In timpul celui de-al doilea razboi daco-roman, Imparatul Traian a cucerit teritoriile la nord de Mures, incluzandu-le in provincia Dacia. In timpul provinciei romane, Valea Muresului, veche artera de circulatie care si pana atunci marcase profund destinul acestor locuri, era strabatuta de un drum militar si comercial care lega Dacia de Pannonia. Primul mileniu sta sub semnul incursiunilor popoarelor migratoare, goti, huni, gepizi, avari, care au trecut prin aceste locuri, stapanindu-le temporar. Cele mai vechi urme ale prezentei slavilor pe cursul inferior al Muresului dateaza de la sfarsitul secolului al VI-lea. Prezenta acestora in fosta Dacie a fost mai indelungata decat a altor migratori, iar relatiile cu autohtonii mai stranse. Asimilarea elementului slav de catre populatia autohtona este considerata ultima faza a procesului de formare a poporului roman. La marginea de vest a localitatii Vladimirescu, au fost descoperite urmele unei asezari datand din secolele VIII-IX, si a unei fortificatii din pamant si lemn, sec, IX-XI, reprezenta sediul unei uniuni de obsti din cadrul voievodatului lui Glad si apoi al lui Ahtum. La inceputul sec. XI, fortificatia este distrusa si abandonata in urma deselor lupte. In secolul al X-lea, ungurii, stabiliti in Campia Panoniei au inceput expansiunea spre Transilvania, una din caile principale de intrare fiind Valea Muresului.In sec al XI-lea, voievodatele romanesti din zona Aradului, conduse de Ahtum, sunt infrante de armata cavalerilor unguri, marcand astfel inceputul dominatiei maghiare.Din aceasta perioada dateaza si primele atestari documentare ale Aradului, intr-un document editat la Buda de regele Ludovic I in anul 1347 in care este intercalat un citat din anii 1080-1090, care mentioneaza "comitatul Orod langa fluviul Mures ".
Cetatea veche a Aradului, cunoscuta sub denumirea de cetatea Orod, era situata pe teritoriul actual al comunei Vladimirescu. Aceasta a fost distrusa in urma deselor navaliri ale tatarilor si turcilor. In anii 1552-1554, in timpul stapanirii turcesti a fost construita o alta cetate pe malul drept al Muresului, pe locul actualei fabrici textile Teba. In jurul acestei cetat se dezvolta asezarea civila a vechiului oras, Aradul devenind un important punct strategic si un renumit centru comercial. In urma pacii de la Karlowitz, din anul 1699, granita dintre Imperiul turcesc si cel Austriac este stabilita pe raul Mures, cetatea Aradului trecand astfel sub dominatia habsburgica. Odata cu transformare Aradului intr-un oras de granita, au fost adusi numerosi sarbi cu scopul de a intari paza acestei zone, iar dupa desfiintarea granitei de pe Mures si extinderea dominatiei habsburgice si asupra Banatului, in anul 1724, au fost aduse 40 de familii de germani din Franconia, care au fost asezati in Aradul Nou, de cealalta parte a raului Mures. In afara cetatii, s-a format o noua zona, locuit in special de maghiari si germani, care mai tarziu a devenit Piata Libertatii si in prezent Piata Avram Iancu. In acea vreme exista un brat al Muresului pe actuala strada George Baritiu care despartea cele doua importante zone ale orasului, Cartierul Sarbesc in jurul cetatii si cartierul German-maghiar, in afara cetatii. Intre anii 1763-1783, din ordinul Imparatesei Maria Tereza, se construieste o noua cetate in Arad, situata in bucla Muresului, care s-a pastrat pana astazi, in prezent aici fiind sediul garnizoanei militare Arad. In anul 1834, Aradul este declarat oras liber regesc, la festivitati participand insusi imaratul Francisc I. Acest fapt a favorizat in continuare dezvoltarea sa, in aceasta periaoda conturandu-se actuala zona centrala cu edificii impunatoare, bulevardul central, denumit Corso, fiind asemanat de marele istoric roman Nicolae Iorga, cu Ringul vienez.In anii primului Razboi Mondial, miscarea nationala a romanilor din imperiu se intensifica, la 2 noiembrie 1918, Consiliul National Roman Central cu sediul la Arad, preluand de facto conducerea Transilvaniei. Oamenii politici aradeni, Stefan Cicio Pop, Vasile Goldis, Ioan Suciu, au pregatit adunarea plebiscitara de la Alba Iulia unde s-a adoptat la 1 Decembrie 1918 declaratia care proclama unirea Transilvaniei cu Romania. Acesta este este declarata Ziua Nationala a Romaniei. (Tara Romaneasca-Valahia si Moldova se unisera, intr-un singur stat, Romania, la 24 ianuarie 1864).In perioada interbelica Aradul se extinde prin inglobarea satelor inconjuratoare Activitatea comerciala s-a amplificat, Aradul fiind pe locul al patrulea in tara cu cele 4001 de societati comerciale, se introduce sistemul telefonic automat prin centrala, Aradul fiind printre primele orase din tara si primul din Transilvania. Anii celui de-al doilea Razboi Mondial propulseaza dun nou partile aradene pe avanscena istoriei, odata cu eroica rezistenta a elevilor Scolii de Subofiteri de la Radna, care au opus rezistenta, la 12-20 septembrie 1944, in fata trupelor hortiste care cautatu o cale inspre centrul Transilvaniei prin Defileul Muresului.Dupa al 2 lea Razboi Mondial, a urmat perioada comunista, in timpul careia Aradul se dezvolta ca centru industrial, conturandu-se marile platforme industriale ce au atras populatia de la sate, ceea ce adus la constructia de noi cartiere de locuinte. Din 1989 pe calea democratiei, fiind cel de al doilea oras din Romania in care a fost inlaturata dictatura comunista, nu fara jertfe de sange.
����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������I�N�C�L�U�D�E�P�I�C�T�U�R�E� � "�C�:��� >8 �4>:C<5=BK�� >8 �@8AC=:8��W�W�W�_�A�R�A�D�_�R�O�.�f�i�l�e�s���g�o�l�.�g�i�f� "� ��*� �M�E�R�G�E�F�O�R�M�A�T�I�N�E�T� ������
�
�
�
�
�V�i�a�t�a� �m�i�-�a� �a�r�a�t�a�t� �c�a� �a�m�i�n�t�i�r�i�l�e� �o�b�i�s�n�u�i�t�e� �s�e� �e�x�p�r�i�m�a� �m�e�r�e�u� �p�r�i�n� �c�u�v�i�n�t�e� �s�i� �c�e�l�e� �m�a�r�i� �p�r�i�n� �t�a�c�e�r�e�,� �d�a�r� �a�d�e�v�a�r�u�l� �s�e�a�m�a�n�a� �c�u� �o� �f�l�a�c�a�r�a� �c�e� �l�u�m�i�n�e�a�z�a� �i�n� �c�e�a�ta fara s-o risipeasca, invatindu-ne ca fara intuneric lumina ar fi inutila.
