Imperiul persan este cuprins intre fluviile Tigru si Indus, Marea Caspica, Golful Persic si Oceanul Indian. Podisul iranian se intinde pe o suprafata de 3 milioane km3.
Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian inca din mileniul V i.H. Spre sfarsitul mileniului IV i.H. s-au inregistrat aici miscari masive de populatii nomade (elamiti,gutti,kasiti) care, coborand din regiunile mun-toase isi indreptau turmele spre bogatele campii mesopotamiene. Aceste triburi indo-europene au dat vastei regiuni in care incepeau sa migreze numele de Arga-
nam ,,tara arienilor" -ceea ce inseamna ,,a nobililor" de unde, denumirea tarii de
Eran sau Iran, denumirea care sub dominatiile succesive ale: arabilor,mongolilor si turcilor a fost schimbata in Persia.
Limba iraniana veche, face parte din grupul mare al limbilor indo-europene.
Limba iraniana este impartita in doua dialecte :
. cel vorbit in regiunea Fars care este vechea limba persana folosita
in inscriptiile epocii ahemenide.
. dialectul zend vorbit in Media.
Elamul
Primul dintre popoarele iraniene , elamitii si-au facut aparitia pe scena isto-
riei in jurul anului 3000 i.H. Creindu-si un regat cu capitala Suza , elamitii au intrat in conflict cu regatul mesopotamian al Akkadului, fiind invinsi (in jurul anului 2600 i.H.) si supusi regelui Sargon I. Istoria si civilizatia Elamului vor continua sa se desfasoare in stransa dependenta de Mesopotamia si in orbita ei culturala , atat in ce priveste organizarea politica si administrativa cat si domeniul limbii al dreptului si al religiei.
Regatul Elamului va cadea (secolul XIV i.H.) sub stapanirea kaitilor , dar se va elibera in seolul XII i.H.
- secolul de apogeu al Elamului si epoca de aur a culturii sale, este cand Elamul va ocupa Babilonului si va domina toata valea Tigrului.
Sub raport cultural, arta elamita s-a impus (intre 1500-1000 i.H.) in pri-
mul rand prin arhitectura sa de o monumentalitate impresionanta.
Inceputurile civilizatiei persane
Inceputurile istoriei si civilizatiei persane propriu-zise se situeaza in jurul a-
nului 1000 i. H. cand, din regiunile Caucazului, triburile de pastori au inceput sa migreze , unele spre sud-vest, altele spre sud , ajungand pana in valea Indusului.
Primele au intrat in conflict cu puternicele regate Asiria si Uratu (din M Marea armeniei). Incepand din secolul IX i.H. analele mentioneaza triburile de
1 / 2
mezi si persi. In seolul VIII i.H. triburile mezilor s-au unit , iar catre anul 715 i.H. regele Deioces a creat statul med si a fondat capitala Ecbatana.
Organizarea militara si administrativa
Principalii stalpi ai prestigiului si fortei Imperiul persan au fost armata si administratia. Tocmai acestea si sunt domeniile alaturi de cel al religiei in care peranii si-au adus contributia lor originala in istoria civilizatiei si culturii.
Regii mezilor au folosit experientasi organizarea militara a asirienilor,
Creand detasamente speciale de lancieri, de arcasi si calareti.
Forta armatei persane consta in cavalerie.
Persanii practicau tactica replierii, retragandu-se in fata inamicului dupa ce ardeau totul in calea lor, sau dupa ce provocau inundatii. Inainte de inceperea unei batalii avea loc ceremonia purificarii rituale si a invocarii cerului. Pentru a se cunoaste exact pierderile suferite , fiecare soldat depunea la inceputul luptei o sigeata intr-un cos, la sfarsitul luptei fiecare isi lua inapoi sageata,numarul sage-
tilor ramase indica numarrul celor ucisi.
Guvernarea
Darius I si-a impartit imperiul in 20 de provincii -satrapii- fiecare condusa
de un satrap (guvernotor), a carui datorie era sa previna revoltele si sa ridice taxele de la proprietarii de pamant. Tarile supuse plateau tributul in argint sau aur,dar si in produse. Astfel ,Media contribuia cu 450 de talanti de argint(15.120kg)
si cu 100.000 de oi annual, in timp ce India platea doar 360 de talanti de aur
(8.352kg).
