Precursorii acestei teorii Sulzer, Macai, Endel si Engel inca din evul mediu mijlociu au elaborat concepte conform carora poporul si limba romana s-ar fi format la sud de Dunare, iar spatiul nord-dunarean era un "terra deserta", care mai tarziu a fost ocupat de daci. Adevarul istiric consta in faptul ca la sud de Dunare cat sI la nord exista populatia daco-romana ce vorbea o latina vulgara. In secolul al VI-lea au navalit in valuri puternice slavii. La nord de Dunare poporul stramosesc a asimilat in totalitate elementele slave. La sud de Dunare stra-romanii au fost asimilati de slavi insa au ramas cateva insule latine care exista si astazi: istro-romanii, megleno-romanii, macedo-romanii si aromanii. Spatiul nord-dunarea a fost parasit de romani in 271 cu armata si administratia dar imperiul a fost in permanenta in legatura cu vechea Dacie.
Teoria imigrationista elaborata de Robert Roesler la sfarsitul secolului al XIX-lea a preluat unele elemente ale lui Sulzer sI Engel pe care i-a combatut la vremea aceea Miron Costin care considera operele acestora "basme" si pe autorii lor "basmuitori".
Roesler a elaborat cateva argumente stiintifice falsificand adevarul istoric:
1. dacii au fost total distrusi in cele doua razboaie daco-romane
2. romanii s-au format la sud de Dunare sI apoi au imigrat la nord, dovada asemanarile a catorva cuvinte din limba romana si albaneza
3. parasirea Daciei in totalitate, aceasta ramanand pustie
4. lipsa izvoarelor istorice care sa ateste informatii despre romani
5. imposibilitatea romanizarii Daciei in 165 de ani.
Combaterea acestor argumente:
1. Columna lui Traian este cea mai importanta dovada arheologica ce si astazi sta mareata in forumul lui Traian de la Roma. Apolodor din Damasc , a sculptat si construit aceasta columna in cel putin 4-5 ani. Scenele de pe Columna reprezinta dacii care cereau indurare , apoi dacii impreuna cu romanii lucrand la construirea oraselor, drumurilor, termelor, apeductelor si chiar podurilor. Daca ar fi fost distusi si exterminati, de unde si-a luat Apolodor modele extraordinar de bine redate exact cum era configuratia fizica si imbracamintea geto-dacilor. Dupa anul 200, in armata romana exista o unitate militara "Equitata dacorum" numai din militari daci insarcinata cu apararea granitelor de nord ale imperiului, Alte descoperiri arheologice atesta existenta unei vieti rurale intense cu obsti satesti si teritoriale. Aceasta organizare era specifica numai dacilor si ei locuiau la sate.
2. Chiar adeptii imigrationisti sustin ca unele provincii ale imperiului au fost romanizate in mai putin de 100 de ani, dar cand e vorba de Dacia nu ajung 165 de ani. Romanizarea Daciei a durat mai mult de 165 de ani deoarece :
a) preromanizarea (relatiile dintre Burebista si Pompei; inscriptia descoperita la Sarmisegetuza in scriere latina ; primul razboi daco roman 101-102 si semiocupatia romana in Dacia 102-105;
b) romanizarea propriu-zisa 106-275 perioada in care Dacia a fost complet ocupata de romani si declarata provincie imperiala cu o viata urbana deosebit de infloritoare aidoma Romei , dovada orasele construite in colaborare cu dacii si ridicarea lor la rangul de municipii ;
c) post-romanizarea 275-secolul V , dovada religia crestina care "s-a prins" mai mult decat in toate provinciile romane s termenul de biserica din limba romana care vine de la "basilica" din limba romana .
3. Cuvintele comune in limba romana sI albaneza sunt din fondul tracic , deoarece neamul tracilor s-a intins pana la Adriatica. Structurile gramaticale ale celor doua limbi sunt total diferite, cea romana mostenind structura identica a limbii latine, fondul principal de cuvinte este total diferit, nu sunt nici macar dialecte una la cealalta.
4. Datorita atacurilor populatiilor migratoare cat si al rascoalelor din interior si mai ales fraternizarea daco-romanilor cu dacii liberi (carpi, costoboci) din zona moldo-maramuresana, criza economico-financiara a Romei, l-au determinat pe imparatul Aurelian sa-si retraga armata si administratia la sud de Dunare avand granita pe fluviu mai usor de aparat oferind siguranta romanilor militari. In nici un eveniment din istoria universala nu s-a intamplat ca asupritii sa-si urmeze asupritorii. Dovada o constituie decaderea urbana a oraselor si inflorirea vietii rurale. Pietrele funerale de la Cluj Napoca ce erau pagane au fost crestinate cu semnul crucii in secolul al IV-lea. Opaitul paleocrestin descoperit la Biertam si podurile construite peste Dunare de Constantin cel Mare (306-337) constituie dovezi ale continuitatii vietii in Dacia, iar izvoarele bizantine din secolul al V-lea amintesc de o limba diferita straromaneasca.
