Orasul modern secolele XVI-XVIII
Capitala se intinde de-acum inainte pe o suprafata de 439 ha si incinta lui Carol al V-lea. Acest spatiu este reconstruit progresiv dupa decenii de razboi. Principalele caracteristici ale acestei cresteri urbane sunt- construirea de noi strazi, de locuinte si diminuirea suprafetelor pe care nu se cladeste nimic. Secolele XVI-XVII sunt martorele dezvoltarii cartierelor periferice. Conflictele dintre burghezii din oras si locuitorii din mahalale erau din ce in ce mai ascutite.
Orasul este impartit in sectoare, cartierele orasului fiind deosebite de cartierele de la politie. Acestea din urma corespund impartirii operate in Chatelet (sediul magistratului orasului) in scopul asigurarii securitatii capitalei. In secolele XVI-XVII, exista in paralel 16 cartiere ale caror suprafete variaza in mod considerabil. Impartirea in 20 de cartiere nu este realizata decat in anul 1702, sub Ludovic al XIV-lea.
Cartierul este celula de baza pentru numeroase functii si activitati ale vietii pariziene ( taxe, apararea orasului, curatenia strazilor). Daca multa vreme acesta da numele sau cartierului, ordonanta din 1588 modifica acest obicei si impune, de cele mai multe or, numele celei mai importante biserici.
Tabelul celor 16 cartiere
1. Notre-Dame
2. Saint-Germain-l'Auxerrois
3. Saints-Innocents
4. Saint-Honore
5. Saints-Eustache
6. Saint-Jacquest-de-l'Hopital
7. Saint-Jacques-de-la Boucherie
8. Saint-Sepulcre
9. Saint-martin
10. De la Greve
11. Cimetiere Saint-Jean
12. Du Temple
13. Saint-Gervais
14. Saint-Antonie
15. Sainte-Genevieve
16. Saint-Severin
Recesamantul populatiei in secolul al XVI-lea constituie o problema pentru inreg regatul. Informatiile furnizate de ambasadorii venetiei sunt de cele mai multe ori reluate de demografi. Unul dintre avantajele oferite de aceste surse il reprezinta, incontestabil, faptul ca acopera un vid datorat distrugerii Primariei in 1871. Pornind de la aceste date, exista posibilitatea de a estima populatia Parisului, la inceputul secolului al XVI-lea, la 250.000 de locuitori. La sfarsitul secolului, vor fi 300.000 de parizieni. Epidemiile de ciuma (1580) si asediul din timpul razboaierol religioase exprima aceasta stagnare. Secolul al XVII-lea reprezinta, din contra, o perioada de progres: Parisul aduna aproape 450.000 de persoane.
In secolul al XVI-lea, capitala se afirma ca proprietate regala. Magistratul nu mai este decat o umbra a magistratului de altadata. Regele este ingrijorat de influenta lor si le limiteaza puterea ( Jean de La Barre sub Francisc I).
Guvernatorul pentru Paris si Ile-de-France numit de rege raspunde de domeniul militar si de ordinea publica. Este in fruntea nobilimii provinciale si prim-magistrat al capitalei.
La umbra Turnului Eiffel
In 1889, Parisul gazduieste o noua Expozitie universala. Intr-un context marcat de criza bounlansista, guvernul vrea sa faca din conteranul Revolutiei franceze o grandioasa manifestatie republicana. Este a patra Expozitie universala care are loc in capitala. In 1855,in replica la Expozitia din 1851 ( Crystal Palace) si la progresel economice ale Angliei, Expozitia pariziana celebreaza viitorul industrial al celui de al Doilea Imperiu.
Relieful-Pe teritoriu Frantei se disting doua mai trepte de relief- unele mai joase, in jumatatea nordica, de podis si campie, si altele mai inalte, montane, mai ales in sud-est si sud-vest.
Este dezvoltat pe structuri hercinice. Treapta podisurilor si campiilor cuprinde, printre altele, Masivul Central, Masivul Armorican, Podisul ardeni, Bazinul parizian si campiile litorale.
Treapta muntoasa include muntii Alpi, Jura si Pirinei. Alpii Francezi au un relief glaciar si culmineaza la 4.807 m in varful Mont Blanc, aflat pe granita cu ITALIA. Aceasta este cea mai mare inaltime de pe continentul european, cu exceptia Muntilor Caucaz, de la granita cu ASIA.
Muntii Pirinei se afla in sud-vestul tarii, formand un fel de zid intre FRANTA si SPANIA. Au o masivitate accentuata, culminand la peste 3.000 m.
CLIMA-Datorita marii intinderi, largei fatade maritime si prezentei lanturilor muntoase inalte, FRANTA are o clima mai putin omogena decat celelalte stari atlantice. In regiunea litorala atlantica, clima este temperat-oceanica, dar aceasta isi pierde din caracteristici spre interiorul tarii, devenind temperat-continental.Iernile sunt mai aspre, iar precipitatiile, care cad mai ales vara, sunt mai scazute.
In sud, FRANTA se afla sub influenta climatului mediteranean, iar in Alpi climatul este tipic alpin, la altitudini mai ridicate.
Hidrografia- FRANTA este o tara bogata in rauri, care se orinteaza spre patru intinderi marine- Marea Mediterana (Ronul), Marea Nordului ( Rinul, cu afluentul sau Meuse), Marea Manecii ( Sena) si Oceanul Atlantic (Loara). Ele sunt legate printr-un mare sistem de canale navigabile.
Exista numeroase lacuri si ape subterane, dintre care mai cunoscute sunt apele arteziene.
Vegetatia- Datorita intinderii sale considerabile, in FRANTA se intaneste o vegetatie mai variata decat in alte tari din regiune. Padurea este in principal de foioase, dar si de conifere, in regiunea inalta Alpilor si Pirineilor, de pin in landele nisipoase din sud-vest si de maquis in regiunea mediteraneana. La randul lor, si pajistile naturale ocupa suprafete insemnate.
Industria- Candva cu o puternica industrie miniera, mai ales datorita carbunilor si minereurile de fier, FRANTA apeleaza, in prezent, mai ales la materii prime de import. Ca alternativa la epuizarea zacamintelor de combustibili minerali fosili, FRANTA si-a dezvoltat o puternica atomoenergie.
Industria prelucratoare este foarte diversificata, fabricand aproape intreaga gama a produselor din domeniu. Se remarca, insa, indeosebi prin productia de avioane ( Toulouse, Bordeaux, Marsilia), autoturisme (Paris si imprejurimile), nave maritime ( Le Havre), chimie si petrochimie (marile porturi), textile ( Lyon, Lille), produse alimentare ( vin, zahar si produse zaharoase, lactate). Sunt inca bine dezvoltate siderurgia (fonta si otel), mai ales in Lorena, si metalurgia neferoasa, in principal industria aluminiului ( in Muntii Alpi, unde se poate folosi energia electrica obtinuta in hidrocentrale).
Agricultura- Franceza este dezvoltata si performanta, aceasta tara fiind unul dintre marii producatori europeni, si totodata, mondiali de cereale si floarea soarelui.
In privinta productiei vegetale, se remarca, insa cultura vitei de vie si, implicit, productia de struguri.
Este al doilea crescator european de bovine, pentru carne si lapte, si detine acelasi loc pe continent la unt si branzeturi. Se cresc, de asemenea, ovine si porcine.
Arcul de Triumf
Originea inaltarii unui arc de triumf vine de la romani care pentru prima data au facut acest lucru in onoarea lui Drusus invingatorul germanilor, a lui Titus invingatorul evreilor, lui Marc Aurelius invingator in luptele impotriva Marcomanilor. Pe fetele marelui Arc de triumf au fost realizate sculpturi foarte frumoase inspirate din istoria FRANTEI astfel:
a) Marseilleza, Basorelief pe care il intalnesti imediat, atunci cand ajungi aici venind de pe Boulevardul Champes Elysees, acest grup statuar a fost inspirat de plecarea voluntarilor in anul 1792 dupa Revolutia Franceza.
b) Triumful, Basorelief inchinat victoriei lui Napoleon I in lupta de la Leipzig din 1810.
Parisul este orasul despre care s-au scris si se vor scrie multe carti, el reprezinta o sursa inepuizabila de inspiratie, el are si o fata ascunsa, de multe ori, privirii trecatorului de pe strada, a turistului grabit sa vada, cele mai potrivite monumente, frumuseti etc. Parisul este mai frumos mai schimbat in fiecare an.
Parisul are un trecut de peste 2400 ani, cu o istorie deosebit de interesanta, care si astazi nu sau descoperit toate tainele. Exista in acest oras multe locuri interesante.
