economie - Analiza situatiei financiare a firmei S.C.PROMPT S.A. Timisoara

CAPITOLUL I

Introducere

Tipurile de analiza financiara presupun luarea in considerare a criterilor de clasificare [MIH-97]:

    Dupa modul de analiza a corelatiilor bilantului:

        Analiza pe orizontala: cuprinde corelatiile intre active si pasive si care evidentiaza masura in care activele fixe si circulante s-au format   pe baza resusrelor financiare corepunzatoare din pasiv, determinand astfel modul de utilizare a resurelor financiare.

    Analiza pe verticala: urmareste studierea grupelor si a psoturilor din bilant prin raportarea elementelor urmarite fie la total grupa, fie la total activ, respectiv pasiv. Aceasta analiza are scopul de a aprecia din punct de vedere calitativ structura grupelor si a posturilor de activ si pasiv reflectand astfel strategia adoptata de conducerea firmei.

    Analiza combinata: imbina cele doua tipuri de analiza de mai sus.

    Dupa raportul dintre momentul in care se efectueaza analiza si momentul desfasurarii fenomenelor ecomomice:

    Analiza retrospectiva: studiaza fenomenele ulterior momentului din care s-au produs an scopul identificarii factorilor si a intensitatii actiunii lor, pentru o stimulare a actiunii factorilor cu efecte pozitive si diminuarea factorilor cu actiune negativa asupra activitatii firmei.

    Analiza prospectiva: proiecteaza evolutia viitoare pe baza cunoasterii factorilor de influenta si a actiunii acestora, pentru obtinerea anumitor rezultate.

Dupa modul de urmarire a fenoenului in timp:

    Analiza statica: studiaza fenomenele la un moment dat pentru determinarea cauzalitatii situatiei existente.

    Analiza dinamica: studiaza fenmenele pe parcursul schimbarii lor pentru determinarea tendintei acestora.

    Dupa orizontul de timp pe care se desfasoara:

    Analiza pe termen scurt( 1 an), pentru luarea deciziilor de managementul firmei.

    Analiza pe termen lung( 3-5 ani), pentru laurea deciziilor strategice.

    Metodele si tehnicile utilizate in analiza financiara, aceleasi ca si cele utilizate de analiza economica sunt fie specifice, fie imprumutate de la alte stiinte.

    Astfel, analiza financiara foloseste urmatoarele metode si tehnici care sunt prezentate pe scurt:

    1. Diviziunea: descompunerea rezultatelor intreprinderii,a fenomenelor si proceselor cercetate, in elemente componente, pentru studierea aprofundata a fenomenelor si localizarea rezultatelor in spatiu si timp. Se detrermina astfel contributia fiecarui element la formarea, dezvoltarea si abaterea totala a fenomenului, procesului, rezultatului analizat. Se determina provenienta rezultatului si cauzele marcante.

Diviziunea poate fii realizata:

- dupa timpul de formare a rezultatelor( ani, semestre, trimestre, luni, zile)

- dupa locul de formare a rezultatelor( intreprindere, sectie, sector, atelier, loc de munca)

- pe parti sau elemente componente specifice naturii rezultatului

2. Comparatia: analiza unui rezultat in raport cu o baza, aceasta putand fii: un reyultat precedent de acelasi tip, nivelul programat(planificat), nivelul optim, rezultatul similar al altor interprinderi din acelasi domeniu de activitate, rezutatul de acelasi tip mediu pe ramura, rezultatul de acelasi tip al unor intreprinderi din acelasi domeniu din alte tari.

Comparatia poate fii:

- in timp- se compara acelasi fenomen in diferite mon'mente al evolutiei sale

- in spatiu- se compara rezultatele unitatii analizate cu cele ale unei unitati similare, din tara sau din strainatate

- cu caracter special- se compara mai multe variante ale aceluiasi fenomen pentru determinarea optimului

Rezultatul comparatiei se exprima in valori care arata gradul in care fenomenul analizat se abate de la nivelul luat ca baza de comparatie si poate avea forma de abatere absoluta, abatere relaiva, indice al variatiei relative.

3. Modelarea fenomenului: metoda de studiu prin care un fenomen se reprezinta printr-un model redus, simplificat, in prezenta caruia nu s-au luat in considerare aspectele neesentiale in scopul sintetizarii acestuia. 

Metodele folosite in analiza financiara sunt:

- modelele analogice(graficele)

- modele simbolice (ecuatii), care la randul lor pot fii modele de corelatie deterministe, modele de corelatie aleatorii, modele aditive, modele multiplicative, modele balantiere si modele combinate.

4. Masurarea relatiilor factorial-cauzale: determinarea marimii, sensului si intensitatii actiunii factorilor asupra fenomenului studiat pentru caracterizarea complexa a starii fenomenului si pentru interpretarea rezultatului acetei analize. Legaturile cauzael intre fenomenele economice si caracteristicile lor se manifesta prin forme de tipul functional(determinist) sau stohastic. Legaturile functionale sunt relatii cauzale in care la o anumita valoare a caracteristicilor luate in considerare corecpunde o singura valoare, bine determinata, a fenomenului studiat.  In cazul legaturilor de tip stohastic, unei anumite valori a caracteristicilor studiate corespund mai multe valori ale fenomenului analizat; aceste valori se includ intr-un domeniu delimitat de valorile maxime si minime posibile. 

Pentru masurarea relatiilor factorial-cauzale, analiza financiara foloseste metode si procedee matematice, cum sunt:

- metoda balantiera : intre elementele componenete ale fenomenului studiat sunt relatii de tip determinist de natura sumei si/sau diferentei

- metoda substituirii valorii factorilor: relatiile sunt de tip produs sau raport

- metoda ratelor: relevarea relatiilor cauzale se face pe baza calcularii ratelor- rapoarte procentuale intre doua marimi comparabile logico-matematic. Ratele sunt grupate in urmatoarele tipuri: rate de structura, rate de echilibru, rate de gestiune si rate de rentabilitate. Metoda ratelor este foarte folosita in analiza finaciara.

- metoda scorurilor: folosita pentru studierea riscului de faliment pe baza metodelor statistice

- metoda ABC: analiza fenomenului studiat face diferentieri intre ceea ce priveste importanta elementelor care-l determina, considerand ca exista trei tipuri de caracteristici: 10-15 % din componente determina 60-70 % din fenomenul studiat(asa numita zona A); alte 20-30 % din componente determina 25-30 % din fenomenul studiat ( asa numita zona B); iar ultimele 65-70 % din componente determina restul de 10-15 % din fenomenul studiat (asa numita zona C).

- metoda corelatiei: folosita in cazul relatiilor de tip stohastic, prin care fenomenusl studiat este reprezentat printr-o ecuatie de regresie de tip liniar, hiperbolic, parabolic, sau exponential, al carei parametrii se determina cu ajutorul metodei celor mai mici patrate si prin care se determina intensitatea legaturii dintre fenomenul studiat si facorii sai cu ajutorul unui coeficient numit corelatie.

Lucrarea de fata se doreste o analiza combinata in ce priveste modul de analiza al corelatiilor bilantului, care se va extinde asupra unei perioade de 3 ani.

    Se studiaza astfel dinamica fenomenelor, deci analiza se poate incadra in tipul de analiza retrocpectiva, dinamica, pe termen lung.

    Autorul nu-si permite, desi ar fi fost tentat, sa complecteze aceasta analiza cu elemente de previziune, din diferite motive; cele mai improtante fiind lipsa de experienta si informatiile relativ restranse pe baza carora a elaborat aceasta lucrare.

    In ceea ce priveste metodele si tehnicile utilizate de analiza financiara, fie ele proprii analizei financiare, fie imprumutate din alte domenii, pe parcursul lucrarii s-au folosit cele considerate ca relevand cel mai bine aspectul studiat.

    Concluziile extrase pe baza calculelor efectuate sunt, fireste, scolastice si lipsite de experienta unui analist financiar, dar se bazeaza pe studiul aprofundat al lucrarilor unor analisti recunoscuti.

Capitolul II

PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

2.1 Date de identificare

S.C. ALONT S.A. este inregistrata la registrul comertului cu numarul J35/453/1991.

Adresa: Str. Aleea C.F.R. nr. 7, 1900 Timisoara

Telefon: +40-256-194809, 194810, 220066, 220037, 207151, 225591

Fax: +40-256-194808, 225591

Electronic fax: +40-256-220038

E-mail: ALONT@ALONT.dnttm.ro

Internet: www.dnttm.ro/ALONT

Cod fiscal: R 1817950

Cod Sicomex: 18824

Cont deschis la BRD sucursala Timis: 3001207090301

2.2 Obiectul de activitate

2.2.1 Scurt istoric

    Societatea comerciala ALONT S.A. din Timisoara si-a inceput activitatea in octombrie 1949 cand s-ainfiintat ca filiala a Institutului de Proiectari Industriale Bucuresti.

    In 1950, Institutul de Proiectari Industriale Bucuresti s-a scindat in Institutul de Proiectari Metalurgice "IPROMET" Bucuresti, care functioneaya si astazi, si Institutul de Proiectari de Masini IPROM Bucuresti, unitate de care apartine si filiala Institutului de Proiectari de Masini din Timisoara.

    Din 1955 unitatea se transforma in Filiala Institutului de Studii si Proiectari pentru Materiale de Constructii Bucuresti, avand profilul de proiectare pe utilaje si masini pentru industria materialelor de constructii.

    In ianuarie 1958, prin hotarare a consiliului der ministrii, actuala firma ALONT devine Filiala Institutului Tehnologic pentru Constructii de Masini Bucuresti, iar din anul 1960 devine Filiala Institutului Tehnologic pentru Constructii de Masini si Masini Electrice Bucuresti.

In 1966 unitatea devine independenta, luand denumirea de Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Masini de Ridicat si Transportat Timisoara, institut consacrat pentru conceptia masinilor de ridicat din Romania.

Intre 1970 si 1974 unitatea functioneaza ca Filiala a Institutului de Cercetari si Proiectari pentru Echipamente Hidroenergetice si Masini de Ridicat Resita.

In 1974 unitatea redevine independenta cu denumirea Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Masini de Ridicat si transport Uzinal.

In 1978 s-a schimbat denumirea in Centrul de Cercetare Stiintifica si Inginerie Tehnologic pentru Masini de Ridicat si de Transport Uzinal.

Din 1983 domeniul de activitate al institutului se largeste prin preluarea utilajului minier, denumirea schimbandu-se din nou in anul 1986 in Institutul de Cercetari Stiintifice si Inginerie Tehnologica pentru Utilaj Minier si Masini de Ridicat Timisoara.

In 1991 prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 156 se infiinteaza Societatea Comerciala ALONT S.A. care se inmatriculeaza la Registrul Comertului Timis sub nr. J35/453/25. 04. 1991.

2.2.2 Obiectul de activitate conform statutului

    Societatea comerciala S.C. ALONT S.A.Timisoara isi desfasoara activitatea in conformitate cu statutul aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 156/1991 si cu legile romane in vigoare.

    Obiectul de activitate comform statutului este: prestari de servicii- cercetare stiintifica, proiectare, inginerie tehnologica, executie, consulting, servicii, ofertare, asistenta tehnica la montaj si punere in fabricatie, activitati de furnizor general si proiectant general  si comercializarea acestora in specialitatile instalatii de ridicat si transportat, utilaje de cariera si depozite deschise, utilaje terasiere, rutiere si feroviare, depozite automatizate pentru marfuri paletizate, utilaje pentru mecanizarea proturilor si a santierelor navale, sisteme integrate de economie logistica, autospeciale pentru protectia mediului, executarea de prototipuri, produse avand caracter de unicat si serie mica, efectuarea operatiunilor de comert exterior, engeneering, consulting, colaborare directa cu banci de comert exterior, efectuarea operatiunilor de fond valutar, putand participa si convenii la operatiuni de credit[STA-91].

    Activitatile desfasurate s-au diversificat, au fost adaugate noi obiecte de activitate, in principal, activitatile actuale fiind:

- inspectii

- expertizari

- masuratori

- proiectare

- executie

- reparatii curente si capitale

- modernizare

- montaj

- fornizor general

pentru:

- utilaj de ridicat si transportat(macarale, poduri rulante, magazii automatizate, pentru porturi si santiere navala, pentru societati comerciale specializate in constructii de masini, macarale si poduri rulante pe pneuri sau pe cai de rulare, etc.)

- utilaj minier(excavatoare, masini de prelucrat carbune pentru exploatari miniere de suprafata, etc.)

- constructii metalice(hale fixe sau mobile, etc.)

2.2.3 Realizari

Firma a obtinut:

- certificarea sistemului de asigurare a calitatii ISO 9001 de catre RVTÜV-Germania

- Marele Certificat de Sudura, acordat de SLV München necesare pentru acceptarea productiei sale la export

- atestat ISCIR pentru proiectare, expertizare, executie de instalatii de ridicat si transportat necesar pentru a-si putea desfasra activitatea si fara de care nu se poate participa la licitatii pentru lucrari de investitii cum sunt cele care constituie obiectul de activitate al firmei.

2.3 Alte informatii despre firma

2.3.1 Structura actionariatului

    Forma de organizare a firmei este ca societate pe actiuni cu capital majoritar privat(97,8 %). Capitalul social este de 3.217.075.000 lei. Actiunile sunt nominative si au valoarea nominala de 25.000 lei.

    Firma este cotata pe piata RASDAQ, unde actsiunile firmei sunt tranzactionate la valori osciland in jurul cotei de aproximativ 10.000 lei(9845 in data de 27 aprilie 2001).

2.3.2 Organizarea firmei

    Firma este organizata an secsii, birouri si sectii confrom organigramei anexate.

    Nivelul unu al piramidei ierarhice il constituie Consiliul de Administratie format din 5 membrii, condus de directorul general, presedintele consiliului de administrasie, caruia ii este delegata autoritatea pentru conducerea executiva a firmei.

    Nivelul doi este constituit din sectii si compartimente functionale(birouri) independente care sunt subordonate direct directorului general, precum si birouri si servicii independente subordonate fie directorului tehnico-economic si de calitate, fie directorului comercial.

    Compartimentele funcsionale sunt urmatoarele:

- consilier juridic;

- birou asigurarea calitatii;

- birou CTE (comisia tehnico-economica)

- birou marketing;

- birou personal-salarizare;

- birou coordonare si urmarirea productiei;

- birou financiar-contabilitate gestiune;

- birou administrativ, aproviyionare;

- birou disciplina contractuala, import-export;

- birou editie-arhiva

Sectiile de proiectare,expertiza, asistenta tehnica sunt urmatoarele:

- 241 macarale si utilaj terasier-mecanisme

- 242 poduri rulante si utilaj minier-mecanisme

- 250 actionari electrice si automatizari

- 260 constructii metalice si transport agabaritic

Mai exista:

- sectia de productie industriala

- laborator de masuratori si probe

La data de 31 decembrie 1999, numarul de persoane angajate era 253, la 31 decembrie 2000 236, iar la 31 decembrie  2001 240 de persoane.

Capitolul III

Analiza situatiei financiare pe baza bilantului contabil

   

    Bilantul contabil, ca document de sinteza prin care se prezinta patrimoniul, drepturile si obligatiile intreprinderii, ofera o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute[MIH-97]. Bilantul contabil ofera deci informatiile necesare pentru stabilirea valorii intreprinderii si releva marimea resurselor la care a recurs aceasta si utilizarile date acestora pentru obtinerea scopurilor urmarite.

    Activul bilantului cuprinde bunurile si creantele detinute de intreprindere, iar pasivul cuprinde sursele de finantare. Elementele activului sunt prezentate im bilant in functie de lichiditate, imcepand cu cele mai putin lichide[EPU-96]:

- active imobilizate;

- active circulante;

- conturi de regularizare si asimilate;

- prime privind  rambursarea obligatiilor;

iar cele ale pasivului in functie de gradul de exigibilitate incepand cu cele cu scadenta cea mai indepartata[EPU-96]:

- capitaluri proprii;

- provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

- datorii;

- conturi de regularizare si asimilate.

Analiza se poate face folosind: bilantul patrimonial, bilantul financiar sau bilantul functional.

3.1 Analiza pe baza bilantului patrimonial

3.1.1 Structura generala a activului

   

    In activul bilaniului sunt cuprinse numai valori nete(neamortizate), grupate in functie de posibilitatea de a fi transformate in numerar(in ordinea inversa a lichiditatii).

3.1.1.1 Active imobilizate

    Sunt bunuri de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau produse de intreprindere, care intra imn patrimoniul unitatii, ca urmare a deciziilor investitionale, fiind destinate sa serveasca o perioada indelungata activitatea unitatii. Din punct de vedere financiar, ele sunt elemente stabile care se uzeaza si se inlocuiesc lent si a caror depreciere se reflecta prin amortizare; contribuie eastfel la formarea si asigurarea capacitatii de autofinantare a unitatii[MIH-97].

    Imobilizarile se compun din:

- imobilizari necorporale;

- imobilizari corporale;

- imobilizari financiare.

-  

I. Imobilizarile necorporale

    Imobilizarile necorporale cuprind[EPU-96]:

- cheltuieli cu constituirea societatii- ocazionate cu infiintarea si dezvoltarea societatii- se recupereaza prin amortizare pe o peroiada de cel mult 5 ani;

- cheltuieli de cercetare si dezvoltare- ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare- se amortizeaza intr'o perioada de cel mult 5 ani;

- concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica- bunuri preluate in patrimoniu de unitatea primitoare pe o perioada stipulata in contractul de concesiune, pe o perioada pe care sunt amortizate;

- fondul comercial si programe informatice- partea achizitionata sau adusa ca aport din fondul de comert, care nu se regaseste in celalalte elemente de partrimoniu, care concura la mentinerea sau dezvoltarea potentialului activitatii unitatii, concretizate in: clientela, vad comercial, debusee, reputatie, etc. programele informatice cuprind prestatia intelectuala necesara elaborarii programelor create sau achizitionate de la terti, ele se supun amortizarii pe o perioada de max. 3 ani;

- alte imobilizari necorporale.

Firma analizata ne are imobiizari necorporale, ele au fost integral amortizate.

II. Imobilizari corporale

    Imobilizarile corporale cuprind[EPU-96]

- terenuri si amenajari de terenuri;

- mijloace fixe.

 

Terenuri

Valoarea terenurilor cuprinde:

- valoarea de cumparare;

- valoarea de vanzare;

- valoarea lucrarilor de imbunatatiri funciare;

- valoarea amortizarii lucrarilor de imbunatatiri funciare.

Indici   

 

  - Indicele terenului calculat conform [MIH-97]

    Indicele terenului indica modificarea valorii acestuia. Astfel, daca:

    >1, atunci valoarea terenului a crescut

    =1, atunci valoarea terenuluia  ramas acelasi

    <1, atunci valoarea terenului a scazut

    Calcule

    In cazul firmei analizate (in mii lei):

    Perioada I(1999-2000) 

Perioada II(2000-2001) 

    Analiza financiara

Aceasta dinamica se explica prin faptul ca in perioada I, conform legislatiei aparute, firma si-a putut incorpora si alte terenuri pe care se aflau cladirile deja in proprietate. Efectul acestei schimbari este ca firma si-a crescut astfel valoarea imobilizarilor corporale(deci valoarea firmei), cu posibilitati de garantare a creditarii la valori mai mari, rezultand viitoare posibilitati de finantare crescute.

  Mijloace fixe

Mijloacele fixe cuprind[EPU-97]:

- terenuri;

- cladiri;

- masini, utilaje si mijloace de transport;

- alte imobilizari corporale( obiecte de inventar, obiecte de uz gospodaresc, aparate de masura si control);

- mijloace de inventar;

- alte mijloace fixe.

Mijloacele fixe sunt in proprietatea firmei si in leasing.

In cadrul operatiei de leasing apar urmatoarele parti:

- furnizorul;

- garantorul de leasing(plateste integral mijlocul fix);

- cel care cumpara(plateste ratele de leasing).

Operatia de leasing se afla in conturi in afara bilantului.

    Calculele pe baza carora se analizeaza mijloacele fixe, precum si datele din bilant[BIL-2000, BIL-2001], pe baza carora s-a efectuat calculele se afla prezentate in Tabelul 1.

Indici    

=indicele mijloacelor fixe

       

=indicele productiei exercitiului

     

    = viteza de rotatie a mijloacelor fixe.   

Calcule

    =112,8

     =328,5

Analiza financiara

Atat indicele mijloacelor fixe, cat si indicele productiei exercitiului sunt mai mari decat 100 in ambele perioade si Iqex > Imf in ambele perioade, deci:

- a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe, deoarece a crescut productia exercitiului la 1000 de lei mijloace fixe de la 1302,8 la 3792,1 pentru periada I, respectiv de la 3792,1 la 7963,9 pentru perioada II. Se observa si o crestere dinamica(in perioada I a crescut cu 2489,3 lei iar in perioada II cu 4171,8 lei), ritmul de crestere fiind insa in descendenta.

- s-a redus viteza de rotatie a mijloacelor fixe de la 276,3 zile la 94,9 zile in perioada I, respectiv de la 94,9 zile la 45,2 zile in perioada II. Indicele de variatie a crescut cu 13,3 procente, deci se afla in incetinire.

- s-a redus consumul de mijloace fixe pe unitatea valorica de productie a exercitiului de la 767,6 la 263,7 lei pentru perioada I, respectiv de la 263,7 la 125,6 pentru perioada II;

- se justifica majorarea mijloacelor fixe desi poate nu la nivelul realizat. Un nivel de crestere a mijloacelor fixe mai redus ar fi pastrat tendinta dinamica pozitiva in crestere.

III. Imobilizari financiare

Sunt formate din[EPU-2000]:

- titluri de participare;

- titluri imobilizate ale activitatii de portofoliuS

- alte titluri imobilizate;

- creante imobilizate: imprumuturi acordate pe termen mediu si lung; depoyite si garantii platite.

Analiza financiara

    Societatea detine imobilizari financiare in anul 0 3308 mii lei, in anul I au crescut la 193571 mii lei, indice 58,5, iar in anul II la 447390 mii lei, indice 2,31.

    Imobilizarile financiare au crescut cu un ritm foarte mare in perioada I fata de perioada II, fapt explicabil printr+o situatie speciala, cum ar fi acordarea unei garantii pentru participarea la licitatie. Firma are activitati de furniyor general, pentru care pe plan international se practica garantia de participare la licitatie. Singurul efect negativ este diminuarea capacitatii de acordare de garantii a firmei.

3.1.1.2 Active circulante

Activele circulante sunt elemente patrimoniale necesare realizarii ciclului de exploatare, supuse in majoritatea cayurilor unei rotatii rapide. Tn cadrul fiecarui ciclu ele trec din forma de active fizice, in cea de creante si apoi de disponibilitati[MIH-99]

    Active circulante cuprind [EPU-2000]:

- stocuri;

- creante;

- disponibilitati si plasamente.

I . Stocurile

Cuprind:

- marfuri;

- materii prime;

- materiale consumabile;

- productia in curs de executie;

- produse finite, semifabricate;

- ambalaje;

- obiecte de inventar.

Datele din bilant [BIL-2000, BIL-2001] si calculele necesare analiyei activelor circulante sunt prezentate in tabelul 3.2.

STOCURILE DE MATERII PRIME, MATERIALE CONSUMABILE, OBIECTE DE INVENTAR.

Stocurile reprezinta acea parte a activelor circulante aflate la incheierea exercitiului sub forma activelor fizice. Avand in vedere ca stocurile de la inceputul perioadei sunt identice cu stocurile de la sfarsitul perioadei precedente, modificarea stocurilor i cursul perioadei reflecta varaiatia stocurilor in perioada curenta comparativ cu perioada precedenta[MIH-97].

    Variatia valorii stocurilor de la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei se explica prin actiunea modificarii urmatorilor factori[MIH-97]:

- cantitatea de materiale aflate in stoc;

- structura materialelor aflate in stoc;

- pretul materialelor.

Indicii stocurilor de materiale, consumului de materiale si cifrei de afaceri, prin comparare, fac posibila analiza in dinamica a situatiei stocurilor de materiale.

Analiza financiara

    Indicele stocurilor=218,4 % in perioada I si Indicele stocurilor=143,7 % in perioada II, deci mai mare dacat 1, ceea ce indica cresterea stocurilor prin:

- cresterea cantitatii de materiale in stoc datorita: aprovizionarii unor cantitati mai mari; ritmul aprovizionarii davanseaza ritmul productiei; aprovizionarea unor materiale inainte de termen.

- modificarea structurii materialelor in sensul ca are loc o crestere a ponderii materialelor care au preturi mai mari datorita: modificarii tehnologiei care impune asigurarea unor materiale superioare calitativ si cu preturi mai mari; renuntarea la utilizarea unor materiale de calitate inferioara si eliminarea acestora din consum.

- modificarea cresterii pretului la materiale in sensul cresterii acestuia datorita: modificarii pretului furnizorului; eveluarea stocurilor in cursul peroiadei de stocare si inregistrarea diferentelor de pret.I

Indicele cifrei de afaceri ICA este mai mare decat 100 in ambele perioade, ceea ce inseamna ca cifra de afaceri creste, dar cresterea este in incetinire a ritmului, deoarece diferenta intre indici este negativa.

Indicele consumului de materiale este si el in incetinirea ritmului de crestere.

Mai mult decat atat, indicele consumului de materiale devanseaza indicele cifrei de afaceri ceea ce denota:

- depasirea consumurilor normate de materiale la o unitate valorica a cifrei de afaceri;

- cresterea ponderii materialelor cu preturi mari in totalul stocului;

- cresterea pretului de evaluare a stocurilor.

PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

In bilantul contabil se consemneaza valoarea, la cost de productie, a produselor, lucrarilor  si serviciilor aflate im curs de executie la sfarsitul perioadei, diminuate cu provizioanele afarente. [MIH-97].

    Factori de influenta [MIH-97]:

- volum fizic al productiei

- durata ciclului de fabricatie

- structura productiei

- costul de productie: consumuri; preturile consumurilor respective si nivelul la care se gaseste productia in curs.

- Indicele productiei in curs de executie

Analiza financiara

Indicele de productie in curs de executie este:

=407,2 %, deci >1 pentru perioada I, si =277,1 %, deci >1 pentru perioada II, dar ritmul de crestere este in scadere, ceea ce inseamna ca se scurteaza ciclul de fabricatie, se accelereaza viteya de rotatie a activelor circulante, creste profitul brut aferent productiei stocate.

    Din nefericire autorul nu a avut la dispozitie valori exprimate in preturi constante, astfel incat analiza de mai sus este mai putin relevanta.

    Durata ciclului de fabricatie influenteaza in acelasi sens dar nu neaparat in acelasi marimi relative, nivelul productiei neterminate.

    Structura productiei influenteaza nivelul si evolutia productiei in curs in sens direct, la fel ca si costul de productie.

    Datorita specificului de productie de unicate  ale firmei analizate, aceasta analiza este mai putin importanta, ea nu arata decat situatia contractelor in curs, nu reuseste sa le releve evolutia costurilor de productie pentru acelasi produs.

PRODUSE FINITE SI SEMIFABRICATE

    Sunt oglindite in bilantul contabil la costuri efective, prin rectificarea conturilor care le evidentiaza cu conturile 348 "diferente de pret la produs" si 349 "provizioane pentru deprecierea produselor"[MIH-97].

Indici

     

- Indicele produselor finite si a semifabricatelor.

Analiza financiara

    Indicele produselor finite si semifabricate indica scaderea pana la nivelul 0, ceea ce inseamna ca firma nu lucreaza pe stoc, lucru foarte pozitiv ajutat in mare parte si de specificul de unitate, dar si de politica firmei de a lucra numai pe baza de contracte.

    Indicele cifrei de afaceri ICA=304, 8 %, respectiv 220,2 %, ICA>100% si in plus ICA>Ipf  ceea ce denota ca a crescut viteza de rotatie a produselor finite si deci eficienta acestora. Practic firma lucreaza la optim.

    Factorii care influenteaza sunt:

cantitate

- structura

- instrumentul de evaluare care pot fi la: costul de productie efectiv, pretul de inregistrare, pretul de vanzare.

STOCURI TOTALE

Indici:

- indicele stocurilor totale.

Analiza financiara

Indicele stocurilor totale, =368,9 % respectiv 261,4 %, deci >100 %, deci stocurile totale cresc, dar in dinamica, ritmul de crestere este in scadere, ceea ce indica corectare tenditei negative de crestere a stocurilor.

Indicele cifrei de afaceri  Ica=220, 2 %, Ica >100 %, si im plus Ica<Ist, ceea ce denot[ cresterea stocuri cu o viteza mai mare decat cifra de afaceri, tendinta in scadere, deci in corectarea evolutiei negative.

II. Creantele

    Sunt drepturi banesti pe care intreprinderea urmeaza sa le incaseze; ele cuprind [EPU-2000]:

- furnizori-debitori

- clienti si conturi asimilate

- alte creante

Evolutia nivelului creantelor efectuale fata de perioada precedenta este determinata   in principal de [MIH-97]:

- modificarea cifrei de afaceri

- modificarea duratei medii de incasare

- influenta unor factori aleatori( diferente de curs valutar, reactivarea unor clienti.

Indici:

 - indicele creantelor.

Analiza financiara

Indicele creantelor Icr=383,5 % respectiv 232,1 % este mai mare de 100 % in ambele perioade ceea ce arata o crestere a creantelor, fapt negativ pentru evolutia lichiditatii firmei, care crestere este insa in ritm descendent, deci in corectare a acestei deficiente financiare datorate blocajului financiar din economia romaneasca.

    In plus comparativ cu indicele cifrei de afaceri de 304,8 % respestiv 220,2 %(Ica este mai mic ca Icr) deci creantele cresc intr-o masura mai mare decat cresterea cifrei de afaceri, tendinta care nu este favorabila si se datoreaza cresterii duratei medii de incasare a cerintelor, cresterea care se afla insa in ameliorare(indicat de semnul negativ al variatiei duratei de recuperare). Firma se afla intr-o postura delicata in ceea ce priveste posibilitatea recuperarii creantelor.

III. DISPONIBILITATI BANESTI

   

    Disponibilitatile banesti reprezinta lichiditatile intreprinderii aflate in casa, banci, acreditive, plasamente si alte valori [MIH-97]

Indici

   - indicele disponibilitatilor banesti.

Analiza financiara

    Se constata din tabelul 3.2 ca disponibilitatile banesti. Cresc de la 10087 mii lei sa 47364 mii lei, respectiv scad de la 47364 miilei la 27954 mii lei; ponderea acestora in activele circulante creste de la 0,57 la 0,7 in prima perioada, pe camd in a doua perioada scade de la 0,70 la 0, 18. Ponderea disponibilitatilor banesti in activele totale creste de la 0,21 la 0,46 in prima perioada si scade de la 0,46 la 0,14 in a doua perioada. In prima perioada se constata o evolutie pozitiva de crestere care insa nu este mentinuta in a doua perioada. 

    Disponibilitatile banesti trebuie sa reprezinte 3-5 % din activele circulante sau 1-1,5 % din activul total [MIH-97].

    In situatia firmei analizate, aceste disponibilitati sunt mult sub ponderea indicata, deci firma este in criza de lichiditati si are probleme in gasirea resurselor de plata.

    Nivelul disponibilitatilor banesti depinde de [MIH-97]:

- viteza de rotatie a activelor circulante;

- raportul dintre marimea creantelor si marimea datoriilor;

- raportul dintre durata de incasare a creantelor si durata de plata a furnizorilor;

- nivelul profilutului;

- efectele si termenele de incasare a titlurilor de plasament.

Lipsa disponibilitatilor banesti duce la:

- imposibilitatea de a plati datoriile curente, de unde restante la plati(penalitati, majorari)

- apelarea la credite de trezorerie de unde scaderea profitului si chiar intrarea in pierdere a intreprinderii.

Printr-o politica rationala si eficienta de investitii si de plasament soldul mijloacelor banesti devine de cele mai multe ori simbolic.

    O analiza care ar dispune de date pe ramura, pe economie sau macar a concurentei ar releva daca acesta situatie negativa este a datorata lipsei de lichiditati generale a economiei nationale, problemelor specifice domeniului de activitate al firmei(piata fortelor de productie pune intotdeauna probleme de lichiditate firmelor care nu sunt sustinute de intreprinderti financiare care sa acopere necesarul de finantare cu valorile mari solicitate de investitii) sau unei getionari defectuoase a resurselor financiare ale firmei.

    Din pacate,aceste date nu sunt la indemana auorului lucrarii de fata.

3.1.1.3 Conturi de regularizare si asimilate

    Cuprind:

- cheltuieli inregistrate in avans;

- diferentele de conversie - activ.

Analiza financiara

Conform datelor din bilant, conturile de regularizare si asimilate cresc de la 838 mii lei la 8165 mii lei in perioada I pana la 14842 mii lei in perioada II.

    Referitor la diferente de conversie - activ, in situatia firmei noastre, acestea sunt in crestere de la 21 la 1674( cu indice de crestere de 79,7 ) pentru prima perioada, respectiv in scadere la 0 pentru a doua perioada. Pentru prima perioada, cand cursul valutar a crescut s-a platit mai mult. Pentru a doua perioada, situatia s-a inversat, deci firma este i n castig.

3.1.1.4 Prime privind rambusarea obligatiunilor

    Cu ajutorul contului 169 "Prime privind rambursarea obligatiunilor " se tine evidenta primelor de rambursare reprezentand diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambursare [LEG-92]. Dupa cum reiese din date [BIL-2000, BIL-2001], firma nu a emis obligatiuni.

    Structura activelor este reprezentat grafic pentru cei trei ani analizati in figura 3.1, iar variatia elementelor componente in figura 3.2.

3.1.2 Structura generala a pasivului

Partea de pasiv a bilantului cuprinde [EPU-2000]:

- capitaluri proprii;

- provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

-  datorii;

- conturi de regularizare pasiv;

Pasivul bilantului grupeaza deci resursele de care dispune agentul ecomomic pentru finantarea activitatilor sale, grupate in ordinea crescatoare a exigibilitatii.

3.1.2.1 Capitaluri proprii

    Capitalul propriu cuprinde fondurile proprii de care dispune un agent economic din care se finanteaza cea mai mare parte a activelor imobilizate ale unei intreprinderi. In componenta capitalului propriu intra [MIH - 97] :

- capitalul social;

- prime legate de capital;

- rezerve;

- rezultatul reportat;

- rezutatul exercitiului;

- fondurile;

- subventii pentru investitii;

- provizioanele reglementate.

I. Capitalul social

    Capitalul social reprezinta ansamblul aporturilor in bani si in natura efectuate de catre asociati, fie in momentul constituirii societatii, fie pe parcurs cu ocazia cresterii de capital [EPU-96].

Analiza financiara

In perioada I, capitalul social a crescut de la 3052750 mii lei la 3217075 mii lei, adica cu 164325 mii lei, aceeasi valoare cu care au crescut terenurile , deci cresterea reprezinta  pe care firma a reusit sa le preia in proprietate. In perioada II, capitalul social nu a fost crescut.

II. Prime legate de capital

Primele legate de capital, formate din prime de emisiune, de fuziune si de aport rezulta

III. Diferente din reevaluare

Diferentele din reevaluare reprezinta diferenta dintre valoarea actuala (mai mare)si valoarea de inregistrare (mai mica) a activului reevaluat. Operatia de reevaluare a activelor nu se efectueaza decat asupra imobilizarilor corporale financiare.

Firma ALONT SA nu are inregistrari in contul 105.

IV. Rezervele

Rezervele sunt formate din [MIH- 97];

Rezerve legale constitue anual din rezultatul brut, in cota de 5% pana la atingerea unui nivel de 20% din capitalul social;

Rezervele statutare,constituite din profitul net conform statutului;

Alte rezerve, neprevazute de lege sau statut care pot fii constituite pe seama profitului net pentru: acoperirea pierderilor ,cresterea capitalului social sau alte scopuri, potrivit hotararii Adunarii Generale a Actionarilor

Analiza financiara

In perioada I, firma nu a constituit rezerve, dar a facut acest lucru in perioada a II, crescand rezervele de la 241842 mii lei, dupa cum arata calculele, crescand astfel capitalul propriu.

V.Rezultatul reportat

Rezultatul reportat reprezinta acel rezultat sau parte din rezultatul exercitiului precedent a carei repartizarea fost amanata de AGA[EPU-97].

Firma nu are operatiuni de acest gen.

VI.Rezultatul exercitiului

Rezultatul exercitiului este diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale ale agentului economic.

Indici

-indicele rezultatului

Calcule

Analiza financiara

In perioada I, rezultatul, care este profit,inregistreaza o crestere spectaculoasa de 2577%, mult mai mare decat cifra de afaceri, ceea ce indica o schimbare a strategiei firmei.

In perioada II, profitul firmei continua sa creasca (283%, comparativ cu cifra de afaceri care creste cu 220.2%), nu in acelasi ritm, dar superior cifrei de afaceri, ceea ce indica o crestere a eficientei activitatii economice a firmei sau o schimbare a pietii sau a pozitiei firmei pe piata.

Variatia rezultatului exercitiului este reprezentata in figura 3.3.

VII Provizioane reglementate

Provizioanele se constitue pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale, deduse din excedentul brut de exploatare si care servesc pentru autofinantarea intreprinderilor (provizioane privind majoritatea preturilor aferente stocurilor, calcularea amortismentului accelerat [MIH-97].

ALONT SA nu a inregistrat provizioane reglementate in perioadele analizate.

3.1.2.2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli s einregistreaza in contul 151 care tine evidenta provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, piederi din schimb valutar si pentru alte riscuri si cheltuieli constitue de regula la finele exercitiului (MIN-94).

Contabilitatea firmei ALONT nu a inregistrat in contul 151 nici o opeartiune in perioadele analizate.

 3.1.2.3 Datorii

Datoriile exprima resurse straine in folosinta agentilor economici o perioada mai mult sau mai puttin indelungata si regasite sub forma de [MIH-97]:

- imprumuturi si datorii asimilate;

- furnizori ai conturi asimilate;

- avansuri primite de la clienti;

- alte datorii.

1 imprumuturi si datorii asimilate.

imprumuturile si datoriile asimilate regrupeaza mai multe categorii de imprumuturi [MIH-97]:

- emisiunea de obligatiuni;

 credite bancare pe termen lung si mijlociu;

- datorii privind concesiunile, brevetle, licentele preluate in patrimoniu

- datorii legate de participanti

- alte imprumuturi (credite primite prin conturile curente la banci si dobanzile aferente).

Soldul imprumutului

o  creste prin contractarea de noi credite intr-o suma mai mare decat rambursarile din aceeasi perioada;

o  scade prin rambursarea creditelor intr-o suma mai mare decat eventualele imprumuturi contractate in cursul perioadei.

Datoriile financiare sunt prezentate in anexa la bilant pe categorii (din emisiuni de obligetiuni pe termen lung nermbursate la scadenta si alte imprumuturi si datorii financiare) si pe termene de exigibilitate (sub 1 an, intre 1 - 5 ani si peste 5 ani).

Indici

- indicele imprumuturilor si datoriilor asimilate

Calcule

Analiza financiara

In perioada I, indicele imprumuturilor este subunitar ceea ce indica o scadere a imprumuturilor, deci firma a platit din creditele anterioare mai mult decat s-a indatorat.

In perioada II, indicele imprumuturilor a crescut foarte mult (de 6,39) ori ceea ce indica o crsstere a amprumuturilor contractate.

Pentru a aprecia daca a fost eficient folosit in activitate capitalul imprumutat, este necesar sa se analizeze efectul de indatorare, rezultatul financiar pozitiv sau negativ obtinut ca urmare a folosirii creditului in calitate de capital. Aceasta analiza este prezentat la capitolul "Analiza riscurilor intreprinderii".

Analiza financiara

    In peroada I, indicele avansurilor primite creste foarte mult ( de 201 ori ), pe cand in perioada II, indicele devine subunitar, deeci nu numai ca este in sacadere, dar resursele atrase sub forma de avansuri au scazut fata de anuyl de baza al peroadei II.

IV. Alte datorii

    Alte datorii se refera [ MIH-97 ] la datoriile fata dee:

- pesonal - renumeratii datorate, drepturi de personal neridicate in termen;

- asigurari si protectia sociala;

- Bugetul de Stat - impzitul dee profit, TVA de plata, impozitul pe salarii;

- asociatii - dividente

Acestea au un caracter cvasipermanent afandu-se ca sursa de finantare pe termen scurt. Ele depind dee soldul mediu zilnic si ded termenul se exigibilitate.

    Se impune in final o analiza a datoriilor totale, ca surse pentru finantarea activitatii firmei, care este prezentata in cele ce urmeaza:

Indici

 I

I - Indicele datoriilor totale

Calcule

I=

I=

Analiza financiara

    Indicecle datoriilor totale esrte in ambele peroade supraunitar, ceea ce inseamna ca sursele sunt in crestere, dar variatia negativa a indicelui indica o scadere a cresterii datorilor firmei. Acest fapt are urmari pozitive pentru firma daca fondurile sunt gestionate eficiient.

3.1.2.4. Conturile de regularizare si asimilare   

    Conturile de regularizare si asimilare cuprind veniturile inregistrate in avans si diferentele de conversie - pasiv.

I. Veniturile inregistrate in avans

Veniturile inregistrate in avans reprezinta incasari sau creeante aferente unor bunuri nelivrate, unor lucrari sau prestatii neefectuate [MIH - 97].

Nu sunt inregistrate vanituri in avans la firma analizata in peroada studiata

II. Diferente de conversie - pasiv

Contul se diferente de conversie - pasiv tine evidenta diferentelor de curs valutar intre data de intrare a creeantelor si datoriilor exprimate in devize si data inchiderii exercitiului financiar [MIH - 97].

Indici

 I

I - Indicele diferentei de conversie - pasiv

Calcule

I=

I=

Analiza financiara

    Diferenta de conversie - pasiv este in crestere ( 1,35 in perioada I si 40,13 in perioada II), ceea ce ar indica o posibilitate de castig. Cum insa indicele este mai mare la cresterea diferntelor de conversie - activ decat la diferntele de conversie - pasiv in ambele perioade, firma este intr-o pozitie in care pierde, ceea ce indica o gestionare necorespunzatoare a devizelor aflate in posesia firmei

3.2.Analiza pe baza bilantului financiar

    Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal, fara a raspunde cu ALONTitudine obiectivelor financiare, motiv pentru care se intocmeste bilantul financiar.

    Pentru intocmirea bilantului financiar se parcurg 2 etape:

1. tratarea elementelor patrimoniale de activ si pasiv - agregarea sau divizaarea lor pentru obtinerea de marimi semnificative din punct de vedere financiar;
2. clasarea lor in acti, functie de lichiditate ( cele cu durata mai mare de un an se includ in imobilizari nete, celelalte in active circulante ) si pasiv, functie de exigibilitate.

Tatarea elemntelor vizeaza trei aspecte:

1. Eliminarea non-valorilor. Non-valorile snt elemnte patrimoniale ce nu au nici o valoare de lichiditate, existenta lor este pur contabila, dar ele nu pot fi transformate in bani. De exemplu: imobilizari necorporale ( mai putin concesiunile, brevetele sau fondul comercial cand se vinde firma sau programele informatice cand acestea se pot vinde), conturile de regularizare si primele de rabursare

2. Aprecierea diferitelor elemente patrimoniale la valoarea lor reala

3.3. Analiza pe baza bilantului functional

Pentru analizaza pe bazaa bilantului functional, elementele de activ se grupeaza in alocari permanente(stabile), caracterizate de o rotatie lenta a capitalurilor investite ; alocari ciclice(temporare), pentru care recuperarea capitalurilor investite se face dupa incheierea unui ciclu de exploatare si trezorerie de activ.

Elementele de pasiv se grupeaza si ele in :

    - surse permanente(stabile)-care nu au scadenta decat in situatia de faliment sau au o scadenta foarte indepartata;

    - surse ciclice(temporare)-care au o exigibilitate mare si trezorerie de pasiv

Analiza pe baza bilantului functional este realizata in capitolul " Analiza echilibrului financiar"

Concluzii

- Analiza pe baza bilantului patrimionial a relevat urmatoarele puncte slabe :

a) au crescut imobilizarile financiare;

b) crestarea acivelor circulante si in spacial a stocurilor, devanseazaa cresterea cifrei de afaceri;

c) cresterea creantelor in ritm superior cifrei de afaceri ceea ce indica o pozitie deelicata a firmei in ceea ce priveste posibilitatea receuperarii creantelor;

d) diponibilitatile banesti sunt mult sub nivelul optim;

si puncte tari:

a) firma nu are imobilizazri necorporale;

b) a crescut valoarea terenurilor, deci averea firmei;

c) a crescut eficienta mijolacelor fixe prin cresterea productiei la 1000 lei mijloace fixe si cresterea numarului de rotatii a mijloacelor fixe;

d) a crescut spectaculos profitul exercitiului, iar crestera a devansat pe ceea a cifrei de afaceri

Capitolul IV

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI

    Analiza structurii patrimoniale are ca obiective [MIH-97]:

• stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale;
• evidentierea principalelor mutatii calitative in situatia mijloacelor si a surselor generate de schimbari interne si de interactiunea cu mediul economico-social;
• aprecierea starii patrimoniale si financiare;
• fundamentarea politicii si strategiei financiare.

Ratele de structura ale bilantului se stabilesc ca raport intre un post sau o grupa de

posturi din activ, respectiv pasiv si totalul activului, respectiv pasivului, sau ca raport dintre diferite componente de activ, respectiv pasiv.

    Pentru analiza ratelor de structura ale bilantului se foloseste bilantul financiar intocmit la capitolul precedent.

4.1. Analiza ratelor de structura ale activului

    Ratele de structura ale activului reflecta aspecte privind patrimoniul economic al intreprinderii, apartenenta sectoriala, natura activitatii, politica de investitii a firmei si in mai mica masura, aspecte de politica financiara.

    Studiul ratelor de structura ale activului ofera informatii privind :

destinatia economica a capitalurilor; gradul de lichiditate a capitalului;

capacitatea intreprinderii de a-si modifica structura activului ca urmare a schimbarilor conjuncturale.

Ratele de structura se calculeaza conform [MIH-97] :

   

      

    r=

r - Rata imobilizarii necorporale

    r =

    r = Rata imobilizarilor corporale

    r =

    r - Rata imobilizarilor financiare

    r =  

    r - Rata activelor circulante

    r =    

    r - Rata stocurilor totale

    r =    

    r - Rata creantelor

    r =

    r - Rata disponibilitatilor

    In tabelul 4.1. sunt calculate ratele de structura ale activului.

Analiza financiara

activul total are indice de crestere inferior celui al cifrei de afaceri in ambele perioade ( 2,15 fata de 3,04 in prima perioada si 1,94 fata de 2,20 in a doua perioada ), ceea ce indica o evolutie pozitiva, de crestere a eficientei cresterii activelor.

Indicele activelor imobilizate este inferior indicelui activului total in perioada I si in perioada II, ceea ce inseamna ca in ambele perioade ponderea activelor imobilizate in activ total a scazut.

Rata activelor imobilizate este in anul 0 de 62,8 %, adica in jurul nivelului normal de

60 %; in anul I aceasta rata scade pana la 34,6 %; iar in anul II, continua sa scada pana la 20,2 %. Tendinta de scadere are o influenta pozitiva asupra activitatii firmei, cu atat mai mult cu cat activul total creste. Deoarece rata activelor imobilizate scade, ponderea imobilizarilor scade fata de perioada de baza ca efect al modificarii intr-o proportie mai mica a valorii activelor imobilizate in raport cu valoarea activului total. Aceasta indica o tendinta favorabila, cu atat mai mult cu cat indicele cifrei de afaceri este mai mare decat indicele activelor imobilizate.

    Rata imobilizarilor necorporale este egala cu 0, adica nu exista imobilizari necorporale in activul firmei.

    Rata imobilizarilor corporale in anul 0 este de 62,8 %, in anul I este 32,7 % si 18,13 % in anul II, deci scade, ceea ce indica faptul ca intreprinderea are capacitatea si a inceput sa se adapteze la schimbarea brusca a tehnicii sau la cerintele pietii, incercand sa mareasca capacitatea sa de a converti activele in disponibilitati. Rata imobilizarilor corporale in anul 0 ( 62,8 % ) este mai mica decat rata imobilizarilor corporale din anul I ( 32,7 % ), care la randul ei este mai mica decat rata imobilizarilor corporale din anul II ( 18,13 % ), dar tendinta de scadere este in ameliorare ( indicele ratei in perioada I este 52,1, iar in perioada II este 55,15 ). Aceasta inseamna ca ponderea imobilizarilor corporale in total activ scade, dar in ritm incetinit, ca efect al modificarii intr-o proportie mai mica a valorii imobilizarilor corporale fata de modificarea activului total.

    Rata activelor circulante : tendinta ratei indica cresterea ponderii activelor circulante in total activ ( a crescut de la 37,1 % la 65,4 % si de aici la 79,6 %, adica cu un indice de 1,76, respectiv de 1,21. Tendinta de crestere este in ameliorare, fapt indicat de variatia negativa de 0,54 a indicilor.

Indicele activelor circulante este de 3,81 in perioada I si 2,36 in perioada II, deci mai mare decat indicele activelor totale 2,16 in perioada I si 1,94 in peroada II, deci valoarea activelor circulante se apreciaza prin compararea ratei activelor circulante cu indicele de rezultate I.

I= 3,04 in perioada I, si I= 2,20 in perioada II, iar I= 3,81 in perioada I si 2,36 in perioada II, deci activele circulante au crescut intr-un ritm mai mare decat a crescut cifra de afaceri, ceea ce indica un ritm de crestere nefavorabil, tendinta care este insa in ameliorare, in corectare, asa cum indica variatia negativa a indicilor.

Rata stocurilor. Tendinta ratei este de crestere, ponderea stocurilor in total activ a

crescut de la 6,46 % la 11 %, respectiv la 14,85 %. Nivelul ratei stocurilor reprezinta de aproximativ 2 ori mai mult an in anul I fata de anul 0, ceea ce indica o crestere in ritm incetinit ( indicele ratei in cele doua perioade scade de la 1,7 la 1,34 ). Deoarece indicele de variatie a activului total in ambele perioade ( 3,69 > 2,16, respectiv 2,61 > 1,95 ), valoarea stocurilor creste intr-o pondere mai mare fata de activul total, ceea ce determina cresterea ponderii stocurilor in total activ.

Eficienta modificarii ratei stocurilor ( care are tendinta de a influenta negativ activitatea prin volum mare de stocuri, ceea ce nu este cazul, deoarece ponderea stocurilor nu este totusi foarte mare ) se apreciaza prin compararea cu indicele cifrei de afaceri : 3,04, respectiv 2,20. Indicele cifrei de afaceri arata o crestere mai lenta a cifrei de afaceri fata de cresterea stocurilor ( 3,69, respectiv 2,61 ), deci intr-adevar politica firmei referitoare la stocuri nu este corespunzatoare deoarece a crescut rata stocurilor. Este posibil ca perioadele in care s-a facut raportarea sa fi fost plasata in timpul ciclului de fabricatie si atunci aceasta nu are relevanta foarte mare deoarece firma are produse cu ciclu foarte lung de fabricatie. Totusi transformarea stocurilor in lichiditati trebuie sa dea de gandit conducerii.

Rata creantelor creste de la un an la altul, ponderea creantelor in total activ creste de

30,4 % la 53,9 % si de la 53,9 % la 64,6 %, adica cu un indice de crestere de 1,77 ( 177 % ), respectiv 1,19 (119,6 %.). Deoarece indicele creantelor ( 3,84, respectiv 2,32 ) este mai mare decat indicele total activelor, inseamna ca ponderea crescanda a creantelor in active circulante are ca baza ritmul de crestere al creantelor foarte ridicat.

Comparand indicele creantelor ( 3,84, respectiv 2,32 ) cu indicele cifrei de afaceri 9 3,04, respectiv 2,20 ) se deduce ca creantele cresc intr-un ritm mai mare decat cifra de afaceri, deci intreprinderea are probleme cu incasarea creantelor.

   Rata disponibilitatilor a crescut de la 0,21 % la 0,46 % in prima perioada si a scazut

de la 0,46 % la 0,14 % in perioada II, ( deci cu un ritm de crestere de 2,17, respectiv de scadere de 30,4 0, deci ponderea disponibilitatilor a crescut in total active in perioada si a scazut in a doua perioada. Tendinta de crestere este pozitiva pentru situatia financiara a firmei, pe cand cea de scadere, nu. Comparand indicele de crestere a disponibilitatilor ( 4,69 ) cu indicele de crestere a activelor totale ( 2,16 ) se deduce ca aceasta , rata disponibilitatilor, a crescut mai rapid decat a crescut totalul activ, fapt care este de dorit. Oricum intreprinderea are nivelul disponibilitatilor sub nivelul optim ( 1,5 - 2 % ) si deci din nou rezulta ca a avut si are probleme cu lichiditatile. Se pot lua insa in considerare si diferitele perioade in care majoritatea intreprinderilor au avut probleme cu lichiditatile.

4.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului

    Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia, precum si gradul de indatorare. Ele se calculeaza conform [MiH - 97].

    r

    r

    r - Rata stabilitatii financiare

    r

    r - Rata autonomiei financiare globale

    r =

    r

     - Rata autonomiei financiare la termen

    r

    r - Rata de indatorare globala

   

    r

    r - Rata de indatorare la termen

Ratele de structura ale pasivului sunt deosebit de importante pentru aprecierea unei

pozitii optime a firmei in ce priveste structura sa financiara. Conform [MIH - 97] aceste rate au urmatoarele nivele optime :

r

r respectiv r ≥ 0,5 dupa cum este calculata cu prima sau a doua formula;

r ≤ 2/3, respectiv r ≤ 2, dupa cum este calculata cu prima sau a doua formula;

r ≤ 0,5, respectiv r≤ 1, dupa cum este calculata cu prima sau a doua formula.

    Ratele de structura ale pasivului sunt calculate in tabelul 4.2.

    Rata stabilitatii financiare s-a deteriorat puternic de la 65,95 % la 31,97 %, deci a scazut cu 48,9 % fata de anul precedent. Procesul a continuat si in perioada II, cand a scazut de la 31,97 % la 19,47 %. Aceasta diminuare a stabilitatii financiare este generata de cresterea pasivului total intr-o masura mai mare decat cresterea capitalului permanent in ambele perioade ( I = 2,17 > I = 1,05 respectiv I = 1,94 > I= 1,18 ), deci are loc o diminuare in marime absoluta a surselor stabile, permenente in raport cu datoriile, desi ritmul a inceput sa se diminueze. Cresterea pasivului total este rezultatul majorarii in mare masura pe baza cresterii datoriilor pe termen scurt, fapt care duce la inrautatirea situatiei financiare. Intreprinderea nu are suficiente resurse pentru finantarea activitatii de baza.

    Rata autonomiei financiare globale a scazut de la 65,95 % la 31,97 % pentru prima  perioada si la 19,47 % pentru perioada II, nivelul ratei reprezentand 48 %, respectiv 61 % din nivelul ratei pe anul considerat de baza. Cu toate ca rata autonomiei financiare globale a scazut, in prima perioada analizata prezinta un aspect pozitiv si anume : rata reprezinta un pic mai putin de 2/3 - nivel optim, adica 31,97 %, deci este aproape delimita, deci firma are mici sanse sa primeasca noi imprumuturi.

    Ceea ce s-a intamplat in perioada II, cand firma nu a contractat noi imprumuturi si rata autonomiei financiare globale a scazut sub nivel optim.

   Rata autonomiei financiare la termen este de 100 % pentru ambele perioade studiate, valoare determinata de faptul ca firma nu are imprumuturi, deci are o autonomie financiara la termen mult peste nivelul minim de 50 %.

    Rata indatorarii globale a crescut de la 34,05 % in anul 0, la 68,03 % in anul I, respectiv la 80,53 % in anul II, deci s-a dublat in prima perioada si a crescut cu un indice de 118 % pentru a doua perioada, aceasta crestere semnificand o crestere a gradului de indatorare globala si o scadere a ratei de autonomie financiara. Posibilitatile de indatorare ale firmei se diminueaza considerabil, depasind nivelul acceptabil de 66,7 %. Cresterea ratei de indatorare globala se diminueaza, fapt indicat si de variatia negativa de -0,82 a indicelui cresterii ratei; firma a sesizat probabil acest aspect, sau a fost confruntata cu aceste probleme si a temporizat ritmul de crestere a ratei indatorarii globale.

    Rata de indatorare la termen este 0 pentru anii studiati, deoarece firma nu are in aceste perioade imprumuturi pe termen mediu si lung.

Concluzii :

    Analiza ratelor de structura a relevat urmatoarele puncte slabe :

Creste ponderea stocurilor in activele circulante ;

Ponderea creantelor in activele circulante in crestere indica probleme in incasarea creantelor;

Rata stabilitatii financiare este in scadere si ridica probleme in finantarea activitatii de baza;

Rata autonomiei financiare scade vertiginos sub nivelul optim;

si puncte tari :

Se inverseaza ponderea activelor imobilizate cu cea a activelor circulante, ajungand astfel ca activele circulante sa detina ponderea majoritara, ponderea activelor circulante in activ total este in crestere si aeasta evolutie este inregisrata pe intreaga perioada analizata, ceea ce indica adaptarea firmei la economia de piata;

Rata autonomiei financiare la termen este 100 %, fima nu a contractata imprumuturi pe termen mediu si lung;

Rata indatorarii globale are o dinamica pozitiva de incetinire a ritmului de crestere.

Capitolul V

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

    Activitatea unei intreprinderi se desfasoara in primul rand in scopul obtinerii de profit si a maximizarii valorii patrimoniului sau. Realizarea consecventa a acestor obietive primordiale poate avea loc numai in conditiile unei activitati de metinere a echilibrului financiar.

    Echilibrul financiar se defineste ca egalitate intre sursele financiare si mijloacele economice  necesare desfasurarii de exploatare si comercializare pe termen lung si scurt [MIH-97].

    Analiza financiara a echilibrului financiar se realizeaza pe baza bilantului financiar si are ca obiective :

Echilibrul pe termen lung, cand se compara capitalul permanent cu activele imobilizate;

Echilibrul curent, cand se compara activele circulante cu obligatiile pe termen scurt;

Echilibrul pe termen scurt, cand se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment.

Mentinerea echilibrului financiar este un obiectiv permanent al politicii financiare;

ralizarea si mentinera lui se manifesta ca o tendinta insotita de monente de dezechilibru, deoarece practic respectarea celor doua egalitati de principiu ( Activ imobilizat = Capital permanent si Active circulante = Datorii pe termen surt ) care redau matematic echilibrul financiar este imposibila de realizat si mentinut permanent. Principala cauza pentru care activele stabile nu sunt finantate din surse stabil, respectiv activele circulante nu sunt finantate din datorii pe termen scurt o constituie neconcordanta dintre durata medie a lichiditatii activului si durata medie de exigibilitate a pasivului. In concluzie [MIH-97] :

Echilibrul financiar este o conditie de baza pentru derularea unei activitati profitabile;

Realizarea unui echilibru financiar este un "perpetuum mobile" al politicii financiare;

Echilibrul financiar se obtine prin reglarea unui sir de dezechilibre care se manifesta in activitatea curenta a intreprinderii.

5.1.Intocmirea bilantului functional

    In  analiza echilibrului financiar un prim pas este intocmirea bilantului functional. Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblul de stocuri  de utilizari si resurse, ceea ce permita analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderi.

    Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se face dupa apartenenta elementelor de activ si pasiv la un ciclu sau altul [MIH   ] :

Ciclul de investitii, caruia ii corspunde activul aciclic stabil si resursele stabile;

Ciclul de exploatare, caruia ii corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare;

Ciclul de finantare, caruia ii corespunde ansamblul resurselor de trezorerie.

Elementele ce trebuie luate in calcul la intocmirea bilantului functional sunt :

Imobilizarile, atat corporale cat si necorporale; se iau la valoarea lor bruta si in corespondenta, amortizarea lor majoreaza sursele, adica se considera sursa proprie

Elmentele din afara intreprinderii, de natura mijloacelor fixe in leasing se iau in considerare la valoarea lor bruta, urmand ca sursele sa se majoreze astfel :

1. cu amortizarea acestora se majoreaza capitalul propriu;

2. cu valoarea neta care mai este de platit, se majoreaza imprumuturile pe termen mediu si lung.

Cheltuielile inregistrate in avans, cele repartizate pe mai mlte exercitii ( ca de ex. Reparatiile ) se inregistreaza la active imobilizate; cele aferente strict exercitiului urmator devin creante si se inregistreaza la acestea

Diferentele de conversie - activ : pot fi de natura crantelor si vor asigura o crestere a creantelor, sau de natura obligatiilor si vor duce la scaderea obligatiilor

Primele de rambursare - se elimina din activul bilantului si, in contrapartida, se reduc imprumuturile pe termen lung cu valoarea acestora

Ciclul de investitii - analiza acestuia arata gradul de investire a capitalului, precum si

politica firmei de investire in active care, ramanand la dispozitia firmei o perioada indelungata, se concretizeaza in active stabile ( aciclice ).

    Ciclul de exploatare cuprinde :

Aprovizionarea

Stocarea materiilor prime;

Productia ;

Stocarea produselor finite;

Desfacerea.

Si are 2 fluxuri :

Material;

Financiar;

  Ciclul de finantare pune in evidenta toate raporturile cu proprietarii decapitaluri ( actionarii si impumutatorii ).

Datele necesare la intocmirea bilantului functional in cazul firmei analizate sunt

prezentate in tabelul 5.1.

   

5.2. Analiza ratelor de finantare

    Cu ajutorul ratelor de structura se efectueaza o analiza pe verticala, iar cu ratele de finantare se efectueaza o analiza pe orizontala. Ratele de finantare se construesc pe baza posturilor de activ si de pasiv a informatiilor din contul de profit si pierderi, dupa cum urmeaza [MIH-97]:

Rate de finantare

r_fa = rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente

r_fp = rata de finantare a activelor imobilizate din capital propriu

 = rata de finantare a necesarului de fond de rulment

= rata de acoperire a riscului

= rata capacitatii de rambursare a creditului

Ratele de finantare sunt calculate in tabelul 5.5.

Analiza financiara

Rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente exprima gradul in care activele imobilizate, la valoarea lor neta, sunt finantate din capitaluri permanente [MIH-97].

In anul 0, aceasta rata este mai mare decat 100%, ceea ce exprima faptul ca activele stabile sunt finantate integral din capitalul permanent si exista un surplus de resurse permanente care constitue fondul de rulment golbal.

In anul I, numai 92,42% din resurse sunt finantate din resursele permanente, restul fiind finantate din resurse ciclice, de asemeni, fondul de rulment este negativ. Situatia este aceeasi si in anul II, doar procentul difera, el este in crestere (cu o variatie de 0,15%)  ceea ce indica o tendinta de redresare.

Rata de finantare a activelor imobilizate din surse proprii are evolutia identica cu rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente, deoarece firma nu are angajate imprumuturi pe termen mediu si lung.

Rata de finantare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulmenteste in anul 0 de 16,69%, deci mult mai mica de 100%, ceea ce inseamna ca necesarul de fond de rulment este finantat partial pe seama datoriilor pe termen scurt si trezoreria este negativa. In anul I si in anul II, necesarul de fond de rulment este finantat integral pe seama datoriilor pe termen scurt li trezoreria este negativa.

Rata de finantare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment a scazut drastic in proportie de 79,03%, deci sa inrautatit situatia trezoreriei, iar fondul de rulment a scazut intr-o masura mai mare decat a crescut necesarul de fond de rulment.

Rata de acoperire a riscului  masoara capacitatea de rambursare a creditului pe seama fluxui de numerar, mai concret arata dupa cati ani imprumutul pe termen mediu si lung se poate rambursa din cash - flow-ul degajat de afacere. Cu cat aceasta rata este mai mica decat perioada de rambursare, cu atat mai repede se achita imprumutul. In situatia firmei analizate nu este cazul, deoarece nu are contractate imprumuturi pe termen mediu si lung, deci rata de acoperire a riscului nu se calculeaza.

Rata capacitatii de rambursare arata cate procente din cash - flow se utilizeaza pentru rambursare a ratelor imprumuturilor pe termen mediu si lung. Deoarece nu exista imprumut pe termen mediu si lung nu este necesara acoperirea acestuia din fluxul de numerar, acesta se foloseste, atunci cand exista, pentru alte necesitati, an totalitate.

Concluzii:

Analiza echilibrului financiar releva o situatie nefavorabila din punct de vedere financiar a firmei, relevand urmatoarele puncte slabe:

- fondul de rulment sub nivel optim indica o politica expansionista de finantare a investitiilor din datoriile pe termen scurt;

- necesarul de finantare este mai mare decat sursele posibile a fi mobilizate, inregistreaza si o crestere spectaculoasa, iar raportat la cifra de afaceri, necesarul de fond de rulment este sub nivelul optim;

- in intreaga perioada analizata firma inregistreaza un puternic dezechilibru pe termen scurt (trezorerie de pasiv) ceea ce indica ca firma apeleaza la credite de trezorerie;

- rata de finantare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment mult sub valorile normale implica fondul de rulment pe seama datoriilor.

 pe termen scurt, si dinamica ratei este de scadere

Se poate mentiona urmatorul punct tare: situatia neta este pozitiva si in crestere la un ritm foarte bun , ceea ce indica o fructificare superioara a activului net.

CAPITOLUL VI

ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

Gestioanarea resurselor umane, materiale si financiare trebuie sa asigure:

- realizarea integrala si la termen a obiectivelor activitatii;

- obtinerea unor produse competitive;

- valorificarea eficienta a potentialului resurselor disponibile.

Exprimarea sintetica a modului de gestionare a resurselor se realizeaza prin viteza de rotatie a lor, prin care se masoara durata de timp necesara parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare si comercializare, concret viteza de rotatie (ratele de gestiune) masoara durata de transformare a activelor in lichiditati si durata de reannoire a datoriilor [MIH-97].

Cifra de afaceri acopera toate cheltuielile de exploatare si comercializare, reannoirea imobilizarilor fixe a stocurilor, achitarea obligatiilor financiare si fiscale. Viteza de rotatie a activului si pasivului este factorul determinant si masura eficientei gestionarii resurselor.

Masurarea vitezei de rotatie se realizeaza cu ajutorul a doi indicatori: numarul de rotatii si durata in zile a unei rotatii. Formulele dupa care se calculeaza acesti indicatori sunt [MIH-97]:

Indicatori:

= numar de rotatii (coeficientul rotatiilor)

= durata in zile a unei rotatii

Ratele de gestiune se impart in 3 categorii [MIH-97]:

- rate de gestiune a capitalului;

- rate de gestiune a stocurilor;

- rate de gestiune a clientilor si furnizorilor.

6.1. Analiza ratelor de gestiune a capitalului

Rate de gestiune

 sau

, = viteza de rotatie a activului

 sau

, = viteza de rotatie a activului imobilizat

 sau , = viteza de rotatie a activelor circulante

 sau

, = viteza de rotatie a capitalului propriu

 sau

, = viteza de rotatie a capitalului permanent

Ratele de gestiune a capitalului si indicii lor de variatie sunt calculate in tabelul 6.1.

Analiza finaciara

Rata de gestiune a activului total(n_ra,d_za)

Din observatiile facute de specialisti s-au constatat urmatoarele niveluri minime ale vitezei de rotatie a activelor totale:

- n_ra < 1- eficienta utilizarii este foarte slaba, deci este o situatie negativa generata de o proasta utilizare a patrimoniului;

- n_ra = 1÷1,2 - eficienta utilizarii este slaba mergand spre medie;

- n_ra = 1,2÷1,4 - eficienta utilizarii este buna;

- n_ra > 1,4 - este cazul unei foarte bune eficiente si organizare a activelor totale.

In anul 0 n_ra este 0.84, deci este o foarte slaba eficienta a utilizarii a activelor totale, spre deosebire de anul I, cand viteza de rotatie creste la 1,19, incadrandu-se in situatia de slaba spre medie. Procesul de crestere continua si in anul II, cand valoarea 1,35 o inscrie la o eficienta buna.

In anul 0 nu se efectuaza o rotatie completa a activelor pe parcursul unui an, deci patrimoniul nu a fost in stare sa genereze cifra de afaceri de 4010315 mii lei.

Durata in zile a unei rotatii a activelor totale a scazut de la 427 zile la 303 zile, respectiv la 267 zile, deci cu 29%, respectiv cu 18%.

Rezulta ca gestionarea activului s-a imbogatit, desi pana la n_ra > 4 care este pragul unei organizari bune, firma mai are de luat masuri. Cauza acestei situatii este ca cifra de afaceri a crescut intr-o masura mai mare decat activele totale (indicii de crestere pe perioade: I_CA = 3,04 > I_at = 2,16, respectiv I_CA = 2,2 > I_at = 1,94).

Trebuie sa se continue pe aceasta cale aplicand urmatoarele masuri:

- achizitionarea stocurilor la costuri mai mici;

- aprovizionarea mai ritmica, atfel incat volumul stocurilor sa se micsoreze;

- cresterea eficientei utilizarii activelor imobilizate si a celor circulante.

In cazul cifrei de afaceri trebuie sa se modifice:

- cantitatea de produse vandute - depinde de firma;

- structura vanzarilor - depinde de programul de fabricatie;

- pretul pietei, duce la createrea sau scaderea cifrei de afaceri - nu depinde de firma.

Rata de gestiune a activelor imobilizate(n_ri,d_zi)

In anul 0 de rotatii este de 1,34, inregistrand o crestere pana la 3,43 in anul I, respectiv 6,62 in anul II, deci creste viteza de rotatie a activelor imobilizate. In ambele perioade se realizeaza mai mult de o rotatie a activelor imobilizate intr-un an.

Durata in zile a unei rotatii complete a scazut de la 268 la 105, respectiv 54 deci cu 61%, respectiv 48%.

Durata unei rotatii a activelor imobilizate a scazut mai repede decat cea a activelor totale. Aceasta este directia in care trebuie sa se canalizeze eforturile firmei si in continuare.

Masurile de crestere a vitezei de rotatie a activelor imobilizate sunt:

- cresterea ponderii mijloacelor fixe active;

- cresterea eficientei utilizarii mijloacelor fixe prin sporirea randamentului acestora (reducerea consumului specific de imobilizari fixe la una mia lei cifra de afaceri, respectiv cresterea cifrei de afaceri la un leu imobilizari fixe).

Masurile pentru cresterea cifrei de afaceri necesare a fi luate sunt aceleasi ca cele enumerate la analiza ratei de gestiune a activelor totale.

Rata de gestiune a activelor circulante (n_rm,d_zm)

Numarul de rotatii a activelor circulante materiale a scazut de la 2,27 la 1,81 (cu 0,80), deci se reduce viteza de rotatie de la o perioada la alta, ceea ce reprezinta o tendinta negativa care influenteaza viteza de rotatie a activelor totale.

Durata in zile a unei rotatii a activelor circulante a crescut de la 159 zile la 199 zile in anul I si 213 zile in anul II; o crestere cu 40 zile, respectiv cu 14 zile. Desi este o crestere mica comparativ cu durata unui ciclu , este totusi o tendinta negativa.

Desi cifra de afaceri a crescut , aceasta crestere a fost influentata negativ de scaderea vitezei de rotatii a activelor circulante, deci cresterea a fost realizata cu un indice mai mic decat indicele de crestere al activelor circulante.

Factori indirecti de influenta sunt:

- stocurile (care au crescut intr-o pondere foarte mare - indice 3,69 respectiv 2,61);

- creantele (care de asemeni au crescut foarte mult - indice 3,84, respectiv 2.32);

- disponibilitatile banesti (care desi au crescut in prima perioada, nu intr-o masura suficienta data fiind ponderea mica a disponibilitatilor in total active circulante; in a doua perioada disponibilitatile oricum au scazut).

Masuri ce se impun a fi luate de firma pentru cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante sunt:

- asigurarea nivelului optim al stocurilor si creantelor;

- modificarea structurii stocurilor;

- eliminarea stocurilor fara miscare.

In figura 6.1. este prezentata schematic variatia vitezelor de rotatie ale activelor, exprimate in numar de rotatii pe an.

Rata de gestiune a capitalului propriu si a capitalului permanent (n_r, d_z)

Deoarece firma nu dispune de credite pe termen lung si mediu si nici nu are inregistrate provizioane pentru riscuri si cheltuieli, capitalul permanent este constituit numai din capitalul propriu. Acesta este motivul pentru care se analizeaza numai capitalul propriu.

Capitalul propriu al firmei a inregistrat o viteza de rotatie a capitalului propriu de 282 zile in anul 0 97 zile in anul I si 52 zile in anul II, indica de asemeni o eficienta deosebita a folosirii capitalului propriu. Intr-un an, capitalul propriu este fortat sa se roteasca de aproape 7 ori in anul II, ceea ce indica o gestiune foarte buna , care insa preseaza asupra echilibrului financiar.

In figura 5.2. este reprezentata grafic cresterea spectaculoasa a vitezei de rotatii a capitalului propriu.

6.2. Analiza ratelor de gestiune a stocurilor

Ratele de gestiune ale stocurilor arata de cate ori, intr-o perioada de gestiune, stocurile materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare - fabrica

tie - vanzare, respectiv durata in zile a unei rotaiii complete.

In cadrul stocurilor se include:

- stocul de materii prime si materiale;

- stocul de productie in curs;

- stocul de produse finite.

Ratele de gestiune ale stocurilor se calculeaza cu urmatoarele relatii [MIH-97]:

Rate de gestiune

 sau

, = viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale

 sau

, = viteza de rotatie a stocurilor productiei nedeterminate

 sau

, = viteza de rotatie a stocurilor de produse finite si semifabricate

ratele de gestiune ale stocurilor si indicii lor de variatie sunt calculati in tabelul 6.1.

Analiza financiara

Rata de gestiune a stocurilor de materii prime si materiale (n_rSp, d_zsp)

Viteza de rotatie a stocurilor de productie nederminata, spre deosebire de cea a stocurilor de materii prime si materiale inregistreaza o scadere accelerata (ritm de 0,75, 0,79 in cele doua periaode analizate). De la valoarea de 16,33 rotatii, viteaa acsde la 12,23 rotatii, respectiv la 9,71 rotatii, fapt care influenteaza negativ gestiunea stocurilor totale.

Astfel, durata unei rotatii creste de la 22zile la29, respectiv 37, cu un indice de 1,34, respectiv 1,26.

Luand in considerare faptul ca firma realizeaza produse finite cu ciclu lung de fabricatie, aceasta tendinta nefavorabila poate fi explicata  prin aceea ca momentul la care s-a incheiat situatia financiara nu a corespuns momentului final al ciclului de fabricatie. Este putin probabil ca acest lucru sa se intample in doi ani succesivi, deci influenta ciclului lung de fabricatie nu constitue o explicatie satisfacatoare. Explicatia care este sustinuta si de analiza stocurilor de productie in curs fata de cresterea cifrei de cresterea cifrei de afaceri, indica o politica financiara deficitara a stocurilor la firma analizata.

Se impun urmatoarele masuri pentru o remediere a gestiunii stocurilor, atata vitezei de rotatie, cat si a cuantumului acestora, printre care enuntam:

A. scaderea ponderii cheltuielilor materiale in totalul cheltuielilor de productie:

- diminuarea consumurilor specifice de materii prime si materiale, utilitati, servicii, etc;

- diminuarea consumurilor specifice de materii prime si materiale, utilitati,servicii,etc;

- cresterea productivitatii muncii;

- sporirea randamentului imobilizarilor fixe;

- rationalizarea cheltuielilor de conducere, administrare si deservire.

B. cresterea ritmului de fabricatie al produselor prin :

- perfectionarea, modernizarea si innoirea tehnologiilor de fabricatie;

- reproiectarea,modernizarea si innoierea produselor, retehnologizarea proceselor de productie

C- cresterea ritmului de livrare a productiei prin:

- contractarea productiei

-permanentizarea relatiilor cu beneficiarii

-localizarea optima a livrarilor

organizarea relatiilor cu unitatile de transport.

D- cresterea ritmului de incasare a productiei prin:

-alegerea celor mai adecvate forme de decontare;

-organizarea corespunzatoare acompartimentului de decontari(facturare,intocmirea documentelor insotitoare);

-utilizarea instrumentelor legale pentru a determina plata integrala si la timp a facturilor de catre beneficiar;

-apelarea la sanctiuni economice si financiare pentru clientii care nu respecta neintemeiat conditiile si termenele de plata.

E-cresterea cifrei de afaceri.

Toate aceste masuri sunt la latitudinea conducerii firmei.

Deoarece stocurile de produse finite si semifabricate sunt la nivel 0 atat in anul I cat si in anul II , autorul nu considera edificatoare o analiza a acestor stocuri.

In concluzie, influenta negativa a gestiunii stocurilor productiei neterminate este mai puternica decat cea pozitiva a gestiunii stocurilor totale inregistreaza o scadere, respectiv durata unei rotatii inregistreaza o crestere (de zile in anul 0, la33 zile in anul I si 40 zile in anul II).

    Se impun deci masuri urgente de redresare a situatiei mai cu seama in stadiile productiei, livrarii si decontarilor, indeplinirea obiectivelor majore ale gestiunii stocurilor:dimensionarea optima a stocurilor de materiale in toate fazele ciclului economic si reducerea cheltuielilor de exploatare si comercializare [MIH-97].

In figura 5.3 este reprezentata viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale, a stocurilor productiei nedeterminate si a stocurilor totale.

6.3. Analiza ratelor de gestiune a clientilor si furnizorilor

Realizarea obiectivului de activitate pune intreprinderea intr-o dubla ipostaza:

de consumator de materii prime, materiale si utilitati) cand intra in relatii de colaborare cu furnizorii)

-  de furnizor de produse finite si servicii. Pentru realizarea echilibrului financiar intreprinderea va trebui sa actioneze atat asupra vitezei de rotatie a stocurilor, cat si asupra creditului comercial. Creditul comercial se regaseste sub doua forme: creditul clienti si creditul furnizor [MIH-97].

Ratele de gestiune a clientilor si furnizorilor sunt [MIH-97]:

n   =    sau d_ic =

n_rc> d_zc - Viteza de rotatie a clientilor

n   = sau d_ic =

n_rf, dzf - Viteza de rotatie a furnizorilor

Ratele de gestiune ale clientilor si furnizorilor, precum si indicii lor de variatie sunt calculati in tabelul 6.1.

Rata de gestiune a clientilor (n_rc. d_zc)

Gestiunea clientilor cu ajutorul duratei unei rotatii este cea mai folosita in practica si exprima decalajul mediu de zile de la data facturarii produsului pana la data incasarii contravalorii lor [MIH-97].

Rata de gestiune a furnizorilor (n^. d_zf)

Durata in zile a unei rotatii a furnizorilor exprima numarul de zile in care agentul economic isi achita obligatiile sale fata de furnizori.

Autorul considera edificatoare o analiza in paralel a celor doua rate de gestiune.

Astfel, in anul O durata de incasare a creantelor era de 130 de zile, iar durata de plata a furnizorilor de numai 35 de zile, prin urmare firma isi recupera mult mai incet (de aproximativ 4 ori mai incet) creantele decat platea furnizorii, situatie considerata nefavorabila pentru echilibrul ei financiar, ceea ce s-a evidentiat si la analiza disponibilitatilor, firma plateste prea repede furnizorii; se consuma astfel resursele financiare la nivelul intreprinderii. Rezulta o trezorerie neta negativa si totusi un fond de rulment pozitiv.

in anul l, durata de incasare a creantelor creste la 163 de zile (adica cu 26%), iar durata de plata a furnizorilor scade la 20 de zile (cu 44%). Este exact sensul invers al unei evolutii pozitive. Firma intampina reale dificultati in incasarea facturilor emise, si tactica de plata a furnizorilor este complet inadecvata, scazand la 20 de zile, adica sub nivelul legal de 30 de zile, avand in vedere situatia incasarii creantelor.

in anul II durata incasarii clientilor continua sa creasca, firma nu a reusit sa gaseasca solutii pentru incasarea mai operativa (de la 163 de zile la 172 de zile, adica cu 0,5%). Durata de plata a furnizorilor creste de data aceasta, de la 20 de zile la 40 de zile, o tendinta pozitiva, dar care arata ca firma a avut dificultati fa plata, deoarece se depaseste termenul legal de 30 de zile, termen peste care firma poate fi penalizata.

Se pot gasi urmatoarele motivatii ale acestei situatii:

.    firma este in expansiune si de aceea acorda un interval de timp mai mare pentru plata clientilor lor (explicatie acceptata);

.    firma   lucreaza   cu   clienti   traditionali;   cu   firme   din strainatate, incercand sa dezvolte exportul; cu firme mari, care prezinta garantii serioase (explicatie acceptata);

.    specificul productiei, de echipamente industriale, a caror valoare reprezinta  o  povara financiara  pentru  clienti (explicatie acceptata);

.    conjunctura economica determina acordarea unui interval de timp mai mare daca este favorabila, pe cand in conditii nefavorabile intervalul de timp va fi redus (explicatie neacceptata, perioada analizata este caracterizata de o conjunctura economica nefavorabila la nivel national);

.    politica de credit practicata pe piata influenteaza creditul clienti in sensul cresterii duratei acestuia in situatia scaderii   ratei   dobanzii   (explicatie   neacceptata,   rata dobanzii a crescut in perioada analizata).

Politica firmei in domeniul gestiunii clientilor si al furnizorilor este incorecta si trebuie modificata pentru a atinge echilibrul financiar. Trebuie sa se ajunga la o durata de plata a furnizorilor de aproximativ 30 de zile si mai mare decat durata de incasare de cel mult 45 de zile.

Astfel, in loc sa fie folosite de clienti, firma va ajunge sa-si foloseasca singura propriile resurse financiare, va reusi sa creasca fluxul acestora, va folosi ea resursele financiare ale furnizorilor, nu va mai apela la cereditele de trezorerie.

.   In figura 5.4 sunt reprezentate variatiile celor doua rate de gestiune, exprimate in numar de roatii pe an ale furnizorilor, nu va mai avea dificultati datorate lipsei dee lichiditate, nu va mai apela la creditele de trezorerie.

Cocluzii

    Analiza ratelor de gestiune releva urmatoarele puncte slabe:

scaderea vitezei de rotatie a activelor circulante a adus la temporarizarea cresterii vitezei de rotatie a activului total;

2. scade viteza de rotatie a stocurilor totale, ceea ce arata o gestiune incorecta a stocurilor;

3. viteza de rotatie a clientilor este in scadere si mai mult mai mica decat viteza de rotatie a furnizorilor , care de-abia in a doua perioada analizata este in scadere, ceea ce indica incercari de corectare a gestiunii furnizorilor si clientilor;

si puncte tari:

1. creste viteza de rotatie a activelor imobilizate;

2. creste spectaculos viteza de rotatie a capitalului propriu

3.   creste puternic viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale;

4. eficienta utilizarii activului total inregistreaza o evolutie pozitiva si crescatoare, aceasta parcurgand in perioada analizata gama de valori care indica trecerea de la o eficienta slaba la o eficienta buna.

VII  Analiza ratelor de rentabilitate

Fructificarea capitalului investit se materializeaza in capacitatea lor de a degaja profit prin exploatare. Profitabilitatea este confirmata de obtinerea unor venituri superioare cheltuielilor de exploatare si comercializare, respectiv de obtinerea de profit.

Masurarea rentabilitatii se realizeaza printr-un sistem de rate de rentabilitate ( raport intre rentabilitate si capitaluri ) si de rate de marja ( raport intre rezultate si cifra de afaceri ) [MIH-97]

Principalele rate de rentabilitate sunt [MIH-97]

• rata de rentabilitate economica
• rata de rentabilitate financiara

7.1. Rata de rentabilitate economica

7.1.1. Analiza ratei de rentabilitate economica

    Rata de rentabilitate economica arata eficienta utilizarii activului total sau patrimoniului, indiferent de provenienta surselor care finanteaza patrimoniul respectiv.

    Rata de rentabilitate economica prezinta un avantaj suplimentar pentru ca nu este influentata de politica de amortizare si a provizioanelor a unitatii.

 Ea semnifica [MIH-97]:

*   Gradul de valorificare a capitalului investit exprimand profit brut sau excedent brut de exploatare obtinut;

*   Eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate activitatii de exploatare si comercializare;

*  Performanta  activului  total,   reflectand  rezultatele  economice  ale  acestuia, independent de modul de finantare a capitalului si de sistemul fiscal.

Exista   doua   modalitati   de   calcul   a   rentabilitatii economice [MIH-97]:

a)  Rentabilitatea economica a activitatii de exploatare

r=

b) Rentabilitatea economica a capitalului investit

r=

r=

b1)   Rentabilitatea   economica   bruta   a   capitalului investit total

r=

b2)   Rentabilitatea   economica   neta   a   capitalului investit

r=

In care:

P_b - Profitul brut de exploatare

EBE - Excedentul brut de exploatare

Activ total net - Activ total fara amortizari

Nivelul ratei de rentabilitate economica trebuie sa asigure pastrarea valorii sale; pentru ca efortul sa fie recuperat complet si sa se obtina un efect scontat, se impune ca rentabilitatea economica sa fie mai mare decat rata inflatiei (n). Rata de rentabilitate economica trebuie sa asigure in termeni reali remunerarea capitalului investit la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si sa acopere riscul economic si financiar al investitorilor (actionari sau creditori).

Exista 2 rate economice:

.   Rata economica nominala r_en,

.   Rata economica reala r_er.

intre care, in situatia unei rate a inflatiei galopante - cum este situatia perioadei analizate - este urmatoarea relatie (dupa Fischer):

Rata de rentabilitate economica superioara ratei dobanzii la capitalurile imprumutate asigura fructificarea efectului de levier al indatorarii agentului economic.

Cuantumul ratei de rentabilitate economica trebuie sa asigure reinnoirea si cresterea activelor intr-un termen cat mai scurt (>25%).

Ratele de rentabilitate economica si indicii lor de variatie sunt calculati in tabelul 7.1.  

   

a). Rata rentabilitatii economice din exploatare

este in anul O destul de scazut: 7,3%, sub nivelul acceptabil de 20%. in anul l aceasta creste peste nivelul de 20%, la 22,7%, o crestere substantiala avand in vedere situatia economiei din Romania, firma trecand la etapa de adaptare la economia de piata. Desi nivelul ratei dobanzii este mai mare, activitatea a devenit profitabila, in anul II, cresterea continua ajungand la un nivel de 32,14%, ceea ce inseamna ca firma are o strategie buna de exploatare, in ciuda

deficientelor remarcate in gestionarea stocurilor. Ritmul de crestere de 3,2, respectiv 1,41 este un ritm bun, dar s-ar parea ca s-a atins nivelul limita. O crestere a rentabilitatii economice din exploatare ramane un succes notabil, totusi.

b1). Rentabilitatea economica bruta a capitalului investit a crescut de la 15,49% in anul O la 62,85 % in anul l, respectiv 79,92%, deci capitalul brut investit devine mai rentabil in intreaga perioada analizata, cu o crestere spectaculoasa de 4,06 in prima perioada si o continuare a cresterii cu un indice de 1,27; Acest fapt este determinat de cresterea excedentului de exploatare intr-o masura mai mare decat capitalul investit, ajungandu-se peste nivelul rentabilitatii limita acceptabila, deci afacerea este prospera.

b2). Rata rentabilitatii economice nete a capitalului investit, favorizata si de metoda liniara de amortizare folosita in contabilitatea firmei, a crescut intr-o masura mai mare (indice de crestere 6,6, respectiv 1,33), de la 8,95% la 59,1%, respectiv 78,37%.

in figura 7.1. este reprezentata rata rentabilitatii economice calculate pe baza profitului brut din exploatare.

7.1.2. Analiza ratei de rentabilitate economica cu ajutorul modelelor factoriale de descompunere

Modelele factoriale de descompunere a ratei de analiza, care constau in descompunerea ratei de rentabilitate in rate componente structurate dupa diferitecriterii , sugereaza caile pe care agentul economic poate actiona pentru sporire a rentabilitatii.

.

7.1.2.1. Modelul I

     Modelul I descompune rata de rentabilitate economica in doua rate, astfel [MIH-97]:

r

r - se mai numeste si rata de structura a cifrei de afaceri sau marja bruta de acumulare, si arata cat la suta din cifra de afaceri se acumuleaza treptat sub forma de profit din exploatare

r - arata intensitatea utilizarii patrimoniului total, este viteza de rotatie (numarul de rotatii) a activelor totale prin cifra de afaceri

    Pentru cresterea rentabilitatii economice exprimata ca produs al acestor doua rate se pot promova 2 politici:

>    politica preturilor inalte corelata cu o viteza de rotatie scazuta a activului total;

>    politica preturilor joase corelata cu o viteza mare de rotatie a activului total.

Cele doua rate componente ale ratei de rentabilitate economica, cu valorile lor, precum si indicii lor de variatie sunt prezentati in tabelul 7.2.

Cresterea ratei de rentabilitate economica ca urmare a cresterii marjei brute de acumulare se calculeaza cu formula:

Ar_g =r_lc*r_2b-r_lb*r_2b, unde indicii c, b reprezinta anul curent, respectiv baza.

Pentru perioada l, variatia rentabilitatii economice este 8,82, iar pentru perioada l este 5,57.

Ca urmare a cresterii lui marjei brute de acumulare de la 8,65 la 19,15 in anul l, respectiv 23,83 in anul II are loc o crestere a rentabilitatii economice cu 8,82 in prima perioada si 5,57 in a doua perioada.Cresterea ratei de rentabilitate economica ca urmare a cresterii vitezei de rotatie a activelor totale se calculeaza cu formula:

Ar_e=r,_c*r_2c-r_lc*r_2il, unde indicii c, b reprezinta anul curent, respectiv baza.

Pentru perioada l, variatia rentabilitatii economice este 6,70, iar pentru perioada l este 3,81. in concluzie, cresterea rentabilitatii economice este mai cu seama un efect al cresterii ratei de structura a cifrei de afaceri, decat al cresterii vitezei de rotatie a activelor totale prin cifra de afaceri. Rezulta in ansamblu o crestere a rentabilitatii cu 15,42%, respectiv 9,42%.

7.2. Rata de rentabilitate financiara

7.2.1. Analiza ratei de rentabilitate financiara

Spre deosebire de rata economica de rentabilitate, ea apreciaza doar eficienta surselor proprii, a capitalului propriu.

Rentabilitatea financiara este expresia intereselor finale ale actionarilor, exprimate prin rata de remunerare a investitiei facute de actionari in procurarea activelor sau a reinvestirii totale sau partiale a profitului rezultat [MIH-97]. Interesele actionarilor sunt exprimate prin rata de rentabilitate pe termen scurt prin incasarea de dividende, iar pe termen lung prin reinvestirea profitului care asigura cresterea valorii actiunilor ti crearea premiselor pentru sporirea dividendelor in perioadele urmatoare. Ea se calculeaza cu urmatoarea relatie [MIH-97]:

r

Rata de rentabilitate financiara, cu valorile ei in cazul firmei analizate, precum si indicii de variatie sunt prezentati in tabelul 7.4.

Nivelul ratei financiare creste de la 1,18% la 28,95% in prima perioada analizata, si la 69,44% in a doua perioada analizata. Aceasta inseamna un indice de crestere de 24,54 pentru prima perioada si 2,40 pentru a doua perioada, adica o variatie a ratei de 27,77, respectiv 40,49. Se observa ca rata de rentabilitate financiara are un nivel foarte scazut in anul 0; cresterea este spectaculoasa in prima perioada si continua sa creasca, dar nu in aceeasi proportie.

Rezulta ca a crescut eficienta  surselor proprii,  a crescut valoarea dividendelor incasate de actionari.

in figura 7.2. este reprezentata evolutia ratei de rentabilitate financiara.

Analiza ratei de rentabilitate financiara cu ajutorul modelelor factoriale de descompunere

Modelele factoriale de descompunere a ratei financiare, care constau in descompunerea ratei de rentabilitate financiara in rate componente structurate dupa diferite criterii, sugereaza caile pe care agentul economic poate actiona pentru sporirea rentabilitatii financiare.

7.2.2.1. Modelul l

Modelul l descompune rata de rentabilitate financiara in doua rate, astfel [MIH-97]:

 

r - se mai numeste si rata marjei nete de rentabilitate si arata profitul net la un leu cifra de afaceri

r - este viteza de rotatie ( numarul de rotatii ) a capitalului propriu, arata intensitatea utilizarii capitalului propriu.

    Cele doua rate componente ale ratei de rentabilitate financiara, cu valorile lor in cazul firmei analizate, precum si indiciile lor de variatie sunt prezentati in tabelul 7.5.

    Din tabel se evidentiaza clar ca rentabilitatea financiara a crescut mai cu seama pe baza cresterii marjei nete de rentabilitate .

    Pentru ca rentabilitatea financiara sa continue sa creasca trebuie ca:

- profitul net sa se modifice intr-un ritm superior modificarii cifrei de afaceri prin:

a) reducerea cheltuielilor de exploatare si comercializare ( la latitudinea firmei);

b) sporirea productiei;

c) politica fiscala favorabila

Concluzii

    Analiza ratelor de gestiune releva urmatoarele puncte slabe :

lichiditatea curenta si lichiditatea imediata in scadere, cu valori sub optim, indica confruntari permanente ale firmei cu plata datoriilor sale;

pragul de rentabilitate creste mai mult decat cifra de afaceri datorita cresterii cheltuielilor variabile;

si puncte tari :

lichiditatea rapida inregistreaza valori optime, ceea ce arata ca firma poate onora, prin fructificarea stocurilor, daca aceasta este posibila, datoriile sale pe termen scurt;

indicele de siguranta al exploatarii, care este in crestere, arata un risc de exploatare foarte mic. Mai mult decat atat, coeficientul de elasticitate inregistreaza valori foarte bune; firma este departe si se indeparteaza de zona sensibila din jurul pragului de rentabilitate al exploatarii;

valorile calculate ale riscului financiar arata pe parcursul perioadei analizate iesirea firmei din zona de nesiguranta si pozitionarea ei intr-o situatie confortabila. Pozitia de stabilitate financiara  a firmei se consolideaza, fapt, indicat si de coeficientul de elesticitate;

riscul de faliment calculat arata de asemeni iesirea firmei din zona in care riscul de faliment este in cote normale. La sfarsitul perioadei analizate, firma se afla in pozitia in care riscul de faliment este aproape inexistent.

Rentabilitatea economica in crestere ajunge la valori penste nivelul optim in ultimul an analizat, crestere realizata mai cu seama pe baza marjei brute de acumulare;

Rentabilitatea economica bruta si neta a capitatului investit in crestere inregistreaza valori mari;

Creste spectaculos rentabilitatea financiara;

In finalul perioadei analizate, desi gradul de indatorare al firmei creste, deoarece rata dobanzii suportate de firma este mica, firma se afla in pozitia privilegiata de beneficiara a efectului de levier, de multiplicare a unei rentabilitati economice, ea insasi foarte buna.

BIBLIOGRAFIE

1. MIH - 97    I.Mihai ( coordonator ), E.Cazan s.a., "Analiza situatiei financiare a agentilor economici", Editura Mirton, Timisoara, 1997

2. STTA - 91  "Statut" de functionare al firmei S.C.ALONT S.A.

3. EPU - 96 M.Epuran, s.a., "Contabilitatea financiara in noul sistem contabil", vol.I, vol.II, Editura de Vest, Timisoara, 1996;

4. EPU - 97     M.Epuran, V. Babaita, "Bazele contabilitatii", Editura de Vest Timisoara, 1997

5. BIL - 2000  "Formulare de bilant contabil" al firmei S.C.ALONT S.A.,1997

6. BIL -2001 "Formulare de bilant contabil" al firmei S.C.ALONT S.A,1997

7. LEG - 82    " Legea contabilitatii", Ministerul Finantelor, 1982

8. MIN -94 " Monografie contabila", Ministerul Finantelor, 1994

9. BAB - 96    I. Babaita, A.Duta, "Introducere in microeconomie", Editura de Vest, Timisoara, 1996;

10. VER - 88    P.Vernimmen, "Finance de l'entreprise. Analyse et gestion", Editura Dalloz, Paris, 1988;

11. MIH - 99 I. Mihai, A.Buglea, P.Stefea, "Analiza financiara a intreprinderii", Editura Marineasa, Timisoara, 1999;

12. NIT - 97 Nita Dobrota, "Economie politica", Editura Didactita si Pedagogica, Bucuresti, 1995

13. STA -96  C. Stanescu, "Analiza economico - financiara", Editura Economica, Bucuresti, 1996;

14. CRI - 98  H. Cristea, I.Talpos, D.Cosma, "Gestiunea financiara a intreprinderii", Editura Mirton, Timisoara, 1998;

15. CRI - 96    H. Cristea, I.Talpos, D.Cosma, "Gestiunea financiara a intreprinderii", Editura Mirton, Timisoara, 1996;

16. PER - 97 R.Person, "Utilizare Windows 95", Editura Teora, Bucuresti, 1997

17. BOL - 98    I. Boldea s.a., "Programarea aplicatiilor Windows", Editura Mirton, Timisoara, 1998;