Tipuri de cuplaje intalnite la automobile

TIPURI DE CUPLAJE INTALNITE LA AUTOMOBILE

1.Ambreiajul

Face parte din transmisia automobilului si este intercalate intre motor si cutia de viteze,reprezentand organul de transmitere a momentului de la arboreal cotit al motorului la cutia de viteze.

A)Functiile ambreiajului sunt urmatoarele:

-permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului,care se aflain functiune,cu celelalte organe ale transmisiei,care,in acel moment stau pe loc.

-permite cuplarea si decuplarea in timpulmersului automobilului motorului cu transmisia,la schimbarea treptelor de viteze;

-protejeaza la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.

B)Conditii impuse:

-Sa permita decuplarea completa si cat mai rapida a motorului de transmisie,pentru ca schimbarea treptelor sa se faca fara efort;

-partile conduse sa aiba o greutate cat mai redusa pentru ca schimbarea treptelor sa se faca fara socuri;

-sa amortizeze vibratiile care se produc in transmisie;

-sa aiba o constructie simpla si robusta;

-sa fie cat mai usor de intretinut si d regalt si sa ofere siguranta;

C)Clasificare:

I.Dupa principiul de functionare:

-mecanice;

-hidrodinamice;

-combinate ;

-electromagetice;

II.Dupa tipul mecanismului de comanda:

-cu comanda mecanica;

-cu comanda hidraulica'

-cu comanda pneumatica;

-cu comanda electrica;

Dupa modul de realizare al comenzii:

-neautomate;

-automate;

1.1.AMBREIAJELE MECANICE

Principiul de functionare si clasificare a ambreiajelor mecanice

Principiul de functionare. Functionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe fortele de frecare care apar intre doua sau mai multe perechi de suprafete sub actiunea unei forte de apasare.

Partile componente ale unui ambreiaj sunt grupate astfel : partea conducatoare ; partea condusa ; mecanismul de actionare . Partea conducatoare a ambreiajului este solidara la rotatie cu volantul motorului , iar partea condusa cu arborele ambreiajului .

Pe volantul al motorului este apasat discul condus de catre discul de presiune

datorita fortei dezvoltate de arcurile . Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui al ambreiajului . Pentru a mari coeficientul de frecare. Discul de presiune este solidar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei.

Partea conducatoare a ambreiajului este formata din : volantul , discul de presiune, carcasa si arcurile de presiune.

Partea condusa se compune din : discul condus cu garniturile de frecare si arborele 8 al ambreiajului .

Prin frecare ce ia nastere intre suprafetele de contact ale volantului si discul de presiune pe de o parte si suprafetele discului condus pe de alta parte , momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteza si mai departe , prin celelalte organe ale transmisiei , la rotile motoare.

Daca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului , forta se transmite prin parghia cu furca la mansonul discului de presiune si invingand forta dezvoltata de arcurile ,departeaza discul de frecare , iar momentul motor nu se transmite mai departe ; aceasta este pozitia decuplat a ambreiajului .

Cuplarea din nou a ambreiajului se realizeaza prin eliberarea lina a pedalei , dupa care arcurile vor apasa din nou discul de presiune pe discul condus , iar acesta din urma pe volant .

Atata timp cat intre suprafetele de frecare ale discurilor si volantului nu exista o apasare mare , forta de frecare care ia nastere intre aceste suprafete va fi mica . In acest caz ,ambreiajul nu va putea transmite intregul moment motor si in consecinta , va exista o alunecare intre volant si discul condus , motiv pentru care discul va avea o turatie mai mica . Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului . In aceasta situatie se va transmite prin ambreiaj numai o parte din momentul motor. In perioada de patinare a ambreiajului , o parte din energia mecanica se transforma in energie termica,

iar ambreiajul se incalzeste , producand uzura mai rapida a garniturilor de frecare ale discului condus .

La eliberarea completa a pedalei ambreiajului , forta de apasare dezvoltata de arcuri este suficient de mare pentru ase transmite in intregime momentul motor.

Clasificarea ambreiajelor mecanice. Ambreiajele macanice utilizate la automobile se clasifica dupa mai multe criterii.

I. Dupa forma geometrica a suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi :cu discuri , cu saboti si cu conuri .

II. Dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor , ambreiajele pot fi : cu mai multe arcuri dispuse periferic si cu un singur arc central .

Dupa numarul discurilor conduse , ambreiajele pot fi ; du un disc , cu doua discuri si cu mai multe discuri .

IV. Dupa modul de obtinere a fortei de apasare , ambreiajele pot fi : simple , semicentrifuge si centrifuge .

V. Dupa conditiile de lucru ale suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi : uscate sau in ulei .

VI.Dupa tipul mecanismului de comanda , ambreiajele pot fi cu comanda : mecanica , hidraulica , cu servomecanism si automata .

VII. Dupa modul de realizare a debreierii , ambreiajele pot fi : cu debreire manuala semiautomata , automata .

1.2..AMBREIAJELE HIDRODINAMICE

Ambreiajele hidrodinamice lucreaza dupa principiul masinilor hidraulice rotative si constau in asocierea unei pompe centrifuge si a unei turbine intr-un singur agregat , folosind ca agent de transmisie un lichid.

Ambreiajele hidrodinamice se folosesc la unele tipuri de automobile moderne datorita unor avantaje :demarare mai lina a automobilului , deplasarea in priza directa la viteze foarte reduse .

Ambreiajul hidrodinamic este format dintr-un rotor-pompa, montat pe arborele motor in locul volantului si din rotor-turbina , montat pe arborele condus. Cele doua componente au la partea exterioara palete radiale plane . Intregul ansamblu este inchis intr-o carcasa etansa ,umpluta in proportie de 85%cu ulei mineral pentru turbine.

In momentul care motorul incepe sa functioneze , va antrena si rotorul pompa iar uleiul care se gaseste intre paletele sale sub actiunea fortei centrifuge , este impins catre periferie si obligat sa circule in sensul sagetii , adica uleiul va trece din rotor-pompa in rotor-turbina si apasand asupra paletelor lui in miscare .

La demarare cand automobilului inca nu este in miscare , turatia rotorului-turbina este zero .La o viteza a rotorului -turbina egala cu a rotorului-pompa articolele nu va mai circula , deoarece cele doua forte centrifuge vor fi egale . Particulele vor trece din rotorul pompa in rotorul-turbina numai in cazul in care rotorul turbina se va roti mai incet decat rotorul pompa .

Ambreiajele hidro dinamice prezinta urmatoarele avantaje : Confera automobilului o demarare mai lina ; permit deplasarea in priza directa cu viteza redusa; amortizeaza oscilatiile de rasucire .

2. TRANSMISIA CARDANICA

Transmisia cardanica serveste la transmiterea miscarii de la arborele secundar al cutiei de viteze la axul rotilor motoare ale automobilului, unghiul dintre aceste doua axe fiind variabil.
Transmisie cardanica cu articulatie rigida cu viteza unghiulara variabila(Fig.19)


Fig.19

Partile componente:1- furca glisanta; 2- cap canelat; 3- teava arborelui cardanic; 4- furca; 5- flansa; 6- crucea cardanului;7- rulment; 8- inel de siguranta; 9- garniture; 10- furca; 11- piulia; 12- garniture; 13- inel despicat; 14- ungator; 15- furca.

Variatia unghiului se datoreaza faptului ca puntea din spate nu este legata de cadrul automobilului, ci este suspendata pc arcuri, avind astfel posibilitatea de a-si schimba pozitia fata de cadru la cea mai mica incovoiere a arcurilor.
Transmisia cardanica se compune din:
-articulatiile cardanice
-arborele cardanic
-sprijinirile intermediare.
Articulatiile cardanice sunt mecanismele de legatura dintre doi arbori care se rotesc, axele acestora facand un anumit unghi intre ele.



Articulatie cardanica sincrona cu bile(Fig.20).Parti componente:1- arbore planetar; 2- arbore condus;3, 4- furci; 5- lacas sferic;6- bile de actionare; 7- bila centrala;
8, 9- stifturi; 10- orificiu;

Din punct de vedere constructiv, articulatiile cardanice se clasifica in:
-articulatii cardanice rigide
-articulatii cardanice elastice
Dupa viteza unghiulara care se obtine la arborele condus, articulatiile cardanice clasifica in:
-articulatii cardanice cu viteza unghiulara variabila
-articulatii cardanice cu viteza unghiulara constanta.

Arborele cardanic este confectionat dintr-un tub de otel care la capatul dinspre cutia de viteze are presat si sudat un cap canelat iar la capatul celalalt are sudata furca articulatiei cardanice de la arborele transmisiei principale.

Transmisia principala are rolul de a mari momentul motor transmis la rotile motoare. De asemenea, transmisia principala transmite momentul de la arborele cardanic situat intr-un plan longitudinal al automobilului la semiarborii planetari, situati intr-un plan transversal.
Schema cinematica de organizare a transmisiei principale simple(Fig.21)Partile componente: 1- rulment; 2- pinion conic (pinion de atac); 3- coroana dintata;
4- lagar de rulmenti; 5, 8- arbore planetar; 6- suruburi;7- carcasa diferentialului; 9- flansa;

Fig.21.Schema cinematica de organizare a transmisiei principale simple