Organizatia Mondiala a Comertului - baza noului
sistem comercial multilateral
1.1. Organizatia Mondiala a Comertului, obiectivele, functiile si rolul ei in economia mondiala
La 1 ianuarie 1995, dupa indelungate si complexe negocieri, a luat fiinta Organizatia Mondiala a Comertului, exponenta noului set de principii, reguli si discipline care urmeaza a asigura comertului international un cadru imbunatatit de desfasurare, adaptat cerintelor actuale si de perspectiva.
OMC reprezinta baza institutional-juridica a sistemului comercial multilateral, fiind unica organizatie internationala care trateaza regulile globale ale comertului dintre tari.
Ideea crearii OMC a fost avansata pentru prima data in 1990, de catre Comunitatile Europene si Canada si avea in vedere ca noua organizatie sa se constituie intr-un mecanism eficient si pragmatic pentru:
1. implementarea rezultatelor Rundei Uruguay;
2. incorporarea in cadrul multilateral de drepturi si obligatii comerciale a rezultatelor obtinute in noile domenii de reglementare (servicii, masuri investitionale, drepturi de proprietate intelectuala);
3. aplicarea amendamentelor aduse unor articole ale G.A.T.T;
4. eliminarea caracterului provizoriu prelungit al existentei si functionari GATT.
Acordul de la Marrakesh privind infiintarea OMC, in preambulul sau prevede obiectivele de baza, similare cu cele ale G.A.T.T.- ului, dar care au fost extinse pentru a acorda OMC mandatul de a trata comertul cu servicii. Acestea sunt:
. ridicarea standardelor de viata si a veniturilor;
. utilizarea deplina a fortei de munca;
. expansiunea productiei si a comertului;
. utilizarea optima a resurselor mondiale.
Aceste obiective au fost completate cu domeniul serviciilor si cu notiunea de "dezvoltare durabila", referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la necesitatea protectiei si conservarii mediului inconjurator, corespunzator diferitelor niveluri de dezvoltare economica ale tarilor.
Organizatia Mondiala a Comertului serveste drept forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comertului cu servicii prin desfiintarea barierelor si elaborarea de reguli in noi domenii legate de comert. Pe linga aceasta, ea indeplineste urmatoarele functii:
. facilitarea implementarii, administrarii si aplicarii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay si ale oricaror noi acorduri ce vor fi negociate in viitor;
. solutionarea diferendelor comerciale;
. examinarea politicilor comerciale nationale;
. cooperarea cu alte institutii internationale in formularea politicilor economice la scara mondiala.
Astfel, in scopul asigurarii unei mai mari coerente in elaborarea politicilor economice la nivel mondial, OMC va coopera, dupa cum va fi adecvat, cu FMI si cu BIRD.
Organizatia pune un accent deosebit pe necesitatea eforturilor de a fi sprijinita participarea tarilor in curs de dezvoltare si, in special, a celor mai putin dezvoltate state - la cresterea comertului mondial.
1.2. Principiile Organizatiei Mondiale a Comertului
Acordurile OMC sunt voluminoase si complexe din considerente ca acestea reprezinta texte juridice ce cuprind o gama larga de activitati, care se refera la agricultura, industria textila si imbracaminte, sistemul bancar, standarde industriale, proprietatea intelectuala si multe alte domenii. Si totusi, la baza tuturor acestor documente stau un sir de principii care constituie fundamentul sistemului comercial multilateral. Aceste principii sunt:
a) acordarea reciproca si neconditionata, in relatia dintre statele parti, a clauzei natiunii cele mai favorizate (NMF). In conformitate cu acordurile OMC, tarile nu trebuie sa manifeste discriminare fata de partenerii lor comerciali. In cazul in care se acorda unui partener o favoare speciala (cum ar fi o taxa vamala mai redusa pentru un produs oarecare), acest lucru urmeaza sa fie aplicat si fata de toti ceilalti membri ai OMC. Importanta acestui principiu este asa de mare incit constituie primul articol al GATT-ului, el fiind prioritar si in GATS (Articolul II), si in TRIPS(Art.4). Totusi, regulile GATT permit, ca taxele vamale si alte bariere in calea comertului sa fie reduse in mod preferential, in cadrul aranjamentelor regionale. Reducerea taxelor vamale, aplicabile in relatiile dintre membrii in cadrul unor aranjamente regionale nu trebuie sa fie extinse si altor tari. Aranjamentele preferentiale regionale constituie astfel o importanta exceptie de la regula clauzei natiunii celei mai favorizate. Asemenea aranjamente pot lua forma uniunilor vamale sau a zonelor de comert liber.
In vederea protejarii intereselor comerciale ale tarilor terte, sunt prevazute conditii extrem de stricte cu privire la formarea unor asemenea aranjamente.
b) acordarea clauzei tratamentului national, fapt ce presupune o atitudine egala fata de bunurile de import si cele autohtone, cel putin dupa momentul patrunderii bunurilor de import pe piata. Nu este permis unei tari sa impuna asupra unui produs importat, dupa ce acesta a intrat in teritoriul vamal si s-au platit taxele vamale la frontiera, taxe interne (cum ar fi taxele asupra vinzarii) la nivele mai ridicate decit produsele interne similare. Acelasi lucru trebuie sa se aplice atit fata de serviciile acordate de straini si cele acordate de nationali, cit si fata de marcile nationale si cele straine, dreptul de autor si brevete. Acest principiu la fel este prevazut in toate trei acorduri principale ale OMC, desi el este abordat un pic diferit in fiecare din ele.
c) Eliminarea restrictiilor cantitative si aplicarea acestora intre tarile membre numai in situatii de exceptie, admise de acord pe o baza nediscriminatorie, avindu-se in vedere ca protejarea economie nationale fata de concurenta straina sa se faca in exclusivitate pe calea tarifelor vamale. Regula este supusa totusi unor exceptii specificate. O exceptie importanta permite tarilor care intimpina dificultati ale balantei de plati sa restrictioneze importurile pentru a-si salvgarda pozitia financiara externa. Aceasta exceptie acorda o flexibilitate mai mare tarilor in curs de dezvoltare fata de tarile dezvoltate, in utilizarea restrictiilor cantitative la importuri, daca aceste restrictii sunt necesare pentru prevenirea unui declin serios al rezervelor monetare.
d) Neadmiterea concurentei neloiale, constind din practicarea de subventii si preturi de dumping la export. Regulile nediscriminatorii - NMF si tratamentul national - sint elaborate in asa fel ca sa asigure conditii loiale pentru comert. Multe dintre acordurile OMC au scopul sa sustina concurenta loiala. De exemplu, in domeniul agriculturii, proprietatii intelectuale, serviciilor. Acordul privind achizitiile publice contribuie la extinderea regulilor referitoare la concurenta si asupra achizitiilor efectuate de mii de institutii publice in multe tari.
e) Utilizarea unei metodologii de evaluare vamala care sa reflecte valoarea reala a marfurilor, in scopul de a realiza functionarea corecta a taxelor vamale rezultate din negocierile multilaterale.
f) Previziune: prin intermediul indeplinirii obligatiilor. In cadrul OMC, cind tarile sunt de acord sa deschida pietele lor pentru bunuri si servicii, este ca si cum isi asuma unele angajamente obligatorii. O tara poate sa-si modifice angajamentele sale obligatorii, dar doar dupa negocierea cu partenerii sai comerciali, ceea ce poate insemna ca acestia sa primeasca compensatii pentru prejudiciul ce-l suporta in urma pierderii comertului. Deci, sistemul comercial multilateral constituie o incercare a guvernelor de a asigura un anturaj stabil si previzibil.
g) Instituirea angajamentului tarilor-parti de a negocia pe plan multilateral reducerea si eliminarea taxelor vamale si a altor obstacole din calea comertului international. Tarilor li se cere ca, ori de cite ori este posibil, sa reduca sau sa elimine protectia productiei interne, prin reducerea taxelor vamale si inlaturarea celorlalte bariere din calea comertului. Taxele vamale astfel reduse sunt consolidate impotriva unor majorari posibile si sunt cuprinse in listele nationale ale tarilor membri.
h) Incurajarea reformei de dezvoltare si reformei economice. Este bine cunoscut faptul ca sistemul OMC contribuie la dezvoltare. Tarile mai putin dezvoltate au nevoie de flexibilitate pe parcursul perioadei cind acestea incearca sa implementeze acordurile. Iar acordurile, ca atare, au mostenit prevederile anterioare ale GATT, care permit acordarea unei asistente speciale si a unor concesiuni comerciale tarilor in curs de dezvoltare.
Abateri de la principii:
Atit prin textul Acordului, cit si prin activitatea desfasurata de la infiintare si pina in prezent, GATT a admis unele adaptari si modificari de reguli si principii, pe calea indirecta a exceptiilor, impuse de evolutia conjuncturii comerciale internationale si, mai ales , de evolutia relatiilor politice dintre statele participante:
a) Admiterea crearii de zone de comert liber si de uniuni vamale. Aceasta masura a diminuat importanta clauzei natiunii celei mai favorizate. Tarile dintr-o regiune pot constitui un acord de comert liber, care nu se va aplica fata de bunurile provenite din tari ce nu fac parte din grupul dat. Astfel, s-a ajuns ca tratamentul aplicat in relatiile comerciale dintre tarile Uniunii Europene sa nu poata fi aplicat in relatia tarilor apartinind acestei grupari regionale cu tarile extracomunitare.
b) Instituirea sistemului generalizat de preferinte vamale in favoarea tarilor in curs de dezvoltare, pe baza de nereprocitate. Acest sistem s-a dovedit a fi pozitiv asupra promovarii exportului tarilor in curs de dezvoltare catre tarile dezvoltate. Obiectivul SGP consta in facilitarea diversificarii productiei in tarile in curs de dezvoltare, intensificarea procesului de industrializare si sporirea incasarilor din export. SGP vamale consta in acordarea de catre tarile donatoare (tarile dezvoltate) scutire integrala sau partiala de taxe vamale la importul de produse manufacturate provenind din tarile beneficiare de preferinte. Acordarea de preferinte vamale este efectuat in mod unilateral, ele nu constituie obiectul negocierii. Desigur ca nu se poate trece cu vederea faptul ca tarile dezvoltate au acceptat acest sistem preferential nu numai din dorinta de a sprijini tarile in curs de dezvoltare in efortul lor de achizitionare de mijloace valutare de plata, dar si din interese proprii, daca se tine seama ca in structura exportului tarilor in curs de dezvoltare predomina materiile prime minerale si alte produse de baza provenind din domeniul agricol, forestier, acvatic etc.
Un sistem uniform de preferinte care sa fie aplicat in aceleasi conditii de catre toate tarile dezvoltate n-a fost adoptat, dar s-au aplicat scheme individuale de preferinte care difera de la o tara la alta.
c) Acceptarea unui grad sporit de protectie in favoarea tarilor in curs de dezvoltare. S-a admis ca tarile membre in curs de dezvoltare sa poata sa-si protejeze economia nationala fata de concurenta straina prin instituire de taxe vamale protectioniste adecvate, precum si pe calea introducerii altor masuri protectioniste.
1.3. Structura institutionala a Organizatiei Mondiale a Comertului
Organul suprem din cadrul OMC, responsabil pentru luarea deciziilor este Conferinta Ministeriala, care se reuneste la fiecare doi ani. Ea va exercita functiile OMC si va lua masuri necesare in acest scop. Ea va fi abilitata sa ia decizii cu privire la toate aspectele tinind de orice Acord comercial multilateral daca un Membru solicita aceasta . De la infiintarea OMC au avut loc patru Conferinte Ministeriale :
1. Singapore (1996) - in cadrul acestei Conferinte au fost examinate evolutiile in cadrul comertului international precum si problemele si aspectele de implementare a diverselor Acorduri OMC. Ministrii tarilor participante au decis includerea in programul de lucru al OMC sase noi subiecte care au impact asupra dezvoltarii comertului international, si anume:
- comertul si mediul inconjurator;
- comertul si politica concurentei;
- facilitarea comertului;
- transparenta achizitiilor guvernamentale;
- comertul electronic;
- comertul si investitiile.
Referitor la ultimul domeniu mentionat, investitiile au fost permanent in atentia OMC. Astfel, GATS a stabilit o serie de standarde privind prezenta unui furnizor de servicii in alta tara membra GATS, iar acordul TRIPS abordeaza aspecte legate de conditiile ce se pot impune unui investitor de tara gazda. Acest ansamblu de masuri se dovedeste a fi nesatisfacator in ceea ce priveste realizarea si protejarea investitiilor straine. OMC poate constitui un instrument util in rezolvarea acestor probleme, prin faptul ca este o institutie cu vocatie universala, precum si prin relatia indisolubila existenta intre comertul mondial si fluxurile de investitii straine.
2. Geneva (1998) - Conferinta Ministeriala de la Geneva a autorizat Consiliul General al OMC sa stabileasca un program de activitati si negocieri ulterioare in cadrul OMC luind in consideratie si alte citeva aspecte importante:
- problemele aparute in urma implimentarii Acordurilor OMC;
- prevederile agendei incorporate in diferite Acorduri;
- de a face o retrospectiva a evolutiei comertului international.
La Geneva a fost instituit un Grup de Lucru pentru studierea problemei ce tine de interactiunea dintre comert si politica concurentiala in cadrul OMC. Grupul de Lucru creat, incepind din anul 1999, examineaza in special trei probleme relevante:
- pertinenta pentru politica concurentiala la principiile fundamentale ale OMC ( tratamentul national, transparenta, clauza natiunii cele mai favorizate );
- cooperarea intre tarile membre in domeniul cooperarii tehnice;
- contributia politicii concurentiale la realizarea obiectivelor OMC.
3. Seattle (1999) - la Seattle ministrii si-au propus ca scop lansarea unei noi runde de negocieri dedicata reducerii de mai departe a barierelor in calea comertului. Cu toate ca Consiliul General al OMC a stabilit programul de lucru cu mult inainte de inceperea Conferintei, din pacate aceasta nu s-a soldat cu succes.
4. Doha (2001) - Conferinta Ministeriala de la Doha poate fi considerata un succes atit pentru tarile membre cit si pentru OMC. S-a depus o munca enorma atit de Secretariatul OMC, cit si de tara gazda. In acest sens trebuie sa retinem trei evenimente importante care s-au derulat la Doha:
- au fost obtinute rezultate excelente in cea ce tine de Acordul TRIPS (s-au dus negocieri in vederea crearii unui sistem multilateral de notificari si inregistrare a indicatiilor geografice a pentru vin si bauturi spirtoase, in conf. Cu art. 23.4 al TRIPS etc);
- s-au obtinut rezultate semnificative in domeniul agriculturii (principalul subiect in acest domeniu a fost sprijinul producatorilor interni si promovarea exportului, tot aici au fost propuse negocieri de extindere a accesului pe piata, reducerea tuturor formelor de subventionare a exportului, reducerea sprijinului intern ce afecteaza negativ comertul, etc);
- aderarea Chinei si a Taiwanului la OMC (China a devenit cea de-a 143 tara membra a OMC dupa 15 ani de negocieri. Pe 12 noiembrie ,2001, cu o zi dupa semnarea Protocolului de Aderare a Chinei la OMC, Taiwan-ul, tara rivala Chinei, a devenit formal cea de-a 144-a membra a OMC).
