6-7)
.Fig.2- Pronefrosul
Fig.3- Mezonefrosul
Metanefrosul e cel ce va forma rinichiul definitiv, apare incepand cu saptamana a 5-a pana in saptamana a 15-a. El e cel ce va forma urina atat la fat cat si la adult.
Mai multe studii ,in special pe animale, au aratat ca mediul fetal influenteaza dezvoltarea sistemului uro-genital. Pe langa hiperglicemia materna sau expunerea fatului la droguri, care sunt vinovate de alterarea nefrogenezei, vitamina A se pare ca joaca si ea un rol important.
Vitamina A (Fig.4) a fost identificata in 1915 si afost prima vitamina descoperita. In organismele animale e eliberata din carotenii din fructe si legume.Exista trei tipuri de caroteni alfa, beta si gama Diferentele dintre ei constau in numarul dublelor legaturi din cele doua inele de tip iononic.
Fig.4- Molecula vitaminei A
Transformarea lor are loc la nivelul intestinului sub actiunea enzimei carotenaza. Procesul nu e o simpla hidroliza ci o oxidare cu obtinerea aldehidei numita retinen, urmata de o reducere cand se obtine forma alcoolica numita retinol.
Cel mai cunoscut rol al retinolului e in procesul vederii, e alcatuind impreuna cu opsina pigmetii sensibili din conuri si bastonase(Fig5). Celulele epiteliale din piele ,plamani , urechea interna ,cornee, glande,etc. beneficiaza si ele de influenta vitaminei A in procesele de crestere si reparare a tesutului. Vitamina A e implicata in producerea membranelor de mielina care acopera nervii dar si in imunitate. Necesarul de retinol e de 5000U.I./zi (1microgram retinol=3,33 U.I.)la adult si de 6000U.I./zi in sarcina ,pubertate si adolescenta.
Vitamina A e liposolubila din aceasta cauza excesul se elimina foarte greu. Metabolitii oxidati sunt eliminati prin urina sau conjugati cu acidul gluguronic si excretati in bila sau urina.
Fig.5 celule retiniene
Un rol mai putin cunoscut al vitaminei A e influenta asupra dezvoltarii rinichiului. Deficienta de retinal in timpul dezvoltarii fetale si mutatiile in RET, gena care codeaza o enzima numita receptor tirozin-kinaza sunt asociate cu malformatile rinichilor la soareci si oameni. Se pare ca vitamina A directioneaza dezvoltarea rinichiului prin activarea genei RET.
Formarea corecta a rinichilor necesita doua modalitati de semnalizare intre tesuturi. In acest caz RET e esentiala. Mutatiile ei pot provoca cancer si malformatii ale rinichiului si a altor organe.Un derivat al vitaminei A, acidul retinoic, e de asemenea un important semnalizator in organogeneza. Pentru a actiona corespunzator acest acid are nevoie de receptori specifici (RAR-recptor al acidului retinoic). Ei leaga acidul retinoic si raspund prin rectii chimice. Experimental , rinuchii soarecilor sunt mici si malformati, lipsindu-le o zona de crestere unde unitatile functionale, nefronii erau atasati rinichiului in crestere. Astfel ei au un numar mult mai mic de nefroni.
Fig.6- Dezvoltarea rinichiului
Totusi se pare ca influenta vitaminei A se rezuma la activarea RET. Eliminarea RAR ,presupusi a fi necesari pentru actiunea retinolului, are efecte similare. La indivizii cu gena RET activata rinichii se dezvolta in mare parte normal. Semnalele retinal-RAR sunt necesare pentru ramificartea mugurelui ureteric. Numarul acestor ramificatii e direct proportional cu numarul nefronilor ce se vor forma. Intelegerea actiunii RAR in prezenta vitaminei A ar putea fi esentiala pentru determinarea nivelului optim de retinol prenatal necesar dezvoltarii normale a rinichiului.
Numarul scazut de nefroni poate duce la hipertensiune si alte afectiuni in viata post-natala. De asemeni penuria de nefroni poate cauza agenezia rinichilor. Alte malformatii associate sunt maladia Hirschsprung, rinichi hipoplazic, hiperplazic, sigmoid,discoid, etc.
Dozele mari de vitamina A cauzeaza malformatii la animale. Ingrijorarea privind potentialul teratogen(Fig.7) al retinolului la oameni au fost subliniate de fectele analogului vitaminei A ,isotrotinoin(Fig.8). Coroborate cele doua substante se pare ca influenteaza mecanismele ce implica celulele crestei neurale (Fig.9)Primele rapoarte privind propritetile teratogene ale isotrotinoin au apartinut laboratoarelor Roche. Cercetatri ulterioare au ajuns la concluzia ca expunerea la aceasta substanta in primul semestru de sarcina poate determina malformatii intr-o proportie de 20% din cazuri . Expunerea la doze de 8000-10000U.I./zi nu implica in general malformatii. Vitamina A e teratogena insa consumata in cantitati mari. Din aceasta cauza se recomanda femeilor insarcinate sa nu cuonsume mai mult de 8000U.
