Charles Augustin de Coulomb, fizician francez pioner in teoria electricitatii, nascut in Angoulême. El a lucrat ca inginer militar pentru Franta in Indiile de Vest dar s-a retras la Blois, Franta in timpul Revolutiei Franceze pentru a continua cercetarile in magnetism, frecare si electricitate. In 1777 a inventat balanta de torsiune pentru a masura forta atractiei magnetice si electrice. Cu aceasta inventie Coulomb a putut formula principiul cunoscut ca Legea lui Coulomb, care guverneaza interactiunea dintre sarcinile electrice. In 1779 Coulomb a publicat tratatul " Teoria masinilor simple " o analiza a frecarii in mecanica. Dupa razboi Coulomb a revenit din pensie si a ajutat noul guvern in definirea unui sistem metric pentru greutati si masuri. Unitatea sarcinei electrice, coulombul, a fost numita in onoarea lui.
Rolul in istoria electricitatii
Priestley a demonstrat de asemenea ca o sarcina electrica se distribuie uniform pe suprafata unei sfere goale metalice si ca nici o sarcina sau un camp electric de forte nu exista pe o astfel de sfera.
Charles Augustin de Coulomb a inventat o balanta de torsiune pentru a masura cu precizie forta exercitata de sarcinile electrice. Cu acest aparat el a confirmat observatiile lui Priestley si a aratat ca forta dintre doua sarcini e proportionala cu produsul sarcinilor. Faraday care a adus multe contributii la studiul electricitatii la inceputul sec. XIX a fost deasemenea responsabilul pentru teoria liniilor de forta electrica.
Balanta de torsiune
Balanta de torsiune este un dispozitiv care masoara fortele electrice, magnetice sau gravitationale foarte mici prin masurarea unghiului cu care un brat se roteste inainte ca forta de reactiune de torsiune il aduce in echilibru ( vezi torsiunea ). El a fost intai proiectat de geologul englez John Michell si a fost imbunatatit de chimistul si fizicianul britanic Henry Cavendish. Aparatul a fost reinventat de fizicianul francez Charles Augustin de Coulomb care l-a folosit pentru studiul atractiei campului electric si magnetic.
O balanta de torsiune e formata din doua mici sfere, fiecare avand uzual o masa echivalenta cu 1g, atasata de capetele unei tije orizontale care e suspendata la mijlocul sau printr-un fir subtire sau in experimentele mai recente printr-o fibra de cuart. Daca, de exemplu, doua sfere de plumb mai mari sunt plasate astfel ca ele sa fie adiacente dar pe fetele opuse ale sferei mai mici, masa mai mica va fi atrasa de sfera mai mare producand torsiunea firului de fibra. Unghiul de torsiune e masurat prin miscarea unui fascicul de lumina reflectat de tija pe o scala. Forta gravitationala dintre cele doua mase diferite va fi astfel constatata. In experimentele electrice, conductorii incarcati electric sunt inlocuiti cu mase mici. Pentru studiul efectelor magnetice se folosesc doi magneti.
Torsiunea
Torsiunea, efortul de rasucire, produsa cand un moment de torsiune se aplica unui obiect. De exemplu torsiunea este efortul suportat de un fir cand o forta, de torsiune se aplica la un capat in timp ce celalalt capat e fixat. Torsiunea poate fi masurata prin observarea a cat de mult se rasuceste un obiect datorita unui moment de torsiune. De exemplu cand un obiect cilindric de lungime egala cu unitatea e rasucit la un capat si celalalt capat e mentinut fix masura cu care un capat al cilindrului se roteste fata de celalalt este o masura de torsiune. Proiectarea materialelor folosite la piesele rotative ale masinilor cum ar fi arborii cotiti ai motoarelor si arborii elicelor vapoarelor trebuie sa reziste momentelor de torsiune induse de fortele de torsiune.
