e posibila reproductia simpla a capit, social;
- din moment ce intregul produs net creat in agric, de fermieri ajunge in poses, proprietarilor de pamant logic ar fi ca numai ei sa plateasca impozit. Merite: (a fost primul tablou)
- a realizat reproductia in dubla expresie materiala sI baneasca; - a dezvalui mobilul reproductiei: produsul net; - a prezentat circul, mf2 sI a banilor numai ca o latura a proc, complex al reproductiei capit, soc;
- a incercat sa descopere o serie de corelatii mai complexe in cadrul circuitului ec> Destinul ist, al fiziocratilor: ei au dovedit modernizarea cunoasterii stiintifice, au dezvaluit legaturi intre cunoastere sI politica ec, masura ce a consstituit impoz, fin, mic;
- ei aparau burghezia voind s-o scuteasca de impoz.
2.5 CONCEPsIA LUI ADAM SMITH SI DAVID RICARDO despre preturi sI venit. ADAM SMITH (1723-1790) a avut posibilit2 datorita nivelului de dezv, al tarii (Anglia) sa realiz, un imens pas. - indust, e f, dezv, > agric, =ramura ec, mai dezv, decat in Franta;
- lurarea sa "Avutia natiunilor" (1776); - el incearca sa faca o sinteza a literaturii ec, de pana la el ceea ce ii permite o "jalonare" a sectoarelor mai imp, ale st, ec.
