Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Studiu de Caz - Situatia managementului deseurilor in Bucuresti
1 Studii efectuate asupra managementului deseurilor in Bucuresti – planuri de management al deseurilor
Studiul Agentiei de Cooperare Internationala Japonez
Cel mai vast studiu asupra managementului deseurilor din Bucuresti dateaza din 1995. Acest studiu, efectuat de agentia sus mentionata, nu mai prezinta nici o relevanta in momentul de fata, avand in vedere faptul ca proportiile cantitative si situatia structurii legala si cea socio-economica s-au schimbat in mod considerabil de la acea data.
Alte studii care s-au preocupat cu cuantificarea
si compozitia deseurilor au fost elaborate in sectorul 1. In
anul 2002 autoritatile din sectorul 1 s-au ocupat, impreuna cu o
companie
De asemenea, in sectorul 3, in anul 2003 a fost elaborat un studiu de fezabilitate si un plan de management la nivel local. Mai mult decat aceasta, din 2002 pana in 2004, deseurile solide au fost cuantificate incepand cu anul 2003, urmand metoda REMECOM. Acesta metoda a fost initiata de Agentia Franceza de Protectie a Mediului si pusa in practica sub aripa programului EU LIFE 94.
Implementarea metodologiei REMECOM, finantata de catre Ministerul de Educatie si Cercetare, a fost inceputa in 4 orase din Romania (Timisoara, Brasov, Iasi si Bucuresti) in septembrie 2002. Acest program a fost incadrat in contextul programului MENER (Mediu, Energie, Resurse) de catre Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Mediului (ICIM Bucuresti) si de Universitatea Politehnica din Bucuresti.
Beneficiarul este societatea ROSAL, furnizorul de servicii in sectorul 3 si al Municipalitatii. Evaluand eficacitatea separarii sursei, proiectul ar trebui in ultima instanta sa elaboreze o strategie a managementului deseurilor care tinteste catre sistemele de colectare si reciclare separata.
Planuri locale si regionale ale managementului deseurilor
Din punct de vedere local si regional al managementului deseurilor, Inspectoratul de Protectie al Mediului Bucuresti (care a fost transformat in Agentia Locala de Protectie a Mediului) a realizat deja un plan de management al deseurilor la nivel municipal in 2002, 2 ani inainte de lansarea Planului National de Management al Deseurilor.
Acest document descrie in principal situatia din Bucuresti la momentul respective, si nu defineste obiectivele, care au un caracter general. Spre exemplu, aceasta ia in considerare faptul ca se vor aplica o serie de masuri impotriva aruncarii ilegale de deseuri.
Mai mult decat atat, planul de management al deseurilor nu include si planul de actiune necesar, spre deosebire de Planul National de Management al Deseurilor.
Atingerea obiectivelor se va axa pe colectarea pe categorii a gunoiului, tratarea cu compost a deseurilor biologice sicresterea masurilor de constientizare asupra acestora. Agentia Regionala de Protectie a Mediului din Bucuresti a Ilfov pune la punct un Plan Regional al Managementului Deseurilor care va fi adus la cunostinta cetatenilor.
Agentia Regionala de Protectie a Mediului din Bucuresti a Ilfov a inceput in iunie 2004 elaborarea unui plan de actiune local asupra mediului pentru Bucuresti. O analiza SWOT a fost deja realizata in acest sens.
Problemele curente privitoare la mediu au fost identificate si evaluate, astfel incat sa se poata defini prioritatea problemelor. Aceste sarcini au fost finalizate in mai 2005. Urmatorul pas a fost elaborarea propiu-zisa a planului, apoi implementarea si monitorizarea acestuia.
Planul care a rezultat, in care a fost cuprins si managementul deseurilor, serveste in momentul de fata ca baza pentru planul de actiune pentru Regiunea 8 (Bucuresti a Ilfov). De mentionat faptul ca orasul Bucuresti este membru al Eurocities, o asociatie a oraselor europene pentru cooparare si promovarea dezvoltarii sustinute.
Populatia si cantitatea de deseuri – caracteristicile acestora
Generarea deseurilor in Bucuresti
Datele referitoare la deseuri se bazeaza pe informatiile obtinute din chestionarele statistice si pe indicatori de generare. Date mai credibile au fost obtinute in 2002 si 2003, dupa introducerea Listei Europene a Deseurilor. Numarul actual de locuitori este inmultit cu rata specifica de generare a deseurilor 0,9 kg/loc/zi.
Aceste valori sunt comparate cu inregistrari ale serviciilor de salubritate cum ar fi Rosal Grup SA, Rebu, Urban, Supercom SA si Masoti al caror numar de clienti este de 1.014.628, aceasta valoare include si clienti din sectorul comercial.
Datele primite din evidenta tinuta de aceste companii privind generarea anuala de deseuri menajere, din 2003, este semnificativ mai mica decat indicatorul de generare agreat cu Agentia Nationala de Protectia Mediului si utilizat in continuare la elaborarea prognozei de generare, si anume 0.9 kg/locuitor/zi .
20% din aceasta valoare se adauga deseurilor comerciale, industriale si institutionale asimilabile celor menajere. Pentru a ajunge la valori reale, comparabile cu cele din diferite tari europene similare, aceasta valoare reper va fi baza urmatoarelor estimari. In raportarea anuala, agentii de salubritate furnizeaza date separate pentru deseurile menajere colectate de la populatie si cele colectate de la agentii economici.
Valoarea pentru cantitatea anuala de deseuri colectate selectiv este stabilita cu Agentia Regionala de Protectia Mediului a Bucuresti si este comparata cu valorile propuse de Asociatia Romana a Producatorilor de Ambalaje.
Suma tipurilor de deseuri colectate separat atinge aproximativ 8% din cantitatea de deseuri menajere si comerciale similare cu cel menajer.
Valori comparabile din Europa Centrala arata o rata de peste 50% pentru colectarea selective a deseurilor. Acest fapt indica potentialul unei dezvoltari viitoare a colectarii selective si in Romania.
Date limita pentru tinte |
|
|
|
2 kg/locuitor pe an |
3 kg/locuitor pe an |
4 kg/locuitor pe an |
|
An de referinta |
|
|
|
Numar populatie din Regiunea 8 |
|
|
|
Cantitate anuala colectata de DEEE (t/an) |
|
|
|
Aceasta va necesita o capacitate de dezasamblare de 8 831 0561 t/an. Costul de dezasamblare variaza intre 175 si 350 euro/t, in functie de categoria de deseuri din echipamente electrice si electronice care se dezasambleaza si a conditiilor impuse pe piata materiilor prime secundare.
Numarul de echipamente in Regiunea 8
Categorii |
Numarul de echipamente/1000 locuitori |
Numar total |
Toate tipurile de radio si MP3 playere |
|
|
Televizoare |
|
|
Frigidere |
|
|
Masini de spalat |
|
|
Aspiratoare |
|
|
Masini de cusut |
|
|
Telefoane mobile |
|
|
Durata de functionare a echipamentelor
Nr. |
Categorii |
Durata medie de functionare (ani) |
Greutate medie kg/articol |
|
Frigider, congelator |
|
|
|
Masina de spalat |
|
|
|
Electrice |
|
|
|
Aspirator |
|
|
|
Televizor |
|
|
|
Calculator, monitor, tastatura |
|
|
Greutate totala a echipamentelor autohtone si importate in Romania
Categorii |
Autohtone sau importate |
Cantitate(tone) |
Greutate medie |
|
Nr. |
T |
Kg/articol, Kg/loc. |
Radio si casetofoane |
|
|
1,2 kg/item |
Televizoare |
|
|
35 Kg/item |
Frigidere |
|
|
62 Kg |
Masini de spalat |
|
|
50 Kg |
Aspiratoare |
|
|
10 kg |
Masini de cusut |
|
|
50 Kg |
Telefon mobil |
|
|
0,1 Kg |
Masini de spalat vase |
|
|
36 kg |
Cuptoare cu microunde |
|
|
|
Aparate de aer conditionat |
|
|
32 Kg |
Combine frigorifice pentru Spatii comerciale |
|
|
130 kg |
Frigidere mici |
|
|
70 kg |
Boiler |
|
|
80 Kg |
Calculator, monitor, tastatura |
|
|
14 kg |
Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deseuri din echipamente electrice si electronice generata anual.
Colectarea si transportul deseurilor
Colectarea deseurilor in Bucuresti
De la jumatatea anului 2000, in jur de 210 companii au fot inregistrate oferind servicii de tipul colectarii separate si in amestec a deseurilor. 20% din acestea se ocupa de colectarea deseurilor de metal, celelalte concentrandu- se pe colectarea in amestec din gospodarii si sectorul comercial, precum si pe colectarea selectiva a hartiei si cartonului, a plasticului (in principal PET), sticlei si textilelor.
Companii mai mari deservesc prin departamentele speciale sau filiale exclusive sectorul comercial si industrial.
Romania
este prin ECO ROM ambalaje
Valorile ce descriu cantitatea si tipul deseurilor inregistrare anual de companiile specializate sunt colectate de APM. Prezentul document se bazeaza pe chestionarele statistice pe baza carora se face raportarea la EUROSTAT.
Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, pubere si cantainere), prezentat in urmatorul tabel, prezinta volumul necesar saptamanal pentru colectarea deseurilor generate de aproximativ 50.000 mA³/week (634.000 t/an deseuri din gospodarii cu o greutate specifica de 0, 25 kg/l).
Numarul mare de containere mari ar putea fi explicat de conditiile specifice de colectare ale orasului Bucuresti.
Majoritatea locuitorilor traiesc in blocuri mari, echipate cu un sistem de colectare ce consta in tobogane de gunoi prin care deseurile cad de la fiecare etaj intr-o incapere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului.
Deseurile sunt colectate in containere mari sau in pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golita de automat sau manual intr-un descarcator sau un vehicul de compactare.
Blocurile de patru etaje, care in general nu sunt echipate cu ghene au la dispozitie contrainere de dminesiuni mari, plasate uneori cate unul la doua blocuri.
Referitor la cantitatea de deseuri din gospodarii estimata la aproximativ 63203 t/an ( ~50.000 mA³/sapt. 0,25 kg/l) volumul existent al containerelor acopera cererea pentru colectarea deseurilor din gospodarii, ca si pentru 20% din cantitatea presupusa a deseurilor comerciale similare celor menajere.
Aceasta inseamna ca exista suficiente pubele si containere ca si capacitate totala dar s-ar putea ca in anumite zone distributia de pubele si containere sa fie excedentara iar in altele sa fie deficitara. In general in zonele de case distributie de pubele se face per gospodarie si nu per numar de locuitori.
Numarul si tipul containerelor de colectare (2007)
Tip container |
Nr. de containere |
Capacitatea |
Volumul total existent al containerelor de colectare |
Volumul necesar al containerelor de colectare pe saptamana |
Capacitatea specifica |
|
Nr. |
(m3) |
(m³/sapt) |
(m3/sapt) |
(m³/persoana×zi) |
Euro-pubele |
|
|
|
|
|
Euro-containere |
|
|
|
|
|
Containere presa |
|
|
|
|
|
Suma |
|
|
|
|
0,004/zi |
Facilitati de colectare si transport (2007)
Tipul vehiculului |
Numar de vehicule |
Capacitate |
Varsta medie |
Total volum pe saptamana |
|
Nr. |
m³ |
ani |
m³/saptamana |
Autogunoiera compactoare |
|
|
|
|
Tractoare cu remorci |
|
|
|
|
Autocontainiera de mare capacitate |
|
|
|
|
Autospeciale |
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
Sursa: Agenti de salubritate
Exista o statie pilot de sortare manuala a SC URBAN SA in Bulevardul Iuliu Maniu, nr. 15, sector 6, Bucuresti care are o capacitate de 1000 t/luna. Deseurile sunt pre-sortate si vin din punctele de colectare, de testare, de la companii de colectare si de la locuitori (proiect pilot pentru colectarea selectiva).
La depozitul Iridex sunt colectate si presate butelii PET. Capacitatea acestui proces este foarte scazuta.
Informatii despre facilitatile de reciclare nu sunt disponibile, in jur de 10% din totalul deseurilor municipale sunt colectate separat, lucru realizat mai mult de persoane fizice neautorizate.
Sunt inregistrate 210 de companii pentru colectare si colectare separata a deseurilor. Aproximativ 150 dintre acestea intreprind activitati de colectare a deseurilor din ambalaje.
Presupunand ca in medie fiecare firma are in jur de 10 oameni, ca si angajati sau ca persoane fizice neautorizate, care colecteaza pentru ei ambalaje si ca pe zi o persoana colecteaza 50 kg ambalaje, ceea ce nu inseamna asa mult, se ajunge la o rata de colectare anuala de aproximativ 22.500 t.
In plus, ambalajele transportate pe distante mari - de la producatori la supermarketuri si angrosisti- vor fi colectate separat. Acesta cantitate se ridica la 15.000 t/an.
In unele cazuri, in cantitatile de deseuri colectate separat se includ reziduuri ale liniilor de productie. Acest lucru este evident pentru colectarea metalului ce se presupune a fi de 350.000 t/an. Dar ca un maxim, 5% din acea valoare provine din gospodarii.
Fara un control strict al inregistrarilor privind colectarile firmelor, nu exista o baza de date valida.
Alte activitati de tratare a deseurilor in Bucuresti:
T PET 266 t /an maruntirea si/sau compactarea si transportul catre producatori;
T Hartie si carton 59.616 t/an presarea si transportul la manufactori;
T Baterii 5.583 t/an Separarea acidului, plumbului si PVC-ului;
T Cauciucuri 388 t/an;
T Uleiuri uzate 355 t/an;
Companiile actioneaza ca angrositi. Primesc materiale din toate partile regiunii, le compacteaza si le transporta catre producatori.
Companii similare sunt partial localizate in judetul Ilfov, cum ar fi:
SC Amplitecna Romania SRL : 5600 t/an de hartie si carton (colectare si transport);
SC Renap SRL : 9000 t/ an de hartie si carton (colectare si transport);
SC Rom Recycling : 7000 t/ an de hartie si carton (colectare si transport);
SC Remat : 2200 t/ an de hartie si carton (colectare si transport).
Cantitati colectate la nivelul Regiunii 8 Bucuresti - Ilfov in anii 2005 – 2006
Exista sau vor fi organizate puncte de colectare in 6 sectoare. Datorita numarului populatiei din judet platforma betonata variaza intre 200 si 2 000 mA².
Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprinsa intre 240 l, 1, 1 mA³ si 4 mA³, 3 alte puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat.
In final toate sectoarele sunt pregatite sa colecteze separate DEEE ceea ce inseamna atingerea cerintelor tintelor, in ceea ce priveste colectarea.
Prima experienta cu punctele de colectare organizate demonstreaza ca va dura pana publicul va constientiza existenta acestora si va aduce aparatele la aceste locatii. In paralel, in unele cazuri, magazinele de aparatura electrica si electronica ofera servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea coopereaza cu organizatii private mai mari care colecteaza aceste aparaturi si apoi le trateaza si vand diferite componente producatorilor.
Pentru a atinge tinta pana la 31.12.2006 trebuie instalata o capacitate de dezmembrare de cel putin 6-9.000 t/an. Aceasta capacitate ar trebui sa se bazeze pe cifre reale in ceea ce priveste articolele colectate, capacitate ce va fi atinsa la cel putin 1-2 ani dupa inceperea serviciului de colectare.
Principalele optiuni de colectare a deseurilor periculoase produse in gospodarii
OPTIUNE |
COMENTARIU |
ESTIMARE |
1) Colectare prin unitatile mobile |
Acest sistem este des intalnit pentru ca este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deseuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau intr-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deseurile periculoase aduse de locuitorii care stau in apropiere. De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 pana la 5 000 de persoane. Masina de colectare poate deservi pana la 700 000 de persoane, cu o frecventa de colectare de 3 luni. Colectarea deseurilor periculoase este gratuita pentru clienti, daca intreaga cantitate predata nu depaseste 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse in taxa pentru colectarea deseurilor cotidiene. Sistemul necesita un personal foarte bine pregatit pentru a asigura colectarea adecvata a diferitelor tipuri de deseuri periculoase. Se estimeaza ca prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deseurile periculoase provenite din gospodarii. |
1)Colectarea deseurilor periculoase provenite din gospodarii prin unitatile mobile |
2) Colectare directa de la gospodarii |
Deseurile periculoase sunt colectate de la gospodarii dupa ce s-a stabilit o data prin telefon. In ceea ce priveste cantitatile mici de deseuri periculoase predate de o singura gospodarie, optiunea este foarte costisitoare. Pentru ca aceasta optiune nu este foarte intalnita, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare. |
Aceasta optiune nu este recomandata datorita costurilor prea mari. |
3) Punctele de colectare a deseurilor periculoase |
Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse si pentru colectarea deseurilor periculoase din gospodarii si din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului il constituie durata permanenta de functionare. Comparativ cu cantitatile mici de deseuri periculoase din gospodarii, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Insa, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea si pre-sortarea deseurilor periculoase. Din acest motiv, numarul punctelor de colectare, care sunt pregatite sa primeasca deseuri periculoase de la gospodarii, ar trebui limitate si pozitionate atent, in raport cu structura asezarilor. |
Se recomanda trei sau patru locatii in Bucuresti in combinatie cu puncte de colectare pentru reciclare si in Ilfov |
4) Containere pentru colectarea pe categorii a deseurilor periculoase |
Instalarea containerelor pentru colectarea deseurilor periculoase pe categorii, in spatii nesupravegheate este riscanta. Din experienta acumulata pana acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii si baterii de masina, nu au avut succes in Europa Centrala. Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializeaza aceste produse, companii specializate (vezi optiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi optiunea 3). |
Aceasta reprezinta o solutie numai in combinatie cu optiunile 3 sau 5. |
5) Colectarea prin magazine sau companii specializate |
Acest sistem functioneaza foarte bine pentru colectarea bateriilor de masina folosite si a uleiurilor uzate, in colaborare cu magazinele care sunt raspunzatoare pentru colectarea acestor articole. Dupa testarea mai multor variante in mai multe tari, este aprobata colectarea bateriilor si a uleiurilor uzate de catre ateliere si magazine specializate. |
O solutie recomandata pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate. |
Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale trebuie, incorporate intr-o mixtura de ciment. Acestea vor fi eliminate sub forma de blocuri de ciment.
4. Tratarea intermediara a deseurilor – reciclarea, recuperarea
Se estimeaza ca aproximativ 40%din deseurile municipale sunt compuse din materiale reciclabile, dintre care 20% deseuri necontaminate, cu sanse mari de-a putea fi recuperate.
In Romania companiile care se ocupa cu reciclare sunt autorizate de Comisia Nationala de Materiale Reciclabile, care se afla in subordinea Ministerului de Mediu si Managementul Apelor, prin Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti-Ilfov sa recupereze anumite deseuri din albiile raurilor.
STICLA-exista un producator de sticle si borcane in Bucuresti a STIROM S.A., care este dispus sa introduca containere suplimentare pentru deseurile din sticla in procesul de productie, acestia fiind interesati direct de beneficiile financiare cat si de cele ecologice.
Cu toate acestea, desi nu exista in cadrul fabricii separarea pe criterii de culoare, intrucat societatea are productie majoritara de sticla alba, coantitatea de sticla mixta care poate fi procesata nu e foare mare.
Cantitatea totala care poate fi procesata este de 30 kilotone/an. Societatile care sunt autorizate sa recupereze deseurile din sticla sunt:
T Romrecylcing SRL
T Urban SA
T Remat Bucuresti Sud SA
Contrar altor state europene, recuperarea de deseuri din sticla pentru alte operatiuni din din aceasta sfera (materiale de constructii, filtre de nisip, etc.) nu e o practica uzuala in Romania; in anumite cazuri poate fi atribuita lipsei unui cadru legal care impune aplicarea practicilor de acest gen, cum e cazul in alte tari.
In ultimii ani pretul mediu al deseurilor de sticla de pe piata europeana a scazut drastic cu mai mult de 50%, fiind la ora actala in jurul pretului de 4 euro/tona. Pretul pe care STIROM il plateste diferitilor sai furnizori este mai mare decat media europena, acesta situandu-se la 13,90 euro/tona.
HARTIE SI CARTON-exista 14 fabrici care proceseaza hartie si carton in Romania. Capacitatea de reciclare este evaluate la 170 kilotone prin Planul de Implementare pentru Directiva Europeana de Managemnt al Depozitarii Deseurilor, spre deosebire de cea a celor 14 fabrici care conform Planului National de Managemnt al Deseurilor (elaborate in acelasi an in 2004) au o capacitate de 348 kilotone.
Doua dintre fabrici sunt
situate in vecinatatea Bucurestiului: cea din Prahova si
Calarasi care au impreuna o capacitate de reciclare de 15
kilotone. Cantitatea de hartie si carton pe an a fost de 850 kilotone pe
Piata internationala a pretului la carton si hartie este strns legat de fluctuatiile si cantitatile colectae, pretul fiind de aproximativ 10 a¬/tona (la ora actuala in Romania pretul este de 11 a¬/tona.
PLASTIC-PET-uri-In prezent gradul capacitatii de reciclare pentru plastic si PET-uri este neclara; aceasta intrucat la nivel national managementul deseurilor nu mentioneaza nimic de capacitatea de reciclare sau macar sa listeze companiile autorizate sa recupereze si recicleze deseurile plastice.
Pre-tratarea deseurilor municipal
La momentul actual exista, la un nivel minimal, colectarea selectiva si pre-tratarea deseurilor din Bucuresti, exceptand un system de depozitare, la nivel national, a sticlelor de bere.
Conform rapoartelor autoritatilor din sectoare si cele de la nivelul Municipiului, deseurile colectate separat (pe categorii de gunoi) sunt aproape integral asimilate din cadrul unitatilor economice. Mai mult decat atat, nu s-a pus la punct un sistem de colectare a deseurilor biodegradabile pentru Bucuresti, precum nici a gunoiului menajer sau al celui din locurile publice.
In ceea ce priveste deseurile domestice din gospodarii si deseurile assimilate de la agentii economici, s-au pus la punct cateva programe la scala mai mica in cateva din sectoarele Bucurestiului. Aceste programe si proiecte vor fi discutate pe larg intr-un alt capitol.
Pe
vremea comunista exista o companie denumita REMAT cu multe
filiale atat la nivelul Bucuretiului cat si in
La inceputul anilor ‘90, compania a fost privatizata si impartita in entitati independente mai mici, insa toate au ramas sub denumirea REMAT. Untitatile REMAT opereaza in domeniul colectarii si transportului depozitelor menajere, procesarea metalului (sortare, taiere si inmanunchiere), plasticului si hartiei, ocupandu-se si cu servicii de demolare.
In Bucuresti, sortarea PET-urilor si a sticlei se face direct de catre cetateni, care le depun la punctele de colectare de pe intreg teritoriul capitalei, care la randul lor le vand societatii REMAT, cunoscuta ca S.A. REMAT SUD. Mai departe PET-urile sunt vandute unei fabrici care prelucreaza plasticul.
Bucurestiul abia daca numara cateva unitati de pre-tratare sau de separarea deseurilor la o scala industriala.
Spre exemplu, URBAN detine o fabrica de sortare manuala, dar la o scala mica, in sectorul 6, care se ocupa cu sticlele PET, sticle si cartoane din deseuri. REBU detine si ea in prezent o instalatie de tocare a PET-urilor.
|
Operator |
Beneficiar |
Tip proiect |
Finantat de |
Valoarea proiectului€ |
Statutul proiectului |
Tip material |
Felul |
|
|
Colectat |
Reciclat |
Modul de reciclare |
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
S.C. Rosal Group S.R.L. |
Sector 3 |
Colectare selectiva |
Asociatie propriet. |
|
|
PET Plastic Folie hartie carton |
2,4 t PET martie 2005 iunie 2006 |
2,4 t PET |
Prin vanzare |
|
S.C. Rosal Grup S.R.L |
|
Colectare selectiva |
Asociatie propriet. |
|
|
PET Plastic |
1 t PET |
1 t PET |
Prin vanzare |
|
S.C. Rebu SA |
Asociatie sector 1 |
Colectare selectiva |
Asociatie propriet. |
|
|
Hartie PET sticla |
0,1 t 0,2 t 0,01 t |
0,1 t 0,2 t 0,01 t |
Prin vanzare |
|
S.C. Rebu SA |
|
|
Asociatie propriet. |
|
|
Hartie Carton PET |
0,003 t 0,008 t |
0,003 t 0,008 t |
Prin vanzare |
|
ECOROMAmbalajeSC Urban SA |
Asociatie proprietari |
|
Privat 100% |
|
|
Hartie carton plastic sticla |
2.150 t 1.870 t 625 t |
1.420 t 1.500 t 550 t |
Prin vanzare |
5Depozitarea finala a deseurilor – numar, volum, structura
Deseuri depozitate in Chiajna Rudeni, Vidra si Glina
Locatia depozitului si numele operatorului |
Deseuri depozitate in |
Cantitatea totala depozitata |
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|
t/an |
t/an |
t/an |
t/an |
t/an |
t/an |
t sau m³ |
|
Chiajna Rudeni SC IRIDEX SRL |
|
|
|
|
|
|
|
Vidra SC SYSTEMA SRL |
|
|
|
|
|
|
|
Glina SC ECOREC S.A. |
|
|
|
|
|
|
|
Deseuri depozitate-total |
|
|
|
|
|
|
|
Depozite ce urmeaza a fi inchise
|
Numele satelor cu suprafete de depozitare |
Adresa, locatia suprafetelor de depozitare |
Suprafatam² |
Data inchiderii |
|
Mogosoaia |
Satul Mogosoaia |
|
|
|
Clinceni |
Clinceni, str. Solariilor |
|
|
|
Afumati |
N-V de Afumati |
|
|
|
Domnesti |
com. Domnesti (in spatele UM) |
|
|
|
Com. Darasti |
com. Darasti (spre com. 1 Decembrie) |
|
|
|
Ciolpani |
Satul Ciolpani- Piscu |
|
|
|
Com. Peris |
Satul Peris |
|
|
|
Com. Ganeasa |
Sindrilita, Pitesca, Afumati |
|
|
|
Gruiu |
Satul Silistea Snagovului, satul Lipia |
|
|
|
Dascalu |
Dascalu |
|
|
|
Vidra |
Vidra–Cretesti |
|
|
|
Petrachioaia |
Petrachioaia |
|
|
|
Berceni |
Berceni |
|
|
|
Dobroiesti |
Dobroiesti |
|
|
|
Com. Jilava |
Pe un teren apartinand SC Progesul SA |
|
|
|
Branesti |
acc. PUG 6896/0203/2000, land 133, parcela 555 |
|
|
|
Gradistea |
Satul Gradistea, pamantul 15 (AGROMEC) |
|
|
|
Com.1 Decembrie |
Balotesti |
|
|
|
1 Decembrie |
1 Decembrie |
|
|
|
Magurele |
Magurele- Dumitrana |
|
|
|
Orasul Buftea |
Buftea |
|
|
|
Tunari |
Tunari |
|
|
|
Stefanestii de Jos |
Stefanestii de Jos |
|
|
|
Bragadiru |
Bragadiru - Virteju |
|
|
|
Cornetu |
Cornetu, pamantul 16, parcela 43 |
|
|
|
Pantelimon |
Pantelimon |
|
|
|
Ciorogirla |
Ciorogirla |
|
|
|
Cernica |
Pe teritoriul satului |
|
|
In prezent, deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere si deseuri asimilabile deseurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deseuri pot ingreuna procesul de descompunere in depozitele de deseuri, precum si tratarea levigatului si, in final, pot polua panza freatica.
In Regiunea 8, in anul 2003, se estimeaza ca gospodariile si firmele mici vor genera aproximativ 6 000 t/a de deseuri periculoase. Indicatorii de generare au fost preluati din statisticile germane si cele irlandeze care prevad un indice de 3 kg/Ioc./an aplicat la populatia regiunii. In cadrul gospodariilor sau al firmelor mici se foloseste un numar destul de mare de materiale periculoase, care sunt, in final, eliminate impreuna cu deseurile municipale. Cele mai intalnite materiale sunt prezentate mai jos:
Deseuri municipale periculoase, conform Catalogului European de Deseuri
Referinta UE |
Categorie |
|
Solventi |
|
Acizi |
|
Alcali |
|
Fotochimice |
|
Pesticide |
|
Tuburi fluorescente si alte deseuri care contin mercur |
|
Echipamente scoase din functiune, care contin clorofluorcarburi |
|
Uleiuri si grasimi, altele decat cele mentionate in 20 01 25 |
|
Vopseluri, cerneluri, adezivi, si rasini care contin substante periculoase |
|
Detergenti care contin substante periculoase |
|
Medicamente citotoxice si citostatice |
|
Baterii si
acumulatori inclusi la 16 |
|
Electrice si electronice scoase din functiune, altele decat cele mentionate la 20 01 21 si 20 01 23 continand componente periculoase |
|
Lemn continand substante periculoase |
Se poate presupune ca aceste materiale periculoase se regasesc in fiecare Regiune.Activitatea de renovare a apartamentelor si caselor necesita multe din aceste chimicale.
Trebuie initiate doua activitati, in paralel, pentru a reduce eliminarea deseurilor periculoase:
Colectarea separata prin sistemul de colectare separata a deseurilor periculoase din gospodarii, si
Reducerea componentelor periculoase din produsele tehnice, prin intermediul legislatiei, de exemplu, reducerea mercurului din baterii, sau inlocuirea, in lacuri si vopsele, a solventilor clorurati cu chimicale nepericuloase.
Preconditia pentru fiecare sistem este existenta instalatiilor pentru tratarea si eliminarea deseurilor periculoase sau deseurile vor fi transportate pentru a fi tratate in alte instalatii sigure. Ar trebui minimizata depozitarea temporara a deseurilor periculoase colectate de la gospodarii, aceasta servind doar ca o pregatire pentru transportul deseurilor.
Prognoza privind reducerea cantitatii de deseuri eliminate
Prognoza privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile eliminate in 2010 si 2013 Reducere cu 25% si 50% versus cantitatea de deseuri biodegradabile generate in 1995 Cantitate de deseuri biodegradabile in 1995: 497.381 t |
||||||
|
|
|
|
|
|
|
Cantitatea generata de deseuri biodegradabile |
|
|
|
|
|
|
Cantitate maxima de deseuri biodegradabile care poate fi eliminata |
|
|
|
|||
Cantitatea de deseuri biodegradabile ce trebuie redusa de la eliminare |
|
|
|
Tintele privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce vor fi eliminate se bazeaza pe anul 1995 si este de 497.381 t / an sau in jurul a 500.000 t/an. Urmandu-se tintele, in 2010 va trebui atinsa o reducere a cantitatii generate de deseuri biodegradabile cu 25% si in 2013 cu 50%.
In cifre absolute, reducerea trebuie sa fie de 130.453 t/an pentru anul 2010 si de 266.797 t/an pentru 201 Asta inseamna colectarea separata a acestei cantitati sau o capacitate maxima de compostare si/ sau tratarea mecanico-biologica a cantitatii duble de deseuri mixte.
CONCLUZII
Avand in vedere cele mentionate in aceasta lucrare, putem trage o concluzie generala si anume ca Bucurestiul dar si restul oraselor din tara mai au mult de munca in ceea ce priveste o informare, invatare a locuitorilor despre importanta strangerii deseurilor, pentru a putea avea o viata mai frumoasa, o capitala europeana sau orase europeana.
Un rol important il detine Directiva nr.94/62/EC asupra ambalarii deseurilor in prevenirea impactului aceastora asupara mediului, furnizand un nivel inalt al protectiei acestuia.
Pentru
Bucuresti, oras de mare aglomerare
Rolul important al Ministerului si al Gospodaririi Apelor-autoritatea publica cu competent in protectia mediului inconjurator, se reflecta din activitatea sustinuta a celor 8 Agentii Regionale de Protectie a Mediului, si a celor 42 Agentii Locale de Protectie a Mediului ce corespund celor 42 de judete ale Romaniei, inclusiv Bucurestiul.
Consiliiile locale sunt si ele implicate in implementarea legislatiei deseurilor, in politicile managementului deseurilor, fiind responsabile pentru implementarea unor sisteme moderne de colectare, transport si procesare a deseurilor, depozitarea lor si coordonarea serviciilor sanitare ce se ocupa de aceste activitati.
Acuratetea legilor stabileste sau incalca, dupa caz, politicile si performantele care tin de mediu. Legislatia confera cadrul necesar pentru atingerea unor obiective nascute din necesitati legate de mediu, implicatii socio-economice cat si alte aspecte. In general constientizarea de catre populatie asupra mediului inconjurator ramane alarmant de scazuta in majoritatea partilor lumii.
Acest fenomen se manifesta chiar si in zonele unde populatia este foarte bine informata despre amploarea problemelor actuale de mediu. Fara o legislatie si previziuni incorporate in planurile de implementare, managementul deseurilor din Bucuresti sau chiar din orice parte a lumii nu ar mai avea nici o coeziune sau vreun sens, sau in cel mai bun caz politicile de mediu privitoare la deseuri care nu detin un cadru legal ar prezenta o putere limitata.
Directiva 99/31/EC privitoare la depozitarea deseurilor pe terenurile virane si Directiva 2000/76/EC despre incinerare, tintesc prevenirea sau reducerea pe cat putinta a efectelor negative asupra mediului inconjurator in urma depozitarii acestora pe terenurile respective, rezultate din incinerarea deseurilor.
Acest lucru este posibil prin introducerea unor cerinte tehnice stricte asupra deseurilor cat si a incinerari lor. Statele Membre trebuie sa asigure ca terenurile unde se depoziteaza deseurile existente pot functiona in continuare, insa numai daca indeplinesc masurile Directivei cat de curand posibil.
Consiliile locale ar trebui sa convinga cetatenii pentru a avea un oras mai curat mai sanatos, prin anumite programe care sa-i convinga:
v sa-si formeze o mentalitate general pozitiva si activa de protejare a resurselor existente, prin reciclarea maculaturii;
v sa constientizeze problemele de mediu si sanatate generate de actualul mod de abordare a deseurilor,precum si rolul pe care il are fiecare la crearea acestei probleme;
v sa aplice solutii simple, la indemana tuturor, pentru a diminua problema deseurilor;
v sa recicleze si sa incorporeze materialele intr-un ciclu ecologic;
v sa realizeze portofolii pe tema data (eseuri, desene, informatii stiintifice, poezii, citate, ghicitori, proverbe, zicatori, jurnalul deseurilor, imagini, compuneri);
v sa selecteze si sa prelucreze informatii despre mediu;
v sa scrie mesaje ecologice reprezentand pledoarii pentru ocrotirea naturii ( in special prin reciclarea materialelor );
v sa discute cu trecatorii voluntari, solicitandu-le gandurile despre mediu;
v sa confectioneze articole decorative si de imbracaminte din materiale refolosibile.
Conf. Univ .dr (coord) Adriana Grigorescu – Note de curs - ,, Managementul Investitiei Publice ” Scoala nationala de Studii Politice si Administrative
Conf. Univ .dr (coord) Adriana Grigorescu – Note de curs – ,, Managementul Proiectelor ” , Scoala nationala de Studii Politice si Administrative
Prof univ.dr.Ani Matei -,, Analiza economica a deciziilor publice ,, Scoala nationala de Studii Politice si Administrative
Prof univ.dr.Ani Matei -,, Analiza comparativa in sectorul public ,, Scoala nationala de Studii Politice si Administrative
Constantintin Opran - ,, Managementul Proiectelor ” –Editura economica 1995
Prof. Univ .dr Lucica Matei –Note de curs– ,,Managementul Serviciilor publice ” , Scoala nationala de Studii Politice si Administrative
Directiva Cadru 75/442/EEC privitoare la deseuri, revizuita
Directiva 94/62/EC asupra Ambalarii si Ambalarii Deseurilor (imbunatatita de Directiva 2004/12/EC)
Directiva 99/31/EC privitoare la depozitarea deseurilor pe terenurile virane si Directiva 2000/76/EC despre incinerare
HG nr. 349/2005 privind depozitatea deseurilor
Ordonanta de Guvern nr. 164/2002 - privitoare la depozitarea deseurilor
Ordonanta deGuvern nr. 349/2002 (amendata si completata prin O.G. 899/2004) asupra Ambalarii si Ambalarii Deseurilor
Regimului Deseurilor (Legea nr. 426/2001), revizuita de Ordonanta de Guvern nr. 128/2002 - despre incinerarea deseurilor
Hotararea de Guvern nr. 856/16.08.2002 (M.Of. nr. 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
Hotararea de Guvern nr. 123/30.01.2003 (M.Of. nr. 113/24.02.2003) privind aprobarea Planului national de gestionare a deseurilor– plan national de etapa
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei
Mediului nr. 1147/10.12.2002 (M.Of. nr.
150/07.
Ordinul MAPM nr. 1215/10.01.2003 (M.Of. nr. 150/07.02003) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor
Legea nr. 137/29.12.1995 (republicata M.Of. nr. 70/17.02.2000) privind protectia mediului (modificata si completata prin Legea nr. 294/27.06.2003 - M.Of. nr. 505/14.07.2003 - pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 91/20.06.2002 - M.Of. nr. 465/28.06.2002
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 279/004.2002 (M.Of. nr. 459/27.VI.2002) privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase
Hotararea de Guvern nr. 128/14.02.2002 (M.Of. nr.160/06.02002) privind incinerarea deseurilor
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 867/30.09.2002 (M.Of. nr. 848/25.11.2002) privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri
Anexe
Figura 1 Structura Bucuresti - Ilfov, Regiunea 8
Tabelul 1 Structura administrativa a orasului Bucuresti
Sector |
Suprafata (km²) |
Densitate Persoane/km² |
Sector 1 |
|
|
Sector 2 |
|
|
Sector 3 |
|
|
Sector 4 |
|
|
Sector 5 |
|
|
Sector 6 |
|
|
Total |
|
|
Tabelul 2 Organizatii administrative teritoriale de la 1 iulie 2003
Regiune |
Suprafata totala (km2) |
Nr. de locuitori |
Densitatea populatiei loc/km2 |
Nr. de orase si municipii |
Nr. orase |
Nr. comune |
Nr. de sate |
Bucuresti |
|
|
|
|
|
|
|
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei- 2003- statistici teritoriale
Tabelul 3 Populatia Regiunii Bucuresti – Ilfov, 2003
Regiune |
Nr. populatiei totale |
Nr. populatiei urbane |
|
Nr. populatiei rurale |
|
Bucuresti |
|
|
|
|
|
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei
Tabel 4 Evolutia populatiei
An |
Nr. de locuitori |
Densitatea populatiei (loc/km2) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ANEXA LA CONTRACTUL NR. 21604/04.02005, pentru prestare servicii de salubrizare
|
DENUMIRE |
ADRESA |
1 DECEMBRIE |
Bd. 1 Decembrie 1918, Nr.31-33, Complex A18, Titan,S.3 |
|
1 MAI |
Bd. Ion Mihalache Nr.93-95, S.1 |
|
ALEXANDRIEI |
Sos. Alexandriei nr. 96, bl. PC12, parter, s. 5 |
|
BASARABIA |
Bd. Basarabia Nr. 114,Bl.L13A,S.3 |
|
BERCENI |
Sos. Berceni nr. 15, bl. 16, parter, sector 4 |
|
BIG 1 |
Pta. Sudului Nr.1, S.4 |
|
BRANCOVEANU |
Bd. C-tin Brincoveanu Nr,116,S.4 |
|
BRANCOVEANU 2 |
Bd. Ctin Brancoveanu nr. 114, bl. M1/1, parter, sector 4 |
|
BUC.NOI |
Str. Bucurestii Noi Nr.58,S.1 |
|
BUCUR OBOR |
Sos. Colentina nr. 2, sector 2, CC Obor, parter |
|
CAUZASI |
Aleea Cauzasi nr. 59, sector 3 |
|
CHISINAU 2 |
Bd. Chisinau nr. 77, bl. 13A, parter, sector 2 |
|
COLENTINA |
Sos. Colentina Nr.26,Bl.64,S2 |
|
CRINGASI 3 |
Sos. Cringasi Nr.26-28,Bl.48-49,S.6 |
|
DELFINULUI |
Bd. Chisinau Nr.1, Delfinului,S.2 |
|
DOROBANTI |
Str. Nicolae Constantinescu nr. 3, bl. 23, sc. B,S.1 |
|
DRISTOR |
Bd. Camil Ressu Nr.4,S.3 |
|
DRUMUL TABEREI |
Str. Drumul Taberei nr. 82, bl. C16, parter, sector 6 |
|
MENDELEEV |
Str. Mendeleev Nr.6,S.1 |
|
FAVORIT |
Drumul Taberei , Micro II, Complex Favorit, sector 6 |
|
GIURGIULUI 1 |
Sos. Giurgiului Nr.129,S.4 |
|
GIURGIULUI 33 |
Sos. Giurgiului Nr.33,S.4 |
|
GIURGIULUI MONDO |
Sos. Giurgiului Nr.125, S.4 |
|
GRIVITEI |
Calea Grivitei Nr.139,S.1 |
|
LACUL TEI |
Bd. Lacul Tei ne. 109, bl. 13A, parter, sector 2 |
|
LUCRETIU PATRASC. |
Str. Lucretiu Patrascanu nr.19, bl. MC18A, parter, sector 3 |
|
MALL 1 |
Calea Vitan Nr.12,Bl.V50B,Sc.2,S.3 |
|
MALL 2 |
Calea Vitan Nr.102,Bl.V42C,Sc.1,S.3 |
|
MARGEANULUI |
Str. Margeanului Nr.46,Bl.M112.S.5 |
|
MARRIOTT |
Calea 13 Septembrie Nr.90,S.5 |
|
MIHAI BRAVU 1 |
Sos. Mihai Bravu Nr.290,Bl.4,S.3 |
|
MIHAI BRAVU 4 |
Sos. Mihai Bravu Nr.139-145,Bl.D10,S.3 |
|
MILITARI |
Bd. Iuliu Maniu Nr.170,S.6 |
|
MINIS |
CC9 Titan,S.3 |
|
MOGHIOROS |
Str. Brasov nr. 21, sector 6 |
|
MORARILOR |
Sos. Pantelimon Nr.285,Bl.11,S.2 |
|
MOSILOR |
Calea Mosilor Nr.268,S.2 |
|
MOSILOR 2 |
Calea Mosilor nr. 217, bl. 23, parter, sector 2 |
|
NORILOR 2 |
Str. Radulescu Motru nr. 14, bl. 27A, parter, sector 4 |
|
OLTENITEI |
Sos. Oltenitei Nr.56,S.4 |
|
OLTENITEI 2 |
Sos. Oltenitei Nr.10,Bl.2C,S.4 |
|
PANDURI |
Bd. T. Vladimirescu Nr.80,Bl.135,S.5 |
|
PANETELIMON CORA |
Sos. Pantelimon nr. 309, bl. 8, sector 2 |
|
TIMPURI NOI |
Str. V.V. Stanciu nr. 213, sector 4, Complex Agroalimentar |
|
PIATA 1 MAI |
Bd. Ion Mihalache Nr.42,Bl.35,S1 |
|
PIATA NORILOR |
Str. C. Radulescu Motru Nr.8,Bl.34,S.4 |
|
PUISOR |
Calea 13 Septembrie 104, bl. 48, sector 5 |
|
RAHOVA |
Calea Rahovei Nr.224-226,S.5 |
|
REBREANU |
Bd. Liviu Rebreanu Nr.12,Bl.K2,S.3 |
|
SALA PALATULUI |
Str. Stirbei Voda nr. 4, bl. B2, parter, sector n1 |
|
SALAJAN 1 |
Bd. Nicolae Grigorescu Nr.51A,S.3 |
|
SEBASTIAN |
Str. Sebastian Nr.133-135,Bl.V30,S.5 |
|
SERBAN VODA |
Str. Serban Voda Nr.270,Bl.14,S.4 |
|
SOCULUI |
Sos. Pantelimon Nr.256,Bl.53,S.2 |
|
SOCULUI EX. |
Bd. Chisinau Nr.28,S.2 |
|
|
Bd. Timisoara Nr.69,S.6 |
|
TITAN |
Bd. Liviu Rebreanu Nr.6A,S.3 |
|
UNIREA |
Magazinul Unirea, parter, intrare Mc’Donalds |
|
UNIREA HALA |
Calea Vacaresti Nr.2,S.3(B-dul C. Coposu) |
|
VALEA CASCADELOR |
Str. Valea Cascadelor Nr.2,Bl.A3,S.6 |
|
VETERANILOR |
Bd. Iuliu Maniu Nr.59,Bl.10A,SC.2,S.6 |
|
AUTOVIT |
Splaiul Unirii nr. 450, S.4 |
ADRESA DE FACTURARE ESTE: ALEEA CAUZASI NR. 59, SECTOR 3
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |