geografie - relieful antropic din zona metropolitana a iasului

: Geografie

 

RELIEFUL ANTROPIC DIN ZONA METROPOLITANA

A IASULUI

CUPRINS:

I.   Introducere

II.     Pozitia geografica a Zonei Metropolitane a Iasului - date generale

II.1.Limite si unitati administrativ-teritoriale

II.2.Reteaua de localitati si populatia

II.3.Obiective de interes general

II.4.Cadrul natural

II.4.a.Geologia

II.4.b.Relieful

II.4.c.Clima

II.4.d. Hidrografia

II.4.e.Vegetatia

II.4.f.Solurile

III.   Impactul antropic in morfogeneza

III.1.Riscuri asociate antropizarii

III.2.Masuri de combatere a efectelor produse de impactul antropic in morfogeneza

IV.   Modificari antropice distribuite pe reteaua de localitati din ZMI

VI.   Consecintele modificarilor antropice in ZMI

VII. Concluzii

VIII.  Bibliografie

Imagine : Zona Metropolitana a Iasului

 

I.   Introducere

Aceasta reprezinta un studiu al reliefului municipiului Iasi si a localitatilor aferente Zonei Metropolitane a Iasului constand in analiza modificarilor asupra reliefului produse de catre factorul antropic.

In ceea ce priveste cunoasterea geografica a municipiului Iasi, s-au facut cercetari initial inca din perioada de dinaintea celui de-al II-lea razboi mondial, studii ulterior aprofundate in perioada societatii socialiste din nevoia utilizarii acestora la dezvoltarea urbana, la modernizarea oraselor deja existente prin cunoasterea mai detaliata a modului de utilizare a terenurilor si de optimizare a conditiilor naturale in favoarea factorului uman furnizata prin schitele, studiile, hartile si materialele cercetatorilor implicati in acest domeniu.

Mai mult decat atat, aceste studii nu s-au finalizat nici pana in zilele noastre, ci din contra, azi orasele se afla intr-o noua etapa de dezvoltare, etapa in care, avand in vedere fenomenele si marimile structurilor urbane si a zonelor limitrofe acestora ce au ca si caracteristica principala expansiunea continua in teritoriu in urma actiunii diferitilor factori antrenand si incorporand astfel zonele adiacente polului urban rezultand teritorii noi alcatuite din entitati socio-spatiale denumite, in functie de anumite standarde, zone metropolitane asemeni Zonei Metropolitane a Iasului. Atat in general cat si in cazul tratat in aceasta lucrare zona metropolitana cuprinde orasul care gnereaza legaturile si procesele de interdependenta si localitatile aferente care sustin aceste legaturi prin intermediul unor relatii reciproce. Zona metropolitana presupune abordarea in parteneriat a dezvoltarii pe termen mediu si lung a orasului implicat intr-o astfel de actiune, aici fiind cazul Iasului, dar si zonelor incluse in acest proiect amplu de inglobare.

Vor fi detaliate aspecte ale cadrului natural ale Zonei Metropolitane a Iasului, de asemenea se va trata problema influentei factorului uman asupra gradului de antropizare a reliefului, aspect ce ocupa un loc fundamental in cazul studiului de fata.

Apoi o atentie deosebita se va acorda in special capitolului referitor la impactul antropic in morfogeneza reliefului, subliniindu-se interferenta diferitilor factori si conditii ce au contribuit la aparitia si dezvoltarea modificarilor reliefului prin procese geomorfologice.

Nu in ultimul rand, vor fi tratate de asemenea si consecintele acestor modificari cauzate de factorul antropic, consecinte ce se vor vedea in cele ce urmeaza, cu un impact devastator uneori atat asupra cadrului natural cat si asupra societatii umane.

"Caracterul este precum un copac, iar reputatia precum umbra lui. Umbra este ceea ce credem despre el, dar copacul este cel adevarat." (Abraham Lincoln)

II. Pozitia geografica a Zonei Metropolitane a Iasului - date generale

II.1. Limite si unitati administrativ-teritoriale

Orasul Iasi este un municipiu situat in partea de nord-est a Romaniei si este cunoscut ca fiind atat cel mai mare oras din judetul cu acelasi nume cat si resedinta de judet a acestuia.

Din punct de vedere geografic, asa cum am mai mentionat, judetul Iasi este situat in partea de nord-est a Romaniei, iar orasul Iasi este situat in partea central-estica ajudetului cu acelasi nume, aflandu-se intre paralelele de 46°50´ si 47°36` latitudine nordica si intre meridianele de 26°33` si 28°07` longitidine estica. In ceea ce priveste istoricul municipiului Iasi, acesta a fost considerat capitala Moldovei pana in anul 1861, apoi pentru o perioada relative scurta, intre

anii 1916-1918 a Regatului Romaniei. www.zmi.ro

Este un oras renumit in special ca si centru cultural si universitar atat al Moldovei cat si al tarii deoarece aici se afla prima universitate din tara si anume Al.I.Cuza, situandu-se totodata si printre orasele cu popultia ce mai mare din tara, avand peste 60.000 de studenti anual in 5 universitati de stat si 3 private. Viata culturala in cadrul Iasului cuprinde o diversitate de locatii precum Teatrul National, Filarmonica, Ateneul Tatarasi, Gradina Botanica, muzee si case memoriale.

Fiind un oras cu o populatie in continua crestere si unul dintre cele mai mari din tara , in decursul timpului a devenit un pol cat si un factor de atractie si inglobare sociala, economica sin u in ultimul rand teritoriala a zonelor din vecinatatea sa.

Astfel, ca urmare a acestei expansiuni continue si a nevoii de spatiu a luat fiinta prin hotarari de consilii locale prima Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara din Romania sub numele de Zona Metropolitana Iasi, avand ca parteneri Orasul Iasi, Consiliul Judetean Iasi cat si 13 unitati administrative locale.

Judetul Iasi se invecineaza la Nord cu judetul Botosani, la nord-vest cu judetul Suceava, judetul Neamt in partea vestica, iar la sud judetul Vaslui. In partea estica se situeaza raul Prut ce formeaza granita dintre tara noastra si Republica Moldova.

In completarea referinteleor generale asupra judetului Iasi vine acum mai recent si Zona Metropolitana a Iasului situata in nord-estul tarii, in partea central estica a judetului Iasi ingloband in momentul de fata circa jumatate din popultia judetului si o treime din teritoriul aferent acestuia.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate limitele Zonei Metropolitane a Iasului. Astfel in partea de nord se situeaza Republica Moldova de care ne desparte granite cu raul Prut. In partea de sud se afla comunele Dobrovat, Grajduri, Ciortesti si judetul Vaslui in sudul comunei Schitu Duca. In vest comunele vecine celor care fac parte din Zona metropolitana a Iasului sunt Mogosesti, Tiganasi, Movileni, Romanesti, Dumesti, Horlesti, Voinesti. Nu in ultimul rand, comunele aferente Zonei Metropolitane a Iasului se invecineaza cu comunele Costuleni, Comarna, Tutora, Golaesti si Republica Moldova.

II.2.Reteaua de localitati si populatia

Din cadrul Zonei Metropolitane a Iasului face parte o intreaga retea de localitati formata din 13 comune, Municipiul Iasi si de asemenea Consiliul Judetean al Iasului.

Cele 13 comune ce fac parte din Zona Metropolitana Iasi sunt situate circular in jurul municipiului Iasi, acestea fiind: comuna Aroneanu, Barnova, Ciurea, Holboca, Letcani, Miroslava,Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomesti, Ungheni, Valea Lupului si nu in ultimul rand comuna Victoria.

Suprafata totala a Zonei Metropolitane Iasi cuprinde aproximativ 15% din suprafata judetului Iasi.

In ceea ce priveste populatia, conform datelor recensamintelor de dupa anul 2000, orasul Iasi avea peste 300.000 de locuitori fiind al doilea oras ca marime din Romania. Mai mult decat atat, mai recent, fiind incluse 13 localitati in componenta acestuia, dand nastere la Zona Metropolitana Iasi, aceasta din urma cuprinde un numar de aproximativ 400.000 locuitori.

Date despre comunele metropolitane -2008(conform datelor furnizate de catre ZMI pe baza datelor de la Directia judeteana de Statistica Iasi

TABEL 1: Date referitoare la comunele metropolitane anul 2008

www.zmi.ro

www.INS.ro

GRAFIC 1: Populatia Zonei Metropolitane Iasi (pe localitati) anul 2008

Ulterior numarul populatiei atat din municipiul Iasi cat si din comunele invecinate a oscilat in functie de sporul natural, de nivelul de trai si de asemenea in functie de emigratia populatiei care in ultimii ani a evoluat intr-un ritm din ce in ce mai accelerat. Desigur, factorii care influenteaza oscilatie numarului populatiei dintr-o anumita zona sunt mult mai multi insa cei trei factori mentionati anterior au o importanta din ce in ce mai ridicata in ultima vreme situandu-se aproximativ in permanenta in atentia autoritatilor.

Astfel tabelele si graficele ce vor fi prezentate mai jos vor evidentia mult mai clar diferentele sau asemanarile dintre numarul populatiei Zonei Metropolitane Iasi la doua momente diferite.

TABEL 2: Populatia Zonei Metropolitane Iasi an 2009

www.zmi.ro

GRAFIC 2: PONDERE POPULATIA PESTE 18 ANI DIN POPULATIA TOTALA ANUL 2009

TABEL 3: VALORI POPULATIE ANUL 2008 COMPARATIV CU ANUL 2009

GRAFIC 3: NR POPULATIEI ZMI COMPARATIV ANUL 2008 CU ANUL 2009

Dupa cum reiese si din graficul si tabelul anterioare, numarul populatiei Zonei Metropolitane Iasi pentru perioada analizata cunoaste in general o evolutie crescatoare nu foarte accelerata dar constanta, lucru ce ce contribuie in mod deosebit atat prin actiuni directe cat si indirect in modificarea reliefului natural si dezvoltarea unui mediu antropic atat intr-o maniera pozitiva cat si negativa intr-o masura mai mare sau mai mica prin diferite procese.

II.3.Obiective de interes general

Avand in vedere dezvoltarea municipiului Iasi catre zonele limitrofe si rezultarea unei zone mai ample in anul 2004 ce inglobeaza 13 comune de pe langa orasul Iasi dandu-i-se ulterior denumirea de Zona Metropolitana Iasi, aceasta din urma necesita indeplinirea unor obiective in vederea realizarii unui pol modernizat si stabil de dezvoltare in regiunea de nord-est.

In planul de dezvoltare a regiunii metropolitane sunt integrate mai multe tipuri de obiective ce trebuiesc urmate si indeplinite, obiective de tip economic, de tip social, de mediu, culturale si nu in ultimul rand si poate cele mai importante, obiectivele teritoriale.

Aceste obiective ce urmaresc sa imbunatateasca si sa faciliteze activitatile omului si relatiile acestuia joaca un rol dominant asemeni numarului populatiei asupra modificarilor reliefului din zona respective.

Cateva astfel de obiective, impuse de altfel, mai nou, chiar de Uniunea Europeana care vizeaza anumite standarde mai ridicate sunt urmatoarele:

- dezvoltarea durabila a unitatilor administrative-teritoriale reprezentand un pol de dezvoltare atat pentru regiunea Moldovei cat si pentru Romania, regiunea de nord-est reprezentand zona de granita estica a Uniunii Europene

- dezvoltarea serviciilor de accesibilitate si echparea integrala a localitatilor metropolitane

- asigurarea eficienta a serviciilor publice performante si competitive pe intreg teritoriul metropolitan

- imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din comunitatile regiunii metropolitane

- asigurarea accesului la resurse

- stabilirea unor parteneriate si legaturi la diferite nivele spre beneficial tuturor membrilor Zonei Metropolitane Iasi

- realizarea unor investitii care sa elimine disparitatiel dintre comunele aferente zonei metropolitane

II.4.Cadrul natural

II.4.a.Geologia

Din punct de vedere al amplasarii municipiul Iasi si implicit comunele ce alcatuiesc alaturi de acesta Zona Metropolitana Iasi se situeaza in Campia Moldovei, care la randul sau este amplasata in intregime pe unitatea de relief numita Platforma Moldoveneasca.

Din punct de vedere geologic, teritoriul aferent zonei metropolitane Iasi este situat in partea central-estica a Platformei anterior mentionate, Platforma Moldoveneasca, reflectand integral ansamblul structural din care face parte.

In evolutia paleogeografica, studiile efectuate de catre cercetatori au dezvaluit existenta unui vechi sistem muntos in fundamental regiunii de fata. Acest sistem muntos este presupus a se fi format in timpul cutarilor arhaice definitivandu-se prin miscarile orogenetice din perioada Proterozoicului mijlociu. Ulterior vechiul edificiu alcatuit din roci tare, sisturi cristaline cu intruziuni granitice si-a pierdut mobilitatea orogenica si s-a cratonizat ca urmare a actiunilor intense a factorilor externi si a climei calde si aride rezultand o suprafata scupturala cunoscuta ca si peneplena soclului cristalin.

In perioada urmatoare au avut loc noi etape de evolutie ca urmare a unor miscari de basculare epirogenetica urmand diferite cicluri de acoperire cu ape marine a regiunii urmate de depunerea unor strate groase de sedimente ale cuverturii. Pe parcursul erelor geologice au avut loc mai multe cicluri de sedimentare descoperite in prezent in structura cuverturii.

Intreaga suprafata a Zonei Metropolitane Iasi este situate din punct de vedere geologic pe suprafata Platformei Moldovenesti, cea mai veche formatiune geologica ce se afla in fundamentul orasului Iasi. In ceea ce priveste alcatuirea geologica aceasta este compusa din roci tari, metamorfozate, sisturi cristaline si ganaise cu intruziuni granitice si granite-gnaisice.

Pe suprafata municipiului Iasi, nucleul acestei Zonei Metropolitane, cele mai recente depozite de sedimente apar in deosebi in zonele de terase, avand grosimi de pana la 10-30 m, fiind alcatuite din nisipuri si pietrisuri in partea inferioara formand baza, iar la partea superioara sunt depozitate argile si luturi loessoide, la care se adauga aluviunile aferente sesului raului Bahlui ce traverseaza orasul Iasi, dar si ale afleuntilor acestuia, aluviuni formate din argile si luturi nisipoase ce continua procesul initial de sedimentare.

II.4.b.Relieful

Teritoriul judetului Iasi per ansamblu, teritoriu in care se include si zona analizata in cazul de fata, mai exact Zona Metropolitana Iasi, se incadreaza din punct de vedere al reliefului, ansamblului Podisului Moldovei, avand o alcatuire geologica relativ simpla, mobilitate tectonica redusa si nu in ultimul rand o structura uniforma.

Morfologia reliefului este reprezentata de o treapta mai joasa din punct de vedere altitudinal impusa in relief sub forma unor serii de coline domoale pe partea stanga a raului ce treverseaza orasul Iasi, stanga vaii Bahluiului si o alta treapta mai inalta, dispusa sub forma unor dealuri si platouri ce coincide Coastei Iasilor, pe partea dreapta a Bahluiului. O nota de asemanare intre cele doua trepte este aceea ca pe ambele parti ale raului Bahlui sunt dispuse parauri orientate catre acesta formand in zonele orizontale inferioare sesuri inundabile.

Altitudinile reliefului variaza, inreginstrandu-se inaltimi mai mari catre limitele Nordice si Sudice ca de exemplu Dealul Sorogari de 202 m, ori dealuri ce fac parte din comunele componente ale Zonei Metropolitane Iasi precum Dealul Rediului cu o altitudine de 200 m si asemenea Dealul Aroneanu ce atinge inaltimea de 218m si care asemeni celui anterior poarta aceeasi denumire cu a comunelor din care fac parte. La cele mentionate anterior se mai adauga o serie de dealuri de aceasta data situate la Sud de raul Bahlui: Dealul Galata de 185m, Dealul Cetatuia-130m, Dealul Socola-130m, Dealul Caprita cu o inaltime mai ridiata de 210m, Dealul Vladiceni cu o altitudine de 200m unde au loc si ample lucrari de excavatii, Dealul Paun-404m sin u in ultimul rand Dealul Miroslava afferent localitatii Miroslava parte componenta a zonei metropolitane cu o altitudine de 183m.

Altitudinal, inaltimile acestor unitati de dealuri care relativ formeaza o centura naturala in jurul Iasului domina relieful comparative cu altitudinile scazute din interiorul orasului, altitudini care descresc intr-un mod mai lent pe partea stanga a Bahluiului si intr-un mod mai brusc in cea dreapta avand limita inferioara la nivelul sectoarelor de dezvoltare maxima a podului teraselor, la o altitudine cuprinsa intre 20-25m si 60-70m.

In ceea ce priveste profilurile vailor, acestea au caractere diferite de o parte si de alta a Bahluiului. Astfel, vaile afluentior de pe partea stanga a raului Bahlui au lungimi cuprinse intre 3 si 16 km, avand profile transversale largi si sesuri cu latimi de pana la 500m.Exemple de astfel de vai sunt Valea Lupului la iesire din orasul Iasi, zona aferenta zonei metropolitane, de asemenea si Valea Rediu, apoi Podgoria Copou, Carlig si Ciric. Pe de alta parte, vaile afluentior de pe partea dreapta prezinta carcteristici mult mai diferite fata de cele din stanga. Aceste vai sunt scurte cu lungimi cuprinse intre 1 si 5 km, sunt lipsite de sesuri, o mica exceptie facand Nicolina unde se reliefeaza un ses foarte ingust de 50 pana la 150m. Energia medie a acestor vai difera de asemenea pe cele doua laterale, astfel pe partea stanga se inregistreaza valori de 50-70m, valori medii caracteristici Campiei Moldovei, regiune in care este situate Iasul. Insa situatia pe partea dreapta a Bahluiului este diferita, astfel valorile de aici sunt in contrast cu cele anterioare, inregistrandu-se valori ale diferentelor de nivel de peste 100m, valori caracteristice de aceasta data unei alte regiuni, mai inalte decat cea anterior mentionata, si anume regiunii Podisului Central Moldovenesc.

Inclinarea terenurilor variaza in functie de caracteristicile geomorfologice ale reliefului si nu in ultimul rand de dinamica versantilor. Astfel inclinarea terenului poate fi impartita in trei tipuri: inclinare slaba, mijlocie sau moderata si puternica. Inclinarea slaba este cuprinsa intre valori de 1°-3° in zonele marginale ale podurilor de terasa si ale interfluviilor. Exemple in acest sens sunt strazile Bucsinescu sau Ciurchi. Al doilea tip de inclinare, cel de natura mijlocie, este cuprins intre valori de 3°-5° pana la 10° pep e versanti cu dianamica moderata precum versantul drept al paraului Podgoria Copou, sectoarele din bazinele paraielor Manta Rosie si Visan sau fruntea terasei de 20-25m a Bahluiului. Ultimul tip de inclinare, cel de natura puternica, are valori intre15°-20° sau chiar peste 20°, ce afecteaza versantii cu dinamica activa precum sectoare ale versantilor Ciricului, vale ace coboara din Sararie spre Ticau, versantul stang al Podgoriei Copou.

Inclinari cu valori foarte mari de peste 45° sunt inregistrate in zonele de alunecare ale corniselor de cuesta din sectorul mai inalt al Coastei Iasilor si de asemenea in zone cu microrelief negativ ce are la baza modificari antropice ale reliefului prin lucrari de canalizare, debleuri, diverse excavatii, terasamente.

In ceea ce priveste relieful comunelor ce fac parte din zona metropolitana Iasi, acesta prezinta atat asemanari cat si deosebiri cu cel al orasului Iasi constituind o continuitate a celui prezentat anterior.

Imagine: Imagine satelitara: Comuna Aroneanu (Zona Metropolitana Iasi)

Astfel relieful comunei Aroneanu se prezinta sub forma de interfluvii largi, cu platouri intinse si cu versanti cu diferite grade de inclinare. Pantele sunt cuprinse intre valori de 50° si 250° si de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune si alunecari de teren datorita gradului mare de inclinare, iar in vaile interfluviilor se intalnesc si zone mlastinoase.

Un alt exemplu este cel al comunei Popricani. Principalele forme de relief ale comunei sunt dealurile care fac trecerea de la campia Jijiei la Podisul Moldovei cu o energie de relief cu valori cuprinse intre 50 m si 150 m. Altitudinea maxima a reliefului acestei comune este de 150m

Relieful comunei Unghei este alcatuit in totalitate de dealuri si o campie strabatuta de cursul raului Jijia, afluent al raului Bahlui.

Foto: Relief de campie strabatut de raul Jijia (Comuna Ungheni)

Din punct de vedere al reliefului comuna Tomesti se prezinta ca un intins platou strabatut de mai multe cursuri de apa, relief propice cuturilor de cereale.

Relieful comunei Rediu, parte integranta a Zonei Metropolitane Iasi situate la 7 km de orasul Iasi, este predominant valurat, cu interfluvii colinare si platouri joase, altitudinea medie fiind de 138m, iar cea maxima de 206 m in Dealul Breazu.

Imagine: Imagine satelitara: Comuna Rediu (Zona Metropolitana Iasi)

Principalele categorii de relief ale intregului ansamblu ce formeaza Zona Metropolitana Iasi sunt reprezentate de forme structurale, sculpturale si de acumulare. Avand in vedere faptul ca relieful Iasului a fost modelat pe parcursul erelor geologice in mare masura de catre agentii externi, relieful actual este predominant de natura sculpturala. Insa aspectul geologic joaca de asemenea un rol important prin pozitia stratelor geologice, prin tipurile de roci si insusirile fizico-chimice cu caracter diferit si cu directii diferite de evolutie pe parcursul modelarii reliefului conferind un statut destul de important si reliefului structural. Nu in ultimul rand, formele reliefului de acumulare s-au creat si pot fi identificate pe teren ca si consecinta a urmelor lasate de catre denudari ce au avut loc pe suprafete intinse si la altitudini diferite. Un exemplu elocvent al acestui tip de relief in zona noastra este redat de cele sapte terase ale raului Bahlui si si tot atatea terase ale Nicolinei. Insa un rol deosebit in modelarea formelor reliefului il joaca factorul uman, de aceea, celor trei categorii de relief mentionate anterior li se adauga formele de relief antropic, relief pe care se va pune accent cel mai pregnant in lucrarea de fata, relief pus in evidenta prin diferite procese de natura sa imbunatateasca modul de viata, sa previna anumite fenomene. Actiuni care s-au soldat atat cu rezultate positive cat si negative. Exemple de tipul interventiilor antropice sunt plantatiile, drenarile, nivelarile, formarea unor profile de debleuri, de rambleuri, practicarea lucrarilor ameliorative, terasamentele, formarea haldelor de gunoi, excavatiile.

II.4.c.Clima

Teritoriul Zonei Metropolitane a Iasului se incadreaza intr-un climat specific tarii noastre per ansamblu, si anume cel temperat-continental, dar caracterizat prin nunante mai excessive in zonele colinare si nuante mai blande in zona de podis, cu diferentieri ale elementelor climatologice atat in timp cat si in spatiu.

Elementul climatic care scoate in evidenta cel mai clar o intrepatrundere a mai multor factori climatogeni care actioneaza asupra zonei analizate si influenta acestora, este temperatura aerului. Cateva exemple de factori climatogeni ce afecteaza in mod pozitiv sau negatic suprafat Zonei Metropolitane Iasi sunt vanturile, energia reliefului, radiatia solara globala, dinamica atmosferei si nu in ultimul rand natura suprafetei adiacente.

Astfel valoarea energiei de relief creaza deosebiri climatice relativ mari. Aceasta variaza intre valori incepand de la 80-145 m, valoarea minima si ajunge pana la 310-360 m valoarea maxima. De aici rezulta diferente de temperatura ale aerului intre vai si interfluvii de la 0,5°C pana la 2°C ajungand pe perioada iernii si la o valoare diferita cu pana la 3° cauzand si inversiuni termice ce provoaca ingheturi prelungite ori umezeala mai ridicata ca si in cazul albiei Bahluiului ori raului Nicolina.

Dinamica atmosferei este factorul climatogen cu un rol major in Zona Metropolitana a Iasului fiind generate de o serie de centri barici care pun in miscare masele de aer pe anumite directii se perioade de timp. Astfel pe teritoriul suprafetei analizate patrund inflentele mai multor anticicloni si cicloni, o intensitate mai mare avand anticiclonul Azorelor.

Un alt factor cu un grad mare de importanta il reprezinta radiatia solara globala. Gradul de actiune al acestui factor este conditionat la randul lui de consecintele interactiunii factorilor naturali si antropici deopotriva. Astfel gradul de nebulozitate inflenteaza valoarea energetica a radiatiei solare care ajunge la suprafata terestra. De asemenea incarcarea atmosferi cu fum, gaze de esapament, praf in urma poluarii antropice reduce gradul de intensitate al radiatiei la nivelul solului. In mod normal radiatia solara globala are valoare medie anuala de 111,76 cal / cm² / an, cu o maxima medie in luna iulie de 16,05 kcal / cm² si o minima medie in luna decembrie de 2,27 kcal / cm².

Suprafata subiacenta joaca si ea un rol important ca si factor climatogen, aici analizandu-se valoarea albedoului si gradul de absorbtie sau de relexie a razalor solare. Astfel valoarea albedoului se poate determina in functie de suprafata pe care sunt cladiri, aici valoarea albedoului avnd valori mai mari, apoi valoarea albedoului zapezii proaspete este de asemenea ridicata. Cu un grad mai mica este valoarea albedoului afferent luciului apelor precum Bahlui, Aroneanu, Venetia, Ciric. Valori ale albedoului scazute se inregistreaza si in locurile impadurite, in gradini, in parcuri, in livezi. Astfel de exemple intalnim la Podgoria Sorogari, in Parcul Copou, in Gradina Botanica si in gradinile oamenilor, de asemenea si in cazul zonei impadurite de la Miroslava.

In ceea ce priveste valorile temperaturilor cea mai calda luna a anului este luna iulie (21,0°C), iar cea mai rece luna ianuarie (-4°C). Amplitudinea termica medie anuala este de 25°C, incadrand zona in cea a regiunilor cu amplitudini medii anuale mari, care corespund unui climat temperat-continental, de nuanta excesiva.

Atfel in aceeasi arie se incadreaza si comuna Aroneanu, parte a Zonei Metropolitane Iasi cu o clima temperat-continentala, cu ierni geroase si veri foarte calde si cu o temperatura medie anuala de 9,6°C, media anuala a precipitatiilor nedepasind 475 ml.

Fiind situata la o altitudine mai ridicata in comuna Barnova se inregistreaza de asemenea inversiuni termice, cu valori mai scazute ale temperaturii avand o medie anuala de 8,5°C si precipitatii mai abundente datorita proximitatii comunei fata de padure.

Comuna Ungheni este situata intr-o regiune mai joasa de campie si dealuri, cu clima temperate. Temperaturile mai ridicate ale aerului precipitatiile moderate permit cultivarea cerealelor, legumelor si pomilor fructiferi.

Fiind situata la altitudini mici, temperaturile comunei Letcani sunt mai ridicate, relieful acesteia fiind format numai din campie de aceea in suprafata comunei este inclusa si o zona protejata, Fanetele Seculare Valea lui David, o rezervatie floristica, cu suprafata de 46,36 ha.

Imagine: Fanetele seculare

Valea lui David

www.Wikipedia.ro

In ceea ce priveste comuna Miroslava diferentele locale climatice se datoreaza mai mult altitudinii si latitudinii si mai putin influentelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest sau celor continentale din est.

Clima comunei Popricani are un character temperat-continental cu character de stepa datorita microclimatului din zona joasa a sesului raului Jijia. Temperatura medie anuala in aceasta zona este de 9,6°C, iar cantitatea medie anuala de precipitatii este cuprinsa intre valorile de 400ml/m²-450 ml/m².

O caracteristica a regimului termic la nivelul orasului Iasi si a imprejurimilor o reprezinta inversiunile termice cauzate de catre diferentele altitudinale ale reliefului dar si de catre temperaturile mai ridicate in oras decat a imprejurimilor.

O alta caracteristica este redata de catre fenomenul de inghet care ridica mari probleme culturilor ce sunt distruse datorita inghetului timpuriu in toamna sau tarziu in primavara. In urma unor serii de cercetari, la Iasi s-a ajuns la concluzia ca media de producere a primului inghet este 14 octombrie, iar a ultimului inghet 20 aprilie fapt care ajuta la evitarea distrugerilor plantatiilor astfel stiindu-se intr-o masura mai mare sau mai mica data la care ar trebui sa se planteze culturile.

Precipitatiile atmosferice variaza asa cum s-a vazut si mai sus in diferite comune ale Zonei Metropolitane Iasi in functie de alitudine si de alti factori climatici amintiti anterior, iar la nivelul municipiului Iasi cantitatea precipitatiilor medii anuale inregistreaza valori moderate. Insa la nivelul zonei Iasului regimul pluviometric se mai caracterizeaza uneori prin perioade de seceta.

Alte caracteristici ale regimului pluviometric sunt redate de catre frecventa si abundenta precipitatiilor. Din acest punct de vedere se inregistreaza un numar mediu de 123 de zile cu precipitatii (sub 0,1 mm) si un regim al frecventei acestora ce prezinta un maximum la sfirsitul primaverii-inceputul verii de peste 12 zile lunar, urmat de un minim la sfirsitul verii-inceputul toamnei cuprins intre 7.5-8.7 zile. Prin urmare, probabilitatea cea mai ridicata de producere a precipitatiilor apartine lunii iunie (41%), iar cea mai scazuta lunii septembrie (25%).

Un aspect negativ al intensitatii si abundentei regiumului pluviometric este reprezentat de catre ploile torentiale care produc inundatii, alunecari de teren, decopertarea strazilor, intreruperea circulatiei auto sau feroviare si nu in ultimul rand determina eroziunea solurilor.

In afar precipitatiilor sub forma de ploaie, pe perioada rece a anului precipitatiile cad sub forma de zapada, lapovita, polei, chiciura sau bruma, fenomene climatologice care in combinatie cu ceata sau viscolul pot cauza consecinte nefavorabile sau chiar devastatoare ori tragice prin pierderi de vieti omenesti la nivelul sectoarelor umane de activitate.

II.4.d. Hidrografia

Fiind situata intr-un punct strategic, la contactul dintre o unitate geografica mai joasa reprezentata de Campia Colinara si una mai inalta reprezentata de Podisul Central Moldovenesc, Zona Metropolitana Iasi dispune de un potential hidric variat alcatuit atat din ape subterane cat si din ape de suprafata.

La randul lor apele subterane din teritoriul periurban sunt impartite in doua categorii. Astfel se pot deosebi ape subterane captive situate la adancime si ape subterane libere.

Acestea din urma sunt alcatuite din strate acvifere fara presiune putand fi grupate in mai multe unitati hidrogeologice dupa cum urmeaza: ape subterane de lunca, ape subterane de terase si ape subterane de interferenta.

Apele subterane de lunca se regasesc in depozitele aluvionare ale raurilor principale. Ele sunt cantonate sub forma a doua strate avifere, unul in baza in nisipuri si pietrisuri si unul discontinuu in depozitele de suprafata. Acest tip de ape subterane sunt bogate in saruri solubile, fiind ape dure, considerate in urma anlizelor de laborator conform STAS 1342/92 ape nepotabile.

A doua categorie de ape subterane este considerata cea a apelor subterane de terase. Acestea sunt cantonate in pietrisurile si nisipurile din baza teraselor. Din punct de vedre al compozitiei acestea sunt usor alcaline, insa spre deosebire de cele de lunca, apelesubterane de terse sunt considerate potabile reprezentand sursa principala de

alimenatre cu apa a localitatilor situate pe terase. In trecut aceste tip de ape au alimentat partial si municipiul Iasi, insa in prezent mai functioneaza doar captarea Ciric-Aroneanu.

O a treia categorie de ape subterane este cea a apelor de interferenta si versanti, ape cantonate in stratele vechi de roci cuaternare sau sarmatiene. Acest tip de ape subterane sunt bogate in saruri avand o compozitie nepotabila sau spre deosebire de primele doua categorii aceasta aflandu-se la granita dintre cele doua, la limita potabilitatii. Situarea in strate de argile si marne sarmatiene bogate in saruri a apelor subterane de interferenta au ca si rezultat formarea apelor minerale cu compozitii chimice variate. Exemple de astfel de izvoare minerale sunt cele prezente in Gradina Botanica Iasi, cele de la Breazu, Tomesti, Victoria, Barnova.

O alta sursa hidrica este reprezentat de catre apele de suprafata ce sunt redate in natura sub forma de rauri si lacuri.

Regimul de alimentare al raurilor este redat de mai multe surse. Astfel raurile sunt alimentate pluvio-nival si din apele subterane, precipitatiile avand o contribuitie de 50% la scurgerea medie anuala, iar zapada un procentaj de 35%. Apele subterane contribuie in proportie de 15%alimentarea provenind din stratele acvifere amintite anterior si anume cele de terase, dar si din deluvii si sesuri.

Raurile de pe teritoriul Iasului sunt redate prin intermediul cursului inferior al raului Bahlui si al afluentilor lui in doua directii. Astfel in sud avem Nicolina, Manta Rosie , iar in nord Rediu, Podgoria Copou si Ciric.

Regimul precipitatiilor in Zona Metropolitana Iasi are o repartitie neuniforma, aspect ce se evidentiaza in regimul diferit de scurgere al raurilor da la un anotimp la altul.

Teritoriul Zonei Metropolitane Iasi este limitat la extremitatea estica de raul Prut cu afluentul sau principal Jijia. La randul sau Jijia are ca afluent principal raul Bahlui.

O alta categorie a apelor de suprafata este reprezentata de catre lacuri.

In Zona Metropolitana Iasi majoritatea lacurilor sunt de origine antropica fiind rezultatul bararii raurilor reprezentand afluentii de pe stanga a Bahluiului precum Ciric, Carlig, Podgoria Copou si afluentul drept al Bahluiului, Nicolina prin diferite metode precum excavatiile.

Bararea in repetate randuri a raului Ciric a avut ca rezultat formarea unor salbe de lacuri cu scopul regularizarii aportului de apa din raul Bahlui si prevenirea inundatiilor ori atenuarea viiturilor. In afara de scopurile initial precizate aceste lacuri au si alte utilizari.

Astfel lacurile Aroneanu I si II furnizeaza apa pentru irigare, deserveste ca si baza nautica pentru canotaj, ori pentru pescarii amatori, si de asemenea se utilizeaza pentru stropitul pomilor si viilor .

Foto: Lacul Aroneanu

Lacurile Ciric I si II sunt utilizate pentru pescuit, natatie si mai putin pentru jocuri sportive.

In comuna metropolitana Rediu este situat de asemenea lacul de acumulare cu acelasi nume administrat de Apele Romane.

Un alt exemplu de lac de acumulare este Lacul de acumulare din comuna aferenta Zonei metropolitane Miroslava.

Alimentarea acestor lacuri se face prin intermediul mai multor surse. Astfel o prima sursa o reprezinta aportul de apa adus de raurile pe care este situat fiecare lac in parte, apoi un alt factor care contribuie la regimul hidric al acestor lacuri il constituie precipitatiile ce cad direct pe suprafata acestora. Nu in ultimul rand o sursa importanta este reprezentata de catre stratele acvifere subterane care patrund in cuvetele lacustre ale lacurilor.

Pe de alta parte, consumul de apa se face prin evaporatie, in special in anotimpul cald cu o pondere de aproximativ 725mm/an in zona analizata, dar si prin scurgeri ori pentru folosinte agricole sau gospodaresti.

II.4.e.Vegetatia

Diversitatea conditiilor pedo-climatice si hidrografice ale judetului Iasi, au determinat instalarea unei vegetatii foarte variate.

Vegetatia naturala apartine zonei forestiere in sud si zonei de silvostepa in nord. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat, datorita tranzitiilor difuze, patrunderii adanci a vailor in podis si modificarilor antropice.

Zona forestiera este caracteristica sectoarelor inalte de podis din sud, fiind reprezentat prin paduri de foioase, ce apartin etajului stejarului si

gorunului, iar in partile cele mai inalte, limitei inferioare a fagulului.

Zona de silvostepa este caracteristica campiei colinare, undeclimatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenusii. Vegetatia naturala a silvostepei este reprezentata prin palcuri de padure (sleauri) si pajisti, puternic transformate si modificate antropic.

In ceea ce priveste vegetatia, teritoriul orasului Iasi si imprejurimile acestuia se situeaza in regiunea ponto-sarmatica la contactul acesteia cu provincial central-europeana est-carpatica reprezentata in Zona Metropolitana Iasi prin masivul forestier Repedea-Barnova, ambele regiuni facand parte din regiunea euro-siberiana.

Caracterul predominant al vegetatiei prezente pe teritoriul Zonei Metropolitane Iasi este cel de silvostepa. Relieful accidentat si diferentele de altitudine intre nivelul inferior al vailor de circa 40 m pe sesul Bahluiului si nivelul superior al dealurilor dominante reprezentate de Dealul Breazu 206m, Dealul Repedea 356m a avut ca rezultat dispunerea etajata de la zonele joase mai calde catre zonele inalte mai reci, de la stepa, silvostepa si apoi padure in stransa corelare cu etajarea climei si solurilor. Insa silvostepa ramane tipul de vegetatie cel mai reprezentativ atat pentru orasul Iasi cat si pentru zonele din imprejurimi.

Etajul de stepa, asa cum reiese din cele spuse anterior se situeaza la nivelul cel mai coborat al reliefului si anume sub 70 m altitudine. Acest etaj este prezent in relief incepand de pe valea Prutului pana pe valea Bahluiului si pe terasele joase ale acestuia. Exceptii de la aceasta regula fac unele enclave stepice intalnite in zonele mai inalte, pe versantii sudici si estici care sunt expusi insolatiei puternice si vanturilor uscate.

Vegetatia de stepa este in mare masura in declin, mai re putine specii, fiind degradata prin pasunat excesiv si activitati umane intensive. Insa mai pot fi inca intalnite specii specifice precum colilia (Stipa lessingiana, S. Joannisi) pirul crestat (Agropyrum cristatum), paiusul (Festuca vallesiaea, F. Pseudovina); iar pe pantele mai intens degradate s-a instalat o vegetatie secundara cu barboasa (Andropogon ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon) si firuta (Poa bulbosa). Pe fondul acestor graminee de baza apar si diverse dicotiledonate: pelinita (Arte misia austriaca), aliorul (Euphorbia stepposa), obsiga (Bromus inermis), trifoiul marunt (Medicaqo lupulina), trifoiul tiritor (Trifolium repens), ghizdeiul (Lotus corniculatus), lucerna (Medicago minima), cosaciul (Astragalus onobrychis).

Cel mai reprezentativ pentru Zona Metropolitana Iasi, cuprins intre 70-200m altitudine, se situeaza etajul de silvostepa ce ocupa un loc de mijloc in etajarea altitudinala. Acest etaj de vegetatie se caracterizeaza prin prezenta aproximativ a acelorasi elemente ierboase ca si in etajul de stepa si prin palcuri de padure formate din aceleasi esente ca si padurile din zona forestiera cu care se invecineaza pe culmile mai inalte.

Palcurile de padure ,cum sint cele de la Breazu, Rediu, Mirzesti, Aroneanu, Uricani, Bucium sau Vladiceni sunt alcatuite in principal din gorun (Quercus petraea) si stejar (Q. robur), alaturi de care se mai intalneste frecvent teiul (Tilia tomentosa, T. cordata), jugastrul (Acer campestre), artarul (A. platanoides), artarul fatarasc (A. tataricum), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), ulmul de cimp (Ultnus Foliacea), scumpia (Cotinus coggygria) si mai rar gorunii sudici (Quelcus dalechampii, Q. polycarpa) dar si sporadic, stejarul brumariu (Quercus penduculiflora), carpinita (Carpinus orientalis], mojdreanul (Fraxinus ornus), scorusul (Sorbus torminalis). Spre periferia acestor paduri sunt situati deseori arbusti precum cornul (Cornus mas), singerul (C. sanguinea),darmozul (Viburnum lantana), voniceriul (Evonymus europaea), lemnul raios (E. Uerrucosa) lemnul ciinesc (Ligustrum vulgare), clocotisul (Staphylea pinnata), verigarul (Rhamnus tinctoria) alunul (Corylus avellana) si uneori, paducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), maciesul (Rosa canina), ciresul pitic (Cerasus jruticosa) migdalul pitic (Amygdalus nana), care participa mai ales la formarea tufisurilor izolate.

Etajul forestier este cantonat pe masivul deluros Repedea-Paun din sudul orasului, la altitudini de peste 200 -250 m.El corespunde subetajului cvercineelor si subetajului fagului, ambele intens 'carpinizate' si 'teizate'. Subetajul fagului urmeaza la peste 300-350 m, predominant pe soluri brune luvice (podzolite), si este format din fageto-carpinete, fageto-gorunete si fagete caracteristice limitei inferioare a acestui subetaj in afara omniprezentei fagului (Fagus silvatica, inclusiv ssp moesiaca) si a celorlalte esente de baza (carpen, gorun, tei), la formarea padurilor acestui subetaj mai participa artarul, frasinul, ulmul de munte (Ulmus montana), paltinul (Acer pseudoplatanus), scorusul (Sorbus tominalis), ciresul (Cerasus auium), plopul tremurator (Populus iremula), fagul oriental (Fagus orientalis) s.a. O frecventa mai redusa o au arbustii, intre care cornul, singerul, alunul, voniceriul, dirrnozul, clocotisul, socul (Sambucus nigra).

Un exemplu important de plantatie forestiera atat prin estetic-decorativ, recreativ-distractiv si de agrement il reprezinta padurea Galata-Miroslava. Aceasta este situata pe versantul dintre muchia platourilor respective si lunca Bahluiului puternic degradat prin eroziune si alunecari de teren, intarindu-l. Este alcatuita fie din arborete pure de salcim (25 ha), fie din salcim si pin (30 ha), fie din arborete amestecate (32 ha): stejar (Quercus robur), tei (Tilia corelata, T. tomentosa), frasin (Fraxinus ex¬celsiort, paltin (Acel pseudoplatanus), jugastru (A. campestre), artar (A. platanozdes), ulm (Ulmus toliaceat, cires (Cerasus avium), salcim (Robinia pseudacacia), pin (Pinus silvestl'is), nuc (Juglans regia) singer (Cornus sanguinea), paducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spmosa), fie arborete din pin (4,4 ha), de plop euroamerican (3 ha) sau de salcie (1,6 ha).

Padurea (plantatia) Caprita-Bucium. Acopera si stabilizeaza versantul bahluian Caprita-Bucium-Balan. Spre deosebire de celelalte plantatii, este alcatuita numai din arborete pure de salcim (34,2 ha) si pin (25,1 ha), distribuite in trupuri variate, plus un trup de plop euroamerican (1,5 ha).

Padurea Repedea-Barnova este situata la 10 km sud de Iasi pe platoul structural ce domina orasul avand o altitudine cuprinsa intre 350-400 m.

Sub aspectul vegetatiei, padurea de pe platoul inalt Repedea-Birnova

apartine etajului fagului, acesta fiind esenta dominanta pina la aproape exclusiva in majoritatea arboretelor. Fagului i se asociaza mai frecvent Fagus taurica si sporadic Paous orientalis. Se considera ca fagul se gaseste aici la limita inferioara a etajului sau in Podisul Moldovenesc si in unul din punctele cele mai estice ale arealului sau din Romania. La altitudini mai reduse, de regula intre 200-350 m si pe soluri brune sau cenusii argiloiluviale, padurea (mult mai fragmentata) apartine etajului cvercineelor, cu predominarea gorunului, indeosebi la partea superioara a etajului, si a stejarului spre partea inferioara.

Arborilor de mai sus, care mai rar formeaza arborete pure, li se asociaza frecvent carpenul si teiul alb, diseminat teiul rosu , frasinul (Fraxinus excelsior), artarul (Acer platanoides), [ugastrul (Acer camssestre), plopul (Populus tremula, P; alba), ciresul (Cerasus avium), mai rar palti nul (Acer pseudoplatanus), ulmul, scorusul (Sorbus torminalis, S. aucuparia), salcia si sporadic stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), teiul cu frunza lata. Sint consemnate si citeva mici enclave de conifere (Pinus silvestris, P. nigra, Picea abies, Abies alba, Larix decidua), plantate in scop decorativ.

Stratul arbustiv, mai putin dezvoltat, este alcatuit din paducel (Crataegus monogyna), clocotis (Staphylea pinnata), dirmoz (Vibumum lantana), alun (Corylus avellana), corn (Comus mas), singer (Cornus sanguinea),uneori voniceriu (Evonymuseuropaea), lemn riios (Evonymus verrucosa), lemn ciinesc (Ligustrum vulgare), soc (Sambucus nigra), macies (Rosa canina) si liane ca iedera (Hedera helix).

Flora ierboasa, de asemenea relativ slab dezvoltata, este cea specifica humusului mull slab sau moderat acid in care nu lipsesta ragozul de padure (Carex pilosa), breiul, lacramioare, tilisca, sugarul (Salvia glutinosa), Piciorul caprei s.a., inclusiv cele de primavara: pastita, vioreaua (Scilla bifolia), gainusa , fragulita, leurda (Allium ursinum), etc. Pe alocuri domina sau se asociaza firuta de padure (Poa nemoralis), rogozu, golomatul, meisorul, mierea ursului, clopoteii, dalacul , lacramita, papucul doamnei.

In aceeasi categorie a etajelor de vegetatie se incadreaza si rezervatiile naturale din Zona Metropolitana Iasi cu un important rol estetic-recreativ si didactic. Exemple de astfel de rezervatii naturale sunt: Rezervatia Naturala Dealul Repedea, Rezervatia Valea lui David cu fanete seculare si nu in ultimul rand Rezervatia Valea Lunga.

II.4.f.Solurile

Aspectul solului de pe teritoriul Zonei Metropolitane Iasi are un aspect mozaicat ca urmare a marii diversitati de factor ice actioneaza asupra acestuia, factori precum clima, apa subterana freatica, vegetatia. Solurile sunt dispuse la randul lor in etaje climatice altitudinale, incepand din zonele joase ale Bahluiului si pana in zonele inalte ale platoului Repedea-Paun.

Asa cum am mentionat anterior etajarea se face incepand de pe colinele joase din nordul raului Bahlui si din vestul Nicolinei unde tipul specific de sol este molisolul. Acesta este reprezentat prin cernoziom, cernoziom cambic si cernozimom argiloiluvial. Este specific de asemenea si interfluviilor dealurilor Rediu, Copou, Sorogari, Ciric, dar si formelor de relief cu o slaba inclinare asemeni solirilor situate pe teritoriul comunei Miroslava parte componenta a Zonei Metropolitane Iasi, ori Dealul Galata.

Etajarea solurilor din clasa molisoluri se face incepand cu categoria cernoziomului. Acesta este specific zonelor celor mai joase, de stepa. Cele mai importante areale leintalnim pe podul teraselor inferioare cuprinse intre 60-75 m alt. Astfel cunoaste o larga dezvoltare pe latura stanga a raului Bahlui extinzandu-se spre cartierul Pacurari, apoi zona centrala a Iasului, cartierul Tatarasi continuandu-se spre raul Prut prin cartierul Dancu si Holboca.

Urmatoarea categorie din clasa molisolurilor o reprezinta cernoziomul cambic, acesta fiind specific de aceasta data silvostepei. Cunoaste o raspandire larga pe zonele mai inalte colinare de la nord de raul Bahlui comportandu-se ca si zone de interes pentru acest tip de sol Dealul Rediului, D. Copou, D. Sorogari, D. Ciric. De asemenea zone de raspandire a cernziomului cambic sunt reprezentate de catre zona inalta a platoului Miroslava-Galata-Ezareni si culmile terminale de la poalele coastei Buciumului: D. Cetatuia, D. Manta Rosie, D. Caprita, D. Bucium.

Ultima subclasa a molisolurilor o reprezinta cernoziomul argiloiluvial. Acesta este dispus pe platourile inalte a dealurilor sub forma unor benzi inguste. Exemple in acest sens se gasesc in D. Copou, Sorogari, Ciric-Aroneanu.

Aceasta categorie de soluri cuprinde proprietati fizice, chimice si biologice favorabile pentru o gama variata de utilizari, in special vizandu-le pe cele agricole. De asemenea pot fi utilizate pentru plantatii pomicole, viticole, forestiere, tocmai datorita gradului de inclinare a terenului. O importanta deosebita este reprezentata insa de gradul acestora de fertilitate. Astfel ca fertilitatea naturala, desi cu un grad ridicat poate fi pusa in valoare in totalitate numai in perioadele cu precipitatii favorabile. Din aceasta cauza astfel de terenuri necesita irigatii si lucrari de hidroamelioratii. De asemenea desi aceste soluri contin o cantitate relativ ridicata de humus, aceste tipuri de sol necesita imbogatite prin cantitati moderate de ingrasaminte chimice si organice.

In ceea ce priveste perimetrul construibil al Zonei Metropolitane Iasi, este evident ca asupra proprietatilor si profilului solurilor a actionat impactul interventiei antropice intr-o masura mai mare sau mai mica. Avand in vedere constructiile trebuie sa se tina cont ca atat categoria de soluri amintita cat si luturile loessoide pe care sunt amplasate acestea au un character friabil, nerezistent, afanat si slab consolidat, si de asemnea permite infiltrarea apei fiind permeabile si caracterul de tasare al luturilor loessoide ceea ce duce in final la slabirea rezistentei.

Spre deosebire de clasa molisolurilor, ce-a de-a soua etajarae altitudinala este redata de catre categoria argiluvisolurilor situate pe platouri inalte precum cel de la Repedea-Paun. Aceasta clasa de soluri este rprezentata la randul ei prin intermediul solurilor cenusii, solurilor brune, si solurilor brune luvice situate la altitudini cuprinse intre 180-200 m pe dealuri inalte sip e coasta Buciumului. Insa aria cea mai importanta este reprezentata de complexul deluros Repedea-Barnova, cel mai reprezentativ pentru acest tip de sol.

Solul cenusiu este considerat a avea o fertilitate ridicata la care contribuie si cantitatea optima de precipitatii. Fiind usor saracite in substante nutritive, acestea necesita imbogatirea cu substante organice si minerale. Sunt intalnite in areale impadurite dar se preteaza bine si pentru pajisti, plantatii viticole sau pomicole si pentru alte plante de cultura.

A doua categorie din clasa argiluvisoluri, o reprezinta solurile brine ce fac tranzitia intre salorile cenusii si cele brune luvice.

Solul brun luvic este categoria de sol ce a maireprezentativa pentru platoul Repedea-Barnova. Acest tip de sol se caracterizeaza printr-o aciditate ridicata, continut redus de humus si calitate slaba. De aceea fertilitatea solului de acest tip este redusa pentru culturile de grau, porumb si pentru plantaiile viticole. O fertilitate mijlocie se inregistreaza pentru pajisti, plantatii pomicol, plantatii de cartofi, secara, orz. Nu in ultimul rand o fertilitate buna o reprezinta acest tip de soluri pentru zonele de padure.

O alta clasa importanta de soluri intalnita pe teritoriul Zonei Metropolitane Iasi este cea a solurilor hidro-halomorfe intalnita pe sesul rauului Bahlui si vailor afluente. Acest tip de soluri este reprezentat prin lacovisti salinizate si lacovisti mlastinoase.

Lacovistile salinizate prezinta particularitati favorabile, fiind apte pentru utilizarea lor ca si pasuni-fanete si pentru culture de camp sau legumicole necesitand in acest caz lucrari ameliorative si de hidroamelioratii.

Lacovistile mlastinoase se intalnesc insular, acestea formandu-se prin exces de umiditate pe microformele negative din spatial sesului. Utilizarea lor de catre om in agricultura sau domeniul contructiilor impune masuri obligatorii de eliminare a excesului de umiditate si de stopare a surselor de apa ce alimenteaza panaza freatica.

Un exemplu de teren acoperit cu pe alocuri cu soluri de tip lacovisti este cel al comunei metropolitane Aroneanu. Astfel solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat, iar pe suprafetele mai mici se intalnesc si lacovisti si soloneturi de coasta afectate de procese de eroziune.

O ultima clasa de soluri intalnita pe teritoriul analizat este cea a solurilor slab evaluate fie de pe versanti, fie de pe vai. Acest stadiu de slaba evolutie in care se situeaza aceasta categorie de soluri este consecinta proceselor denudationale pe versanti si cele accumulative pe vai.

Datorita caracteristicilor conditiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecari de teren, exces de umiditate, aciditate, saraturare, inundabilitate, tasare, care se manifesta pe o suprafata totala de 592.922 ha.

III.   Impactul antropic in morfogeneza

Evolutia numerica a populatiei si nevoia permanenta de spatiu si de orgnizare a conditiilor naturale intr-un mod cat mai optim pentru habitatul uman in combinatie cu conditiile favorabile oferite de catre mediul natural au dus uneori la atenuarea proceselor negative precum alunecarile de teren sau inundatiile, insa alte ori s-au dovedit a dauna si mai mult contribuind la degradarea starii reliefului sau chiar la declansarea anumitor fenomene sau procese.

Astfel plantarea puiilor de copaci, drenarile cursurilor de apa, nivelarile microreliefului deluvial in vederea evitarii stagnarii apelor de suprafata, practicarea anumitor tipuri de culturi in terase au rezultat intarirea stabilitatii versantilor pe care s-au efectuat lucrarile. Un exemplu in acest sens il reprezinta plantarea puietilor de copaci in cartierul Ticau la baza versantului impadurit al Sorogarilor. Un alt exemplu il reprezinta valea Manta Rosie unde s-a reusit stagnarea alunecarilor de teren.

Pe de alta parte efectuarea anumitor activitati antropice precum actiunile de declansare a decarcarilor artificiale a versantilor expusi alunecarilor de teren prin practicarea unor debleuri precum in Tg Copou sau a unor excavatii sau practicarea unor culturi situate pe deluvii active ce necesita irigari intense precum in cartierul Ticau sau Galata, de asemenea practicarea lucrarilor ameliorative sau lipsa acestora pe anumiti versanti instabili si nu in ultimul rand distrugerea vegetatiei spontane si defrisarile in masa au condus in final la dereglarea echilibrului natural rezultand uneori pagube de mare amploare masurate atat in pierderi materiale cat si de vieti omenesti.

Asa cum reiese si de mai sus relieful antropic se caracterizeaza printr-o relativa diversitate a formelor sale, acestea deosebindu-se in special prin dimensiunile de o importanta mai mare a unora dintre ele. In structura genetica a reliefului antropic se pot diferentia forme de acumulare si forme de excavare. Din prima categorie poate fi amintita halda de gunoi din Tomesti rezultata in urma deversarilor permanente a gunoaielor menajere din Tomesti.

Foto: Halda de gunoi din Tomesti

O forma specifica in cazul reliefului antropic este reprezentata de formele de rambleu, forme pozitive, construite in special cu un rol tehnic pentru transporturi prin amenajarea cailor rutiere.

Foto: Imagine rambleu - profil de strada in rambleu (Comuna Ungheni)

Insa aceste forme de relief au de asemenea, intr-o masura mai mica si rolul de diguri de protectie si limitare a efectelor posibile de risc in cazul cresterii nivelului debitelor de apa in sectoare situate la inaltimi mici de albii si a potentialelor inundatii care sa afecteze localitatile situate in proximitatea acestora. O astfel de situatie se remarca in cadrul reliefului comunei metropolitane Ungheni, unde la extremitatea albiei raului Jijia s-au executat ramblee cu rol de diguri impotriva inundatiilor.

Foto: Forma de rambleu - dig impotriva inundatiilor raului Jijia

(Comuna Ungheni)

Formele de relief negative sunt reprezentate prin intermediul unor excavatii deschise in orizonturi de argile in scopul utilizarii in ceramica bruta. Astfel de forme de relief sunt localizate in cadrul Zonei Metropolitane Iasi la cariera de la Vladiceni.

Foto: excavatii - Cariera de argila de la Vladiceni (Iasi)

Sectoare ale reliefului Zonei Metropolitane Iasi reprezentand forme de deblee sunt cele construite de obicei tot in scopul transporturilor .

O alta forma a reliefului antropic se prezinta prin canaliazrile cursurilor unor rauri precum Calcaina din cartierul Ticau care este canalizat din Ticau pana la varsarea sa in raul Bahlui.

In prezent anumite fenomene naturale precum apele curagatoare sau procesele de versant au rol important morfogeneza teritriului analizat, insa asa cum am amintit la inceputul acestui capitol, cresterea numarului populatiei conduce la asa numitul factor antropic care joaca un rol tot mai pregnant in modelarea reliefului prin diferite lucrari de imbunatatire precum taluzari, nivelari, executarea de excavatii de diverse dimensiuni, actiuni de atenuare a inclinarii tereanului, lucrarile pentru alimentarea cu apa a comunelor situate in vecinatatea Iasului, lucrarile pentru canalizare, lucrarile de hidroamelioratii au condus in final la estomparea aspectului natural al reliefului adaugandu-se elemente si forme noi.

III.1.Riscuri asociate antropizarii