Sisteme de organizare a executarii activitatii de intretinere si reparatii

Sisteme de organizare a executarii activitatii de intretinere si reparatii

1.Metode si sisteme de organizare a repararii utilajelor.

In cadrul intreprinderilor industriale au fost folosite in timp diferite sisteme de executare a repararii utilajelor .

Prin reparatie se intelege o lucrare efectuata periodic in scopul asigurarii mentinerii in stare de functionare a mijloacelor fixe, in general, si a utilajelor de productie, in special, prin care se inlatura defectiunile constatate in functionare si se realizeaza inlocuirea totala sau partiala a acelor parti deteriorate sau care au o durata mai mica de functionare in comparatie cu altele .

Intr-o prima etapa de organizare empirica, reparatiile se efectuau asupra utilajelor atunci cand acestea ieseau din functiune datorita uzurii. Aceasta modalitate era necorespunzatoare din punct de vadere economic, ca urmare a faptului ca perturba buna functionare a procesului de productie. Pentru a se evita uzura excesiva a utilajului, a preveni iesirea accidentala din functiune si a asigura executarea unor reparatii de calitate cu costuri minime s-a elaborat un sistem de organizare a executarii reparatiilor care da posibilitatea satisfacerii urmatoarelor cerinte de baza :

a) cunoasterea datei calendaristice a scoaterii din functiune a utilajului pentru reparatii ;

b) stabilirea din timp a felului reparatiilor ce trebuie efectuate si a duratei de executie in vederea pregatirii materialelor, utilajelor si a fortei de munca necesare executarii lor,

c) determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea reparatiilor .

Pornind de la aceste cerinte au fost elaborate doua sisteme de organizare a executarii repararii utilajelor si anume : sistemul de reparatii pe baza constatarilor si sistemul de reparatii preventiv-planificate .

Sistemul de organizare a executarii repararii utilajelor pe baza constatarilor , care consta in stabilirea termenelor de oprire a utilajelor pentru reparatii si a reparatiilor de efectuat, pe baza unei supravegheri sistematice a utilajelor si constatarii starii lor de catre personalul specializat in acest scop .

Pe baza constatarilor consemnate in fisele tinute pe utilaje, unde se trec defectiunile constate, se stabileste programarea intrarii in reparatie a acestora si a reparatiilor ce trebuie executate .

Acest sistem prezinta unele avantaje, cum sunt :

cunoasterea din timp a datei de intrare in reparatii si a reparatiilor ce trebuie realizate ;

comandarea din timp a pieselor de schimb necesare si pregatirea prealabila a executarii reparatiilor,

Totusi sistemul nu permite elaborarea unui plan de reparatii pe o perioada mai mare de timp, si creeaza greutati in asigurarea pieselor de schimb, in folosirea rationala a mijloacelor materiale si a fortei de munca, cu efecte asupra calitatii reparatiilor si a costurilor.

Tinand seama de aceste neajunsuri s-a trecut la folosirea sistemului de reparatii preventiv-planificate .

Prin elaborarea acestui sistem s-a urmarit asigurarea unui dublu caracter ansamblului de masuri de intretinere si reparatii si anume :

a) profilactic ;

b)    planificat .

Caracterul profilactic consta in aceea ca acest sistem prevede adoptarea unor masuri de intretinere si control prin care sa se previna posibilitatea aparitiei unei uzuri premature care sa duca la scoaterea din functiune a utilajului, inainte de termenul fixat Caracterul planificat rezulta din faptul ca diferitele lucrari de intretinere si reparatii se efectueaza la anumite termene calendaristice stabilite dinainte.

Acest dublu caracter, confera sistemului de reparatii preventiv-planificat o superioritate evidenta asupra sistemului anterior, influentand in mod direct calitatea reparatiilor, reducerea duratei de executie a acestora cat si a costurilor.

2.Sistemul de reparatii preventiv-planificate.

Prin sistemul de reparatii preventiv-planificate se intelege un ansamblu de masuri de intretinere, control si repararea utilajelor, care se efectueaza in mod periodic, la intervale de timp bine determinate, dupa un anumit numar de ore de functionare, prin care se urmareste prevenirea uzurii excesive si aparitia avariilor, precum si mentinerea calitatilor de exploatare necesare unei functionari normale .

In cadrul sistemului de reparatii preventiv planificate se pot folosi doua metode si anume :

a) metoda standard ;

b) metoda dupa revizie

Potrivit metodei standard, fiecare masina, utilaj, instalatie sau agregat intra in reparatii la intervale de timp dinainte stabilite pentru fiecare in parte . Volumul si continutul lucrarilor pentru fiecare reparatie au un caracter standard, potrivit unei documentatii tehnice intocmite, indiferent de starea utilajului in momentul respectiv . Metoda standard prezinta avantajul ca permite efectuarea reparatiilor pe baza unei documentatii bine pusa la punct, la intervale de timp bine stabilite, fiind simplu de aplicat si foarte eficienta pentru intreprinderile care dispun de un mare numar de masini si utilaje .

Dezavantajele acestei metode constau in aceea ca :

necesita un mare volum de munca pentru intocmirea documentatiei de reparare a utilajelor;

de asemenea, aceasta metoda, prin caracterul ei standard,duce la executarea unor operatii de intretinere si reparare la unele piese sau mecanisme care nu necesita acest lucru prin starea lor tehnica(neuzate), crescand in felul acesta, in mod inutil, costul reparatiilor .

Metoda dupa revizie , consta in aceea ca volumul si continutul reparatiilor se determina pe baza unei revizii tehnice prealabile, felul reparatiilor fiind stabilit pe baza observatiilor reviziei si a unei documentatii tehnice elaborate pe baza acestor observatii.

Folosirea acestei metode prezinta avantajul ca permite constatarea gradului de uzura a utilajului cu ocazia reviziei tehnice, determinandu-se pe aceasta baza, cu o precizie mai mare ca la metoda anterioara, lucrarile de reparatii ce trebuie efectuate, volumul si felul lor, evitandu-se astfel efectuarea reparatiilor care nu sunt impuse de starea de uzura a utilajelor .

In tara noastra, pentru realizarea lucrarilor de intretinere si reparatii a utilajelor de productie, se foloseste de regula sistemul de reparatii preventiv-planificate, executate potrivit metodei dupa revizie.

Pentru masinile, utilajele, instalatiile din industria constructoare de masini si de prelucrarea metalelor, executarea reparatiilor potrivit sistemului de reparatii preventiv-planificate prevede urmatoarele categorii de interventii :

a) revizia tehnica ( R_t ) ;

b) reparatia curenta, care poate fi de gradul I ( R_c1 ) si de gradul   doi( R_c2 ) ;

c) reparatia capitala ( RK ) .

In afara acestor interventii sistemul de reparatii preventiv-planificate prevede si o activitate de intretinere si supraveghere zilnica a utilajului,care consta in executarea unor lucrari de: ungere si curatire zilnica, de reglare a mecanismelor , de ajustare a lagarelor, de control a functionarii diferitelor piese s.a. . Aceste lucrari de intretinere si supraveghere zilnica pot fi executate de personalul care deserveste diferitele masini sau, in anumite cazuri, de personal specializat ( ungatori, reglori ), pe baza regulilor de intretinere a utilajului si de inlaturare a micilor defecte, fara a se proceda insa la inlocuirea de piese .

Revizia tehnica cuprinde operatiile care se executa inaintea unei operatii planificate ( curente sau capitale ).

Prin efectuarea acestei revizii se urmareste determinarea starii tehnice a mijloacelor fixe si a principalelor operatii ce trebuie efectuate cu ocazia primei reparatii programate, precizandu-se daca masina sau utilajul trebuie sa intre in reparatie dupa realizarea numarului de ore de functionare prevazut in normele pentru reparatia respectiva sau daca timpul de functionare mai poate fi prelungit dupa expirarea acestui termen.

Cu ocazia reviziei tehnice se pot efectua si operatii de reglare si consolidare a unor piese si subansamble, care sa asigure o functionare normala a utilajului pana la prima reparatie .

Reparatia curenta reprezinta acea lucrare care se efectueaza in mod periodic in vederea inlaturarii uzurii materiale, necesitand inlocuirea unor piese componente sau inlocuirea partiala a unor subansamble uzate. Ca exemple de lucrari care intra in aceasta categorie de interventii pot fi date operatiile de demontare partiala a pieselor si subansamblelor cu uzura frecventa, repararea, reconditionarea si ajustarea lor, inlaturarea jocurilor care depasesc limita admisibila, strangerea imbinarilor. De asemenea, tot in aceasta categorie intra si operatiile de curatire, gresare, de verificare a functionarii tuturor subansamblelor din lantul cinematic al utilajelor, de reconditionare a stratului de protectie prin vopsirea suprafetelor si a partilor expuse mediului atmosferic sau diferitilor agenti chimici, de reparare a dispozitivelor de protectie si securitate a muncii s.a. .

Aceste reparatii se impart in reparatii curente de gradul I si reparatii curente de gradul II, in raport cu marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii, de importanta lucrarilor ce se executa si valoarea pieselor si subansamblelor reparate, reconditionate sau inlocuite .

Astfel, de exemplu, la o grupa de masini si utilaje oarecare, in timp ce la reparatiile curente de gradul I intervalul dintre interventii este de 3000 ore de functionare, la cele de gradul II marimea acestui interval este de 9000 ore.

Cheltuielile necesitate de efectuarea acestor reparatii curente se includ in costurile productiei intreprinderii din anul calendaristic cand acestea au fost realizate.

Reparatia capitala , reprezinta acea lucrare care se efectueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut, avand drept scop mentinerea parametrilor tehnico-economici initiali si preintampinarea iesirii mijloacelor fixe din functiune inainte de termen. Aceasta categorie de reparatii reprezinta o forma de realizare a reproductiei simple a utilajelor, ea avand rolul nu de a prelungi durata de functionare, ci de a asigura functionarea pentru timpul stabilit, necontribuind la cresterea valorii initiale a utilajului.

O reparatie capitala necesita efectuarea unor operatii cum sunt: demontarea partiala sau totala a pieselor uzate, a unuia sau mai multor agregate sau subansamble componente care pot functiona in conditii de siguranta si precizie, remontarea, vopsirea suprafetelor exterioare, efectuarea probelor si a rodajului mecanic s.a.

Se considera activitate de reparatii capitale si operatiunile care se efectueaza asupra utilajelor in cadrul reviziilor generale si modernizarilor care se aduc acestora.

In cadrul planificarii reparatiilor, volumul de reparatii capitale se prevede in liste distincte, cu defalcarea pe partea de constructii-montaj cat si ca utilaje independente.

Cheltuielile necesare executarii lucrarilor de reparatii capitale si modernizarilor se includ in costurile de productie, ca si cheltuielile de reparatii. In cazul in care cheltuielile necesare executarii modernizarii utilajului depasesc circa 20% din valoarea de deviz a reparatiei capitale, acestea pot fi finalizate din fondurile de investitii, majorandu-se prin aceasta valoarea mijloacelor fixe respective.

Pentru executarea lucrarilor de reparatii capitale si de modernizare se prevede necesarul de materiale, ansamble, subansamble si piese de schimb, atat fizic cat si valoric, cu specificarea separata pentru cele noi, pentru cele recuperate de la alte mijloace fixe si folosite ca atare si pentru cele obtinute pe baza de reconditionari.

In afara acestor lucrari de reparatii cuprinse in sistemul de reparatii preventiv-planificate, in cadrul intreprinderii se mai executa si alte reparatii, cum sunt reparatiile accidentale, de renovare si de avarii.

Reparatiile accidentale , sunt acele lucrari de reparatii care se efectueaza la intervale de timp nedeterminate, fiind necesitate de scoaterile neprevazute din functiune a utilajelor ca urmare a defectarii acestora. Cheltuielile necesitate sunt incluse in costurile de productie.

Reparatiile de renovare, reprezinta acele lucrari de reparatii ce se executa la utilajele care au trecut prin mai multe reparatii capitale, avand un grad ridicat de uzura. Cu ocazia acestor reparatii pot avea loc si lucrari de modernizare.

Reparatiile de avarii se efectueaza ori de cate ori utilajele sufera anumite deteriorari, fie ca rezultat al unei proaste ingrijiri si intretineri, fie din cauza unor dezastre naturale cum sunt : cutremure, incendii etc. Aceste reparatii au un caracter ocazional, diferind sub raportul continutului si volumului de lucrari, de la caz la caz.