Asa numita tranzitie de la capitalism la socialism din secolul nostru din spatiul est-european nu poate fi analizata in aceiasi termeni, chiar daca ea a fost astfel descrisa de o parte a gandirii marxiste socialiste, din cauza decalajului, a diferentei radicale dintre protectia conceputa si societatea realizata. In estul Europei nu existau conditiile si premisele unei treceri immediate la socialism, care a fost folosit ca o invocatie ideologica in politica partidelor comuniste si nu ca un scop real configurat ca un asamblu social auperior fata de capitalism. In practica istorica s-au constituit niste societati necapitaliste despotice si opresoare care au intreprins propria lor modernizare industriala, proces intrerupt de o acuta criza ce le-a provocat si dezintegrarea de la sfarsitul anilor '80.
Intr-o analiza retrospectiva, astazi se poate afirma ca insuficienta cunoastere a modernizarii economice si sociale, ca proces complex de dezvoltare a capitalismului, a contribuit la initierea si desfasurarea unei experiente sociale hazardate. Nu s-a luat in considerare impactul decisiv pentru o tranzitie postcapitalista a unor premise economice si politice de felul dezvoltarii industriale mature, prezenta unei democratii cu participarea clasei muncitoare, ca si a unei societati civile autonome.
S-a crezut ca ele pot fi total sau partial ludate in deschiderea tranzitieispre o societate socialista, in profida faptului ca Mark si Engels au conceput-o intotdeauna ca acea trapta menita sa valorifice principalele dimensiuni si disponibilitati de civilizatiei moderne. Nu s-a abservat ca evolutia civilizatiei moderne nu admite orice fel de ruptura interioara. Asa a fost posibil ca sub incidenta circumstantelor crizei din primul razboi mondial sa-si faca loc in ideea renuntarii la economia de marfa si la democratia parlamentara, doua dintre parhiile principale de dinamismului modernitatii, nu numai ale capitalismului.
Societatea capitalista se caractezizeaza, asa cum se va arata, printr-o constanta schimbare asimetrica a componentelor, a structurilor, institutiilor si a diverselor sale operatii de reproducere.
