1. Prezentarea zonei montane
Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a tarii, drept pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupa muntilor de o foarte mare complexitate turistica, alaturi de mult mai mediatizatii sai frati, muntii din Carpatii Orientali si Meridionali.
1.1. Scurt istoric
Una dintre cele mai vechi urme de cultura materiala descoperite pe teritoriul Muntilor Apuseni care atesta existenta unor comunitati umane inca din departatele ere ale bronzului si fierului, este constituita de asa-zisele "depozite de bronz de la Zlatna". Locuirea acestor zone a continuat in perioada preromana si romana, primele asezari mai mari (unele chiar centre urbane), fiind legate de exploatarile auro-argentifere atestate la Rosia Montana (Alburnus Maior) si Zlatna (Ampelum).
Anul 1201 este cel in care se vorbeste despre prima atestare a "Terrei Abruth" - zona Abrudului de azi.
Mai tarziu, in Bula papei Clement al VI-lea, de la 1345, adresata voievozilor romani din Transilvania, se aminteste si de un voievod de "Tzopus" (Tara Topilor) cu numele de Ambrozie.
In epoca moderna evenimentele majore care au avut loc sunt rascoalele lui Horea, Closca si Crisan din 1784 si participarea motilor la revolutia din 1848 sub conducerea lui Avram Iancu.
Data de 1 Decembrie 1918 este inregistrata in istoria acestor locuitori prin participarea motilor in numar mare la Marea Unire Nationala.
Motii, (urmasi ai dacilor), locuitorii zonei delimitate de perimetrul Muntilor Apuseni, pastreaza si azi ocupatiile stravechi precum sunt cresterea animalelor si activitatile legate de prelucrarea lemnului, arta mestesugareasca bine insusita, dovada facand numeroasele obiecte si unelte din lemn, ornate cu incrustatii si motive decorative de o rara valoare si frumusete.
1.2. Caracterizare geografica
Muntii Apuseni constituie coloana vertebrala a Carpatilor Occidentali, fiind dezvoltati sub forma unei palme. Au fost erodati de-a lungul timpului, fiind totodata cea mai fragmentata grupa din Carpatii romanesti datorita culoarelor si depresiunilor-golfuri care-i strabat.
1.2.1. Asezarea si limitele
Facand parte din grupa Carpatilor Occidentali, Muntii Apuseni au urmatoarele limite:
. La sud, Culoarul Muresului;
. La est, depresiunea colinara a Transilvaniei;
. La vest, Dealurile de Vest;
. Iar la nord, Valea Barcaului.
1.2.2. Alcatuirea petrografica
Sunt alcatuiti din roci vulcanice (M. Metaliferi), sisturi cristaline (M. Bihor, Vladeasa, Gilau, Gaina), dar in deosebi din calcare, de unde si multitudinea fenomenelor carstice (pesteri, chei, coline, lapezuri si sohodoluri). Sunt intens mineralizati, bogati in metale si nemetale.
1.2.3. Relieful
a) Muntii
Apusenii reprezinta cel mai inalt si mai complex sector de munti din Carpatii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m. in zona centrala, iar in nord si sud nu ating mai mult de 700-1000 m.
Cuprind in partea centrala Muntii Bihor (1849 m.), extinzandu-se la est in Muntele Mare (1826 m.) si la nord in Muntii Vladeasa (1836 m.). In prelungirea estica a Muntilor Bihor se afla Muntele Gaina (1467 m.), iar in nord-est se afla Muntii Gilau.
In sud-est sunt Muntii Metaliferi (1018 m.) si Muntii Trascaului, iar in vest Muntii Crisurilor: Muntii Zarand (Varful Drocea-836 m.), Muntii Codru-Moma (Varful Plesu-1112 m.), Muntii Padurea Craiului si Muntii Plopis (776 m.).
In nord, dincolo de Valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase, alcatuite din sisturi cristaline, cu altitudini reduse, inconjurate de dealuri. Acest sector de legatura intre Carpatii Occidentali si Carpatii Orientali, numit "Jugul Intracarpatic" include Muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare, depasind foarte rar altitudinea de 800 m.
b) Depresiunile
In grupa Apusenilor, alaturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni:
. Depresiunea Zarand;
. Depresiunile golfuri Vad-Borod si Beius;
. Depresiunile marginale Huedin si Simleu;
. Depresiunile intramontane Gurahont si Brad.
c) Pasurile
Cele trei pasuri din aceasta grupa sunt urmatoarele:
. Valisoara (face legatura intre Depresiunea Brad si Culoarul Muresului);
. Ciucea (face legatura intre Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad - Borod);
. Bucium (leaga culoarele vailor Ampoi si Aries).
Muntii Apuseni nu au avut glaciatiuni, dar in schimb, aici se intalneste un fenomen unic in tara noastra: -muntele vine in contact direct cu campia- in dreptul muntilor Zarandului.
1.2.4. Clima
Climatul in care se inscriu Apusenii este cel montan cu influente oceanice, caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2-6 o C. la baza muntilor, 0 o C. (sau chiar negative) pe inaltimi si inversiuni de temperatura in depresiuni. Precipitatiile iau valori de 700-1200 mm./an si chiar peste 1200 mm./an in zonele inalte (Bihor, Muntele Mare, Gilau).
Caracteristic este Vantul de vest. Se intalneste fenomenul de foehn, care patrunde in zona depresiunilor Alba Iulia - Turda de pe valea Ariesului.
1.2.5. Apele
Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile: Aries, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece si Somesul Cald; acestea din urma conflueaza la Gilau.
Apele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Varasoaia - lac format intr-un tinut calcaros), si lacuri artificiale (Fantanele, Tarnita si Gilau pe Somesul Cald).
In zona muntilor vulcanici reteaua de ape freatice mineralizate reprezinta apele subterane (Moneasa- bicarbonate si sulfurate). In regiunile carstice aceste retele de ape sunt discontinue si formeaza grote si pesteri.
1.2.6. Vegetatia
Speciile de plante sunt grupate intr-o etajare armonioasa dupa altitudine:
. Etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan);
. Etajul padurilor de amestec;
. Etajul coniferelor.
In zona subalpina (Bihor, Vladeasa) sunt caracteristice tufarisurile (jneapan, ienupar, afin), iar in zona alpina pajistile alpine. In depresiuni si luncile raurilor apar stuful, papura, trestia, salcia, plopul, arinul.
1.2.7. Fauna
Cele mai intalnite animale din aceasta zona sunt lupul, vulpea, ursul, mistretul, cocosul de munte (specifice padurilor) si acvila de munte (in zonele alpine).
Dintre pesti caracteristic este pastravul.
1.2.8. Solurile
In cea mai mare parte a acestor locuri sunt intalnite argiluviosolurile (cenusii si brun-roscate), care apar in etajul padurii, brune si brune-acide (climat umed si racoros), solurile podzolice si spodosolurile.
1.3. Cai de acces
Datorita pozitiei sale in cadrul tarii, grupa Muntilor Apuseni este strabatuta de o retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele, cat si pe cai ferate.
Perimetrul zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce trec prin Oradea, Alesd, Huedin, Cluj-Napoca, Turda, Alba Iulia, Sebes, Simeria, Deva, Lipova, Paulis, Arad, Ineu si Tinca.
In cadrul muntilor se desfasoara o perdea de rute avand ca puncte de intersectie urmatoarele localitati: Lunca, Varfurile, Brad si cel mai important, Campeni.
Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin pana la Belis, mai in amonte existand numai drumuri forestiere. O alta varianta ar fi calea ferata pana la Cetatile, iar de aici se poate urma acelasi traseu rutier.
Se poate ajunge in Apuseni din Cluj-Napoca, urmandu-se drumurile E 60 sau E 81, pana in Turda, iar de aici fie pe DN 75 pana la Campeni, cu posibilitatea de a se ajunge pana in Abrud si chiar mai departe, fie pe calea ferata, urmand acelasi traseu, numai pana in Abrud.
Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba Iulia urmandu-se traseul DN 74 prin localitatile Zlatna, Abrud si Campeni.
Din sudul zonei se poate patrunde in amonte pornind din Deva, pe la Brad de unde avem de ales intre doua variante de acces, fie pe la Buces spre Abrud, fie prin Baia de Cris, spre Varfurile.
Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii reprezentate de catre drumul 79 A de la Ineu la Barsa spre Halmagiu si Brad, (aceeasi ruta fiind posibila si pe calea ferata), sau de catre drumul E 79 care trece prin Oradea, Beius, Halmagiu si Brad, in paralelul caruia se poate calatori si pe calea ferata intre localitatile Beius si Nucet.
