Ce trebuie sa stii despre droguri

Ce trebuie sa stii despre droguri

Persoana care consuma ilicit droguri este supusa uneia dintre urmatoarele masuri: cura de dezintoxicare sau supraveghere medicala.

. Drogurile afecteaza regularitatea ciclului menstrual si cantitatea de sange scursa.

. Daca o femeie insarcinata se drogheaza in timpul sarcinii, substantele pe baza de opiu trec din sangele mamei in cel al fetusului. Se poate vorbi de o 'dependenta naturala' de droguri, care se instaleaza o data cu nasterea copilului.

. La ora actuala unul din 10 copii risca sa moara sau prezinta grave malformatii pentru ca mama sa a consumat droguri in perioada sarcinii. Dupa unele statistici, in 1989 in SUA au fost nascuti cel putin 378.000 de copii dependenti de cocaina.

. Drogurile te pot face sa scapi de inhibitii. Astfel apare riscul de a face ceva ce poti regreta mai tarziu: sex neprotejat, jafuri si chiar crime.

. Seringile nesterilizate sunt raspunzatoare pentru complicatiile infectioase, care pot duce uneori la septicemie, hepatita virala sau SIDA.

. Este dificil pentru un toxicoman sa cunoasca exact procentul de puritate al prafului alb pe care si l-a procurat. Astfel se pot explica unele accidente de supradoza.

. La ora actuala marijuana este fumata peste tot in lume.

. Un specialist francez considera ca un litru de LSD ar fi suficient pentru a crea efecte halucinogene tuturor locuitorilor unei metropole de marimea Parisului.

Afla care sunt cele mai periculoase droguri, cum arata si mai ales care sunt efectele secundare ale stupefiantelor. Noi ti le prezentam ca sa nu mai fii curios(oasa) si sa stii cum sa te feresti!

Opiaceele (sau euforicele): opiul, morfina, codeina, heroina.

Stimulantele: cocaina, amfetaminele, metamfetaminele, khatul, cafeinicele, steroizii anabolizanti.

Sedativele (sau antidepresivele): barbiturice, benzidiazepina, metaqualone.

Halucinogenele: LSD, ecstasy, canabis, ketamina, marijuana, ciupercile halucinogene.

Opiul (papaver somiferum)

Se extrage dintr-o planta asemanatoare cu macul de la noi din tara. Tulpina, frunzele si capsulele imature secreta, atunci cand sunt rupte sau taiate, un suc alb, lipicios, numit latex. In contact cu aerul acesta se inchide la culoare, devine brun si se solidifica. Prin tratare (incalzire, coacere, fermentare) se elimina impuritatile vegetale si se obtine opiul pentru fumat, care are aspectul plastilinei si culoarea cafeniu inchis. Cand este fumat degaja un miros acru, intepator. In medicina opiul se foloseste in cantitati mici ca somnifer, calmant, analgezic, fiind mai ales utilizat ca materie prima pentru fabricarea legala a morfinei, a codeinei si a altorderivati. Celelalte droguri, precum heroina, sunt fabricate din morfina sau codeina.

Heroina

Alte denumiri: diacetilmorfina, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican brown, praf sau naftalina.

A aparut in: 1874.

Ce este: un derivat semisintetic al morfinei. Cel mai periculos stupefiant, induce o puternica dependenta fizica si psihica. Este de trei sau patru ori mai puternic decat morfina si initial era considerat un analgezic ce nu creeaza dependenta, substitut al morfinei.

Cum arata: alb, cenusiu, roz, brun.

Gust: amar; prin incalzire degaja miros de otet.

Cum se consuma: cel mai folosit mod de utilizare este prin injectare (subcutanata, intramusculara sau chiar intravenoasa), dar sub forma de pudra poate fi prizata sau fumata.

Cum arata un tanar sub influenta heroinei: are pupilele micsorate, pleoapele cazute, se afla intr-o stare de depresie, apatie, greata. Un utilizator frecvent poate da din cap in mod regulat, poate parea somnoros si uneori isi scarpina sau atinge fata sau nasul.

Efecte pe termen scurt: dependenta fizica ultrarapida, pentru a evita durerile pe care le provoaca lipsa drogului, voma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de greutate la extremitatile corpului, probleme cardiace si respiratorii, scaderea libidoului, carii, abcese, dinti cazuti, galbejeala. In cinci zile aceste efecte dispar.

Efecte pe termen lung: rigiditate musculara, vene sparte, contractia vezicii biliare, constipatie, perturbarea vederii, complicatii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie, SIDA. O supradoza de heroina poate provoca starea de coma sau moartea celui care o consuma.

Cocaina

Alte denumiri: crack, coke, C, zapada, fulg, piatra.

A aparut in: 1860, cand a fost pentru prima oara extrasa din frunzele de coca.

Ce este: o substanta extrasa din frunzele de coca prin procedee chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau kerosenul.

Cum arata: forma de baza este crack-ul, care se prezinta ca niste cristale bej sau brune; rafinata, este o pudra alba. Clorhidratul de cocaina este obtinut din tratarea pastei de coca cu acid clorhidric si este foarte des folosit. Distribuitorii ilegali dilueaza in general substanta pura cu amidon, pudra de talc, zahar, procaina sau amfetamine.

Cum se consuma: prizata, fumata (crack-ul este fumat in pipe de sticla), injectata. Unii folosesc combinatia cocaina (praf sau crack) + heroina, combinatie care se numeste speedball si este extrem de periculoasa.

Durata extazului: intre 15 si 30 de minute. Extazul este urmat de o depresie profunda, de irascibilitate, agitatie, oboseala mentala si de o mare dorinta pentru o alta doza.

Cum arata un tanar sub influenta cocainei: are pupilele dilatate, ii curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine si nu are pofta de mancare.

Efecte pe termen scurt: cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenta, instabilitate, panica, senzatia de persecutie; imediat dupa doza, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de cald/rece; cateva zile de depresie.

Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agre- siv, halucinatii (care pot provoaca acte de automutilare, suicid, omor), dependenta psihica (40% dintre problemele pe care le provoaca cocaina sunt de ordin psihic).

Amfetaminele

Alte denumiri: speed, black beauties, dexedrine, biphetamine.

Au aparut in: 1930, ca un remediu impotriva congestiei nazale.

Ce sunt: stimulente ale sistemului central nervos ce produc efecte asemanatoare cu cele ale adrenalinei.

Cum arata: se prezinta sub forma unei pulberi albe (sulfat de amfetamina) ori a unui lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului. Amfetaminele provenite din circuitul legal au o puritate de 99% si culoarea alba, cele obtinute in laboratoarele clandestine nu depasesc 20-30% substanta activa si culoarea lor este spre galben.

Cum se consuma: oral (sub forma de capsule), prizate, fumate sau injectate. Doza terapeutica este de aproximativ 1-3 comprimate pe zi. Sunt des utilizate in asociatie cu opiaceele, barbituricele, sau in alternanta cu ele.

Cum arata un tanar sub influenta lor: energic, euforic, cu pupilele dilatate, vorbaret, atent, sigur de sine, superior.

Efecte pe termen scurt: acnee severa, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, cresterea pulsului si a presiunii sangvine, migrene.

Efecte pe termen lung: ulcer, afectiuni ale vaselor sangvine, psihoza, malnutritie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienta pilulelor contraceptive.

Steroizii anabolizanti

Alte denumiri: roids, sauce, juice.

Au fost folositi: dupa 1930, pentru a trata cazurile unor barbati ce nu aveau testosteron suficient in organism, precum si pentru vindecarea unor boli precum anemia, a unor afectiuni ale ficatului, sau a cancerului de san inoperabil.

Ce sunt: versiunea sintetica a hormonilor masculini de testosteron.

Cum arata: capsule cu un continut mare de apa sau lichid pe baza de ulei.

Cum se consuma: oral sau prin injectare. Steroizii sub forma de capsule raman in corp maxim 40 de zile, iar cei pe baza de ulei raman in corp mai multe luni.

Se consuma: pentru a obtine performante sportive, pentru a avea un look mai impunator, muschi mai dezvoltati.

Efecte secundare: la barbati, cresterea sanilor (efect ireversibil), atrofierea testiculelor, reducerea cantitatii de sperma, instalarea sterilitatii; la femei, cresterea excesiva a parului pe corp, ingrosarea vocii, marirea clitorisului. La ambele sexe, caderea podoabei capilare, stimulare sexuala.

Efectele abuzurilor: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori hepatice, acnee, seboree, hepatita de tip B, SIDA, manii, depresii, suicid. Cresc irascibilitatea si agresivitatea, consumarea steroizilor in doze mari putand duce pana la posibilitatea comiterii de crime.

Barbituricele

Alte denumiri: amytal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red devils.

Au fost folosite: incepand cu anul 1900.

Ce sunt: antidepresive puternice care incetinesc sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. Unele dintre ele sunt folosite si pentru anestezii.

Cum arata: cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule rosii, albastre, galbene sau albe.

Cum se consuma: administrare pe cale orala sau prin injectare.

Durata extazului: barbituricele sunt clasificate, in functie de durata efectelor, ca avand actiune foarte scurta, scurta, intermediara si de lunga durata. Cele cu durata foarte scurta produc anestezia intr-un minut de la administrarea injectabila, cele cu actiune scurta si medie actioneaza dupa 15-40 de minute de la administrarea orala si dureaza pana la sase ore. Barbituricele cu actiune indelungata isi fac efectul intr-o ora si dureaza 12 ore.

Efecte pe termen scurt: efecte similare cu betia - ameteala, relaxare sau agitatie, pierderea inhibitiilor, dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate vizuala scazuta. Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea.

Efecte pe termen lung: dependenta, afectiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar supradoza - moartea.

LSD

Alte denumiri: acid lisergic dietilamid, acid, microdot, zahar, soare galben, LSD-25.

A aparut in: 1938, produs de catre dr. Albert Hoffman.

Ce este: o substanta care face parte din categoria halucinogenelor, fabricata exclusiv in laborator.

Cum arata: lichid incolor si inodor. Se prezinta pe 'suporturi' imbibate cu produs (sugativa, tesaturi, zahar sau pilule).

Cum se consuma: se absoarbe pe cale orala in cantitati foarte mici.

Durata extazului: intre 7 si 12 ore.

Efecte pe termen scurt: stare de euforie, probleme de constiinta, pupile dilatate, alterarea notiunii de timp, a perceptiilor vizuale si auditive, palpitatii, tremuraturi, panica, scaderea presiunii sangvine pana la colaps circulator, acte violente, necontrolate.

Efecte pe termen lung: pot aparea uneori si la cateva saptamani, luni, alteori ani de la data ultimului consum, manifestandu-se sub forma de accese de panica (flash-back).

Ecstasy

Alte denumiri: MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers.

A aparut in: 1912.

Ce este: un drog sintetic psihoactiv, cu proprietati halucinogene.

Cum arata: tablete sau pudra alba.

Cum se consuma: priza, inghitire.

Cum arata un tanar sub influenta sa: pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare, dezinhibitie, usurinta de a comunica si de a intra in contact cu ceilalti.

Durata extazului: intre trei si sase ore.

Efecte pe termen scurt: bufeuri de caldura, dezinhibitie, cateodata greata; 5-8 ore dupa, iti vajaie urechile, ai insomnii, contractii musculare (dificultate in urinare); dupa 48 de ore, depresie, ganduri morbide, cosmaruri.

Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panica, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace si cerebrale, degradarea ireversibila a creierului, moarte provocata de hiper- termie (poti dansa ore in sir intr-un club fara sa te opresti macar sa bei putina apa).

Canabisul

Alte denumiri: canepa indiana, iarba, buruiana, marijuana, hasis (ciocolata), kif, ganja, shang.

Cand a aparut: este mentionata intr-un tratat de botanica datand din secolul XX i.Hr.

Ce este: o planta care seamana cu tutunul si atinge sase metri inaltime; pricipalul compus al sau este THC (beta-9-tetrahidrocanabinol), care are un rol asemanator substantelor chimice naturale secretate de creier si care actioneaza la nivelul sistemului nervos central.

Cum arata: se prezinta sub diferite forme: marijuana (preparata din frunze si flori uscate); hasis (preparat din rasina de canabis care se amesteca cu ceara, rezultand tablete de diverse culori, in functie de zona de provenienta: kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre (Afganistan, cele mai puternice); ulei de canabis, un derivat al hasisului.

Cum se consuma: marijuana si hasisul se fumeaza ca o tigara pe care ti-o rulezi singur ('joint') sau pot fi mancate (efectul este mai puternic). Uleiul de canabis este picurat de unii pe o bucata de zahar, altii prefera sa puna 1-2 picaturi de ulei pe tigara.

Miros: intepator.

Efecte pe termen scurt: ochi rosii, relaxare, confuzie, gura uscata, puls marit, marirea sensibilitatii vizuale si auditive, veselie, oboseala, panica, paranoia, probleme respiratorii; in combinatie cu PCP (praful ingerilor) poate provoca halucinatii, coma sau moarte.

Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afectiuni cerebrale sau pierderea memoriei, dedublarea personalitatii; la persoanele mai sensibile - halucinatii, sentimentul persecutiei, cancer.

Interviu cu Doctorul Lucian Vasilescu, medic primar psihiatru, Seful sectiei XVI ('toxicomanii') de la spitalul 'Alexandru Obregia' din Bucuresti

Ce fel de oameni ajung la dvs. Si in ce stare?

Ajung in principal tineri, in stare buna marea majoritate, care s-au drogat in ziua in care solicita internarea ori cu o zi inainte. Nu asteapta sa li se faca nemaipomenit de rau ca sa vina la spital. Aproape toti sunt tineri si din toate paturile sociale, de la copii ai strazii pana la studenti. Aici, cel putin teoretic, vin oameni motivati, care doresc sa fie ajutati pentru a intrerupe consumul de droguri. Cei care ajung la spital sunt consumatorii de heroina. N-a venit nimeni la spital pentru ca a atras doua fumuri de marijuana. Necazul cu aceste droguri mai usurele este ca deschid poarta utilizarii altor substante.

Vin singuri sau la indemnul parintilor?

Din pacate majoritatea vin adusi de parinti

Din ce cauza se apuca de droguri?

Pentru mine a te droga este o intalnire intre un om si o substanta. Substanta are particularitatile ei fizice si chimice si un efect precis pe care il produce asupra creierului, iar omul prezent la aceasta intalnire are si el particularitatile sale de personalitate si un anumit context cultural, social, economic in care se afla. Nu se poate pune o eticheta, 'asta se va droga, asta nu se va droga', dar intre trasaturile intalnite la cei care se drogheaza putem gasi o anumita imaturitate afectiva, cu o toleranta mica la frustrare, cu dorinta de gratificare imediata, dorinta de a fi valorizat intr-un anumit grup social. Si gasim si contextul social al acestei persoane. Sunt zone in Bucuresti in care sunt foarte multi care se drogheaza. Intervine si curiozitatea si sentimentul ca 'mie nu mi se poate intampla, eu pot sa gust placerea fara sa mi se intample nimic'.

Cum sunt tratati cei care ajung aici?

Intr-o sectie de dezintoxicare se trateaza dependenta fizica. Practic stare de sevraj, stare de rau intens care survine in urma intreruperii consumarii drogului. Tratamentul oferit este simptomatic, se adreseaza durerilor, starii de voma, echilibrarii tensiunii arteriale, starii de neliniste intensa, starii de agitatie, somnului si mai ales anxietatii foarte mari. Toate aceste simptome se amelioreaza in aproximativ o saptamana si sunt multi cei care dupa acest interval zic ca sunt vindecati, dar ramane ceea ce se numeste dependenta psihica, pofta. Si care dureaza luni multe, chiar ani. De aceea se recomanda sa fie urmat un tratament post-cura, care sa dureze luni de zile. Aici se face si o interventie psihoterapeutica pe langa cea medicamentoasa, dar discutam de o perioada de 2-3 saptamani, insuficienta.

Cati din cei care pleaca de aici se intorc?

Nimeni nu pleaca de aici vindecat. Insa ei cred ca gata s-au vindecat si nu reusesc sa-i conving de contrariu. E adevarat ca in acel moment starea lor fizica este buna sau excelenta. Persoana care pleaca de aici in aceasta stare se numeste dependent de heroina in heremisie sau actualmente abstinent. Vorbim de vindecare in momentul in care au trecut vreo doi ani de cand nu s-a atins de heroina, pana atunci vorbim de abstinenta prelungita, de heremisie, dar nu de vindecare. Sunt putini cei care urmeaza acest tratament post-cura. Considera ca sunt vindecati, ca nu-i mai doare nimic. De aceea sunt destui cei care se intorc. Prin lege sunt permise doar doua cure pe an. Singura sectie de post-cura este la Spitalul Balaceanca.

Ce rol are familia?

Foarte important. Familiile pe care le-am cunoscut eu au fost solidare. Din pacate familia nu se poate lasa de droguri in locul celui direct afectat. Poate face orice pentru a-i ajuta, dar pana in momentul in care nu exista o dorinta din partea pacientului Nimeni nu se poate lasa in locul lui.

In acest caz copiii strazii au cele mai mari sanse sa se intoarca

Da. Sprijinul familiei e foarte important. Si acesta trebuie sa dureze, sa aiba o continuitate in timp, pentru ca dupa dezintoxicare partea cea mai delicata este cea a reabilitarii psihosociale. Pacientul trebuie sa aiba unde sa stea, sa aiba o ocupatie, nu sa stea pe drumuri, sa fie implicat intr-o activitate, lucru foarte greu daca familia nu-l sustine.

Cine suporta cheltuielile tratamentului?

Sunt cei care beneficiaza de asigurari de sanatate: elevii, studentii, cei care au carte de munca, somerii care primesc ajutor social si pensionarii, dar nu e cazul la noi. Pentru multi dintre cei fara ocupatie costul este suportat de la bugetul de stat prin programul national numarul 8, de prevenire si combatere a toxicomaniei.

(20ani)