MOARTEA VIOLENTA PRIN ACCIDENTE DE MUNCA IN CAZUISTICA INSTITUTULUI DE MEDICINA LEGALA CLUJ-NAPOCA

Introducere

La nivel european, statisticile arata ca agricultura și construcțiile sunt cele mai periculoase domenii, in care riscul de accidente de munca este cel mai ridicat. Cele mai multe accidente de munca, in Romania, au fost inregistrate in randul silvicultorilor și constructorilor.

Modalitațile traumatice in accidentele de munca sunt deosebit de complexe, cauzele care pot determina moartea fiind multiple, depașesc cadrul lucrarii noastre. Clasificarea agenților vulneranți in mecanici, fizici, toxici și biologici este relativa, deoarece un suflu de explozie, de exemplu, poate realiza efecte sumate, in care intra majoritatea acestor categorii. Totuși, aceasta clasificare este deosebit de utila, mai ales in scop didactic. Incercand o schematizare a principalelor cauze și modalitați de producere a accidentelor de munca, in deosebi cele mortale, aratam:

1. Traumatisme mecanice:

-mecanisme simple: prin acțiunea diverselor obiecte in cadrul procesului de munca cum ar fi corpuri contondente, taietoare, ințepatoare etc.

-mecanisme complexe: caderi-precipitari, accidente produse de autovehicule in cadrul inteprinderii respective, explozii, politraumatisme de cauza variata.

2. Traumatismele fizice:

-urmare a acțiunii calduriii, frigului, radiațiilor, variațiilor de presiune etc.

3. Asfixii:

-mecanice: strangulare, sufocare, inecare

-prin lipsa oxigenului, gaze toxice

4. Traumatismele chimice:

-substanțe chimice intrebuintate in industie sau agricultura cu cale de patrundere in organism, variata

5. Factori biologici:

-agenți microbieni care in anumite condiții pot provoca imbolnaviri mortale cu aspect de accident de munca.

Pe primul loc insa ca frecvența se situeaza traumatismele mecanice indeosebi politraumatismele produse in conditii complexe și extrem de variate, in raport cu procesul de producție.

Capitolul 1. Partea generala

1.1 Principalele obiective ale necropsiei medico-legale in accidentele de munca

Obligația declararii și cercetarii accidentelor de munca revine, in funcție de gravitatea și condițiille in care s-a produs, de catre persoana juridica in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara de munca, de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, al accidentelor colective, precum și in cazul accidentelor de munca ce au produs incapacitate temporara de munca salariaților angajați la persoane fizice, de catre Ministerul Muncii și Solidaritatii Sociale in cazul accidentelor de munca colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile ( art. 29 din Legea 319/2006 ), de catre autoritatea de sanatate publica in cazul suspiciunilor de boala profesionala. Datele necesare comunicarii sunt prevazute in articolul 109, din HG 1425/2006.

In baza procesului-verbal de cercetare intocmit de organele abilitate prin lege, persoana juridica sau fizica la care se inregistreaza accidentul va completa un formular de inregistrare a accidentelor de munca (FIAM).

Sub aspectul civil se poate ridica uneori problema succesiunii morții, in cazurile in care este necesara stabilirea unor drepturi de moștenire. Daca atunci cand leziunile nu duc imediat la moarte, precizarea succesiunii morții nu prezinta dificultați, in cazul morților rapide acest diagnostic este de multe ori foarte greu de facut.

Persoana fizica, precum și persoana juridica, care nu dispune de personal competent, sau nu are personal suficient, trebuie sa asigure cercetarea apeland la servicii externe abilitate sa presteze activitați in domeniul securitații și sanatații in munca.

1.2 Traumatologia medico-legala in practica judiciara

Prin accident de munca se ințelege vatamarea violenta a organismului, precum și intoxicația acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu și care provoaca incapacitate temporara de munca (ITM) de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate (INV) ori deces(D). (Art. 5 (g), din Legea 319/2006).

Accidentul de munca se clasifica in raport cu urmarile produse și cu numarul persoanelor accidentate in:

● accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;

● accident care produce invaliditate;

● accident mortal;

● accident colectiv, cand sunt accidentate cel puțin trei persoane in același timp și din aceeași cauza.

In sensul prevederilor art. 5 lit. g) din Legea  319/2006, este, de asemenea, accident de munca:

a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor țarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;

c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati;

d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni inteprinse din proprie inițiativa pentru salvarea de vieti omenesti;

e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie inițiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care amenința avutul public si privat;

f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului. ;

g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers. Astfel, in cazul in care salariatul este implicat intr-un accident rutier, in timp ce se deplaseaza de acasa spre locul de munca sau invers, acesta va fi considerat accident de munca. De asemenea, tot accident de munca va fi considerat și orice incident care a cauzat vatamarea salariatului in timp ce acesta se deplaseaza de la locul de munca la banca sau la bancomat pentru incasarea drepturilor salariale.

Trebuie precizat insa ca pentru a se incadra in categoria accidentelor de munca, deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal, iar transportul sa se faca in condițiile prevazute de reglementarile de securitate și sanatate in munca sau de circulație in vigoare;

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;

i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;

j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;

k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;

l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor țarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare;

m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;

n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

p) dispariția unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptațesc presupunerea decesului acesteia;

q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni;

r) accidentul suferit de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale.

In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.

Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau deces, precum și accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de catre conducerea persoanei juridice sau, dupa caz, de persoana fizica, in calitate de angajator,inspectoratului teritorial de munca și, dupa caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit legii.

Din punct de vedere penal, atunci cand se considera ca accidental a fost " urmarea nerespectarii dispozitiilor legale ori masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii" fapta este incadrabila in art. 178 c.p (ucidere din culpa). Legea penala pedepsind mai bland acest omor savarșit din culpa sau din greșeala avand in vedere lipsa intenției, faptuitorul nu urmarește anume moartea victimei aceasta producandu-se datorita nedibaciei, ușurinței nerespectarii unor reguli etc.

Uciderea din culpa profesionala sau speciala prevazuta de:

● art. 178 alin. 2 Cod penal - uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozițiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activitați, se pedepsește cu inchisoarea de la 2 la 7 ani;

● art. 178 alin. 3 Cod penal - cand uciderea din culpa a unei persoane este savarșita de un conducator de vehicol cu tracțiune mecanica, avand in sange imbibație alcoolica ce depașește limita legala sau care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoare de la 5 la 15 ani;

● art. 178 alin. 4 Cod penal - cu aceiași pedeapsa se sancționeaza fapta savarșita din culpa, de orice alta peroana in exercițiul profesiei sau meseriei și care se afla in stare de ebrietate;

● art. 178 alin. 5 Cod penal - daca prin fapta savarșita s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane, la maximul pedepselor prevazute in alineatele precedente se poate adaga un spor pana la 3 ani.

Moarte violenta prin agenți mecanici

Moartea violenta prin agenți mecanici exprima acțiunea unor factori extrinseci asupra organismului și se produce, de obicei prin obiecte contondente pe langa obiectele ascuțite și proiectile precum și prin mecanisme complexe cum ar fi caderea, precipitarea, accidentele in care sunt implicate vehicole.

Mecanisme simple

Deces prin acțiunea diverselor obiecte la locul de munca:

Corpurile contondente

- cu suprafața mica - neregulata:

- regulata, sferica, cilindrica, poliedrica, cu muchii si colțuri

- cu suprafața mare - plana (scandura, sol cu suprafața plana)

- neregulata (sol cu proeminențe, vehicole)

Dupa forma si volumul lor ca și dupa forța cinetica cu care sunt acționate precum și dupa rezistența și felul țesuturilor se reflecta total sau parțial in plaga produsa. Acest aspect are deosebita importanța medico-legala, servind la idntificarea corpului. Obiectele contondente duc la o gama larga de leziuni, denumite din aceasta cauza, contuzii, plagi contuze, compresiuni de segmente și țesuturi, pana la scobiri, rupturi si eclatari de organe.

1.3.1.2 Obiectele cu varfuri și lame ascuțite

- obiectele ințepatoare care acționeaza prin apasare sau/și rasucire concomitenta;

- obiecte taietoare au una sau rar mai multe muchii taietoare și acționeaza prin apasare și mișcare concomitenta in lungul axului;

- obiecte ințepatoare-taietoare au doua sau mai multe muchii taietoare și un varf ascuțit și produce plaga ințepat taiata;

- obiecte despicatoare sunt relative grele producand plagi despicate (taiate-despicate).

In funcție de particularitațile diferitilor categorii de agenți traumatici mecanici leziunile prezinta caractere morfologice diferite, care in general permite recunoașterea tipului de agent vulnerant. Referitor la mecanismul de producere a leziunilor traumatice produse prin acțiunea agenților traumatici mecanici exista mai multe posibilitați:

1. lovirea active (accelerația) - agentul traumatic in mișcare lovește corpul in poziție fixa sau relativ fixa;
2. lovirea pasiva (dezaccelerația) - corpul in mișcare se lovește de un plan dur sau de diferite obiecte in poziție fixa sau relativ fixa;
3. compresiune - intre doua planuri dure;
4. mecanisme lezionale complexe.

Arme de foc

Aspectul leziunilor produse prin acțiunea armelor de foc depinde de modul de acțiune al proiectiluluil, condiționat de forța vie și unghiul sub care acționeaza. Leziunile difera in funcție de tipul proiectilului, gloanțe sau alice. Leziunile produse prin arme de foc pot fi primare, determinate de proiectile, și modificari secundare determinate de factorii secundari sau suplimentari ai impușcarii. Leziunea produsa de proiectil poarta denumirea de plaga impușcata și poate fi transfixianta, cand proiectilul strabate corpul sau un segment anatomic formandu-se un orificiu de intrare, canal și un orificiu, oarba, cand proiectilul paatrunde in corp și se oprește existand orificiu de intrare și canal, și contuza cand proiectilul nu patrunde in corp.

Raportul dintre dimensiunile orificiului de intrare si ieșire poate fi variat, distingandu-se trei situații:

♦ orificiul de intrare egal cu orificiul de ieșire - apare can proiectilul are viteza mare șI mișcare helicoidala accentuata, strabatand țesuturi de consistența apropiata;

♦ orificiul de intrare mai mare decat cel de ieșire - apare cand proiectilul intra oblic și iese perpendicular, antreneaza la intrare corpi straini pe care ii abandoneaza pe traseu șI in trageri de aproape prin acțiunea gazelor;

♦ orificul de intrare mai mic decat orificiul de ieșire - cand proiectilul intra perpendicular și iese oblic.

Sub aspect judiciar leziunile și moarte prin arme de foc pot fi omor, sinucidere sau accident. La noi in țara pe primul plan se situeaza accidentele, in special prin arme de vanatoare. Expertiza medico-legala trebuie sa elucideze mai multe obiective:

- diagnostul de impușcare se bazeaza pe morfologia leziunilor și cercetarea factorilor secundari ai impușcarii;

- stabilirea cauzei morții și a raportului de cauzalitate intre leziunile constante și deces. Cauzele cele mai fregvente de deces in impușcare sunt reprezentate de leziunile grave ale organelor vitale, hemoragii externe și interne masive, prin lezarea organelor parenchimatoase și a vaselor mari, șoc traumatic, și complicații septice;

-stabilirea direcției de tragere se realizeaza prin identificarea orificiului de intrare șI ieșire și stabilirea direcției canalului;

- stabilirea distanței de tragere;

- stabilirea numarului și succesiunii impușcaturilor;

- precizarea calibrului armei, se face precis cand proiectilul strabate oase late;

- identificarea armei;

- stabilirea formei judiciare de deces.

Mecanisme complexe

Accidente de munca prin cadere si precipitare

Schimbarea brusca a pozitiei verticale a corpului si izbirea lui de un plan dur duce la apartia de leziuni, incluse in medicina legala in categoria numita cadere si precipitare. Caderea poate fi simpla, de pe acelasi plan pe care se face impactul, si atunci este folosit termenul de cadere. Termenul de precipitare indica o cadere de pe un plan mai inalt decat cel pe care se face impactul ( de la inaltime ). Leziunile sunt produse prin lovire pasiva a corpului de un plan dur si depinde de:

inaltimea de la care se cade;

greutatea corpului;

propulsia, referitor la aceasta se descrie:

autopropulsia: foarta de lovire este egala cu forta de deceleratie plus forta de gravitatie;

heteropropulsia: forta de lovire este egala cu forta de imbrancire plus forta gravitatiei plus cea de lovire a corpului in miscare.

Factorii de care depinde gravitatea leziunilor sunt:

generali: inaltimea, forta auto, respectiv heteropropulsie, planul de contact, pozitia in care victima ia contact cu planul.

specifici: greutatea victimei, zona impactului.

1. Caderea: poate fi realizata din repaus, din mers si din fuga (in ultimele doua cazuri se adauga forta cinetica). Pierderea echilibrului are urmatoarea cauza:

a) endogena (interna): boli asociate cu pierderea constientei, sincopa cardio-vasculara, epilepsie, hemoragie cerebrala, tulburari ale sistemului labirintic, tulburari de vedere, intoxicatii, boli neuropsihice.

b) exogena (externa): cu factori determinanti, forta cinetica exterioara, si factori favorizanti cum ar fi umiditatea, obscuritatea, obstacole. Leziunile depind de caderea in stare constienta, cu leziuni superficiale, sau inconstienta, cu leziuni grave prin lovirea capului de sol sau de alte obiecte contondente si a corpului, cu hemoragie interna si leziuni variate pana la moarte.

Caracteristica leziunilor din cadere:

sunt localizate intr-un singur plan

sunt localizate pe partile proeminente.

Expertiza medico-legala are urmatoarele obiective:

victima: examenul leziunilor corporale, localizare, forma, gravitate, examinarea cauzelor intrinseci, data producerii leziunilor in viata, in agonie, dupa moarte. Exemple care ridica probleme de interpretare: ebrietate, impiedicare, infarct miocardic, hemoragie cerebrala.

locul faptei: caracterele factorilor favorizanti exogeni

confruntare a leziunilor corporale cu aspectele terenului

natura caderii: prin pierderea echilibrului din pozitia stationara sau din mers, din fuga sau prin propulsie din pozitia stationara sau din mers, fuga.

2. Precipitarea: este caderea de pe un plan mai inalt decat cel pe care se face impactul.

In medicina legala se examineaza:

● Mecanismele de producere a leziunilor sunt:

a) Mecanism direct:

- primar: regiunea care a luat prima contact cu planul dur;

- secundar: izbirea ulterioara a restului corpului de planul dur;

- mediat: cadere in axul vertical al corpului, vertex, membre inferioare.

b) Mecanism indirect:

- la distanta de impact ca efect al fortei de compresiune rezultata din deceleratia corpului urmata de oprirea brusca.

● Fazele precipitarii sunt:

a) faza de pierdere a echilibrului care implica deplasarea centrului de greudate;

b) faza de cadere propriu-zisa, in care corpul ia pozitii diferite;

c) faza de izbire de planul dur;

d) faza facultativa de rostogolire.

● Stabilirea punctului de contact cu solul:

a) contact concomitent de contact cu solul, se poate realiza in plan anterior, posterior si lateral;

b) contact cu segmentul cranian;

c) contact cu segmentul inferior al corpului reallizat cu genunchii, fesele, planta piciorului.

● Caracteristicele leziunilor sunt:

a) leziunile sunt grave, frecvent mortale;

b) apar leziuni multipolare si multiple, interesand deodata tesuturile externe si organele interne si fiind variate ( leziuni neregulate polimorfe );

c) leziunile sunt localizate pe extremitati si regiuni proeminente.

● Expertiza medico-legala are urmatoarele obiective:

a) examenul pozitiei cadavrului, examenul hainelor;

b) examinarea leziunilor corporale, confruntarea acestora cu conditiile locale si cautarea eventualelor leziuni care sa explice cauzele endogene;

c) din punct de vedere juridiciar, frecventa crescuta o au accidentele prin pierdere de echilibru, urmeaza apoi suicidul cand se cauta cauza acestuia, eventuale mesaje si in ultimul rand omorul prin heteropropulsie, element care trebuie intodeauna luat in considerare;

d) diagnostic diferential trebuie facut intre leziunile produse prin lovire activa si cele produse prin cadere, precipitare.

1.3.2.2 Accidente de munca produse de autovehicule

La autovehiculele cu pneuri se produce accidentarea atat a persoanei acrosate cat si a conducatorului. La persoana acrosata, mecanismele de producere a leziunilor sunt:

● Simple: mecanismul de lovire si proiectare: victima fiind mobila sau semimobila, vehicolul in miscare ia contact brusc cu un plan (fata, spate, lateral). Leziunile depind de viteza autovehicolului, de masa personei acrosate si de locul de impact.

Focarul de lovire are mai multe aspecte:

angajatul este lovit de partea anterioara a autovehicolului;

angajatul este acrosat lateral, fiind vorba de o lovire tangentiala;

- angajatul este lovit de partea din spate a autovehicolului;

angajatul este lovit de doua sau mai multe autovehicole.

Expertiza medico-legala are in vedere urmatoarele circumstante:

daca angajatul era in mers sau daca era in ortostatism imobil, in functie de localizarea leziunilor;

daca erau franele puse in momentul impactului;

pentru expertiza medico-legala este necesar ca victima sa fie transportata in cerceaf alb, fiind taiate hainele pentru un eventual acord de prim ajutor si lasate pe cerceaf.

Focarul de proiectare are urmatoarele aspecte:

leziunile sunt mai grave decat cele din focarul de lovire ducand frecvent la decesul victimei;

leziunile depind de viteza vehicolului, distanta de proiectare,felul solului;

leziunile sunt mai grave in lovirea la nivelul centrului de greutate a victimei;

suprafata leziunilor este mare;

frecvent leziune a craniului;

zona topografica este de obicei in plan opus focarului de lovire;

leziunile interne sunt grave, leziunile externe sunt minore.

Din punct de vedere anatomopatologic intalnim:

a)   fracturi craniene de calota sau de baza, linia de fractura traverseaza baza craniului, fiind o fractura meridionala, asemanatoare cu cea din compresia bilaterala. Uneori linia de fractura traverseaza baza fara fractura;

b)   leziuni menigo-cerebrale sunt mai grave in focarul de proiectare;

c)   leziuni ale coloanei vertebrale au o frecventa crescta in proiectare si pot interesa o singura vertebra, aspect care apare in lovitura directa, sau poate interesa mai multe vertebre si scoama occipitalului. Apar frecvent si in proiectarea pe vertex, cu hiperflexia anterioara a coloanei vertebrale;

d)   fracturi costale apar frecvent cu interesarea a cel mult trei coaste;

e)   fracturi ale membrelor;

f)    fracturi de bazin sunt rare in proiectare-lovire;

● Complexe: cum ar fi mecanismul de lovire proiectare-tarare-calcare cand apar leziunile de tarare de tip placard excoriat pana la denudari mari, care ajung pana la straturile musculare, leziunile apar pe partile descoperite proeminente ale victimei. Leziunile apar si prin schimbari variate de pozitie ale victimei in timpul tararii, fiind deci cu un caracter mai complex, dungi escoriate paralele, in sensul de plasarii autovehicolului. Alte tipuri de leziuni sunt leziunile de calcare care depind de greutatea vehicolului si de viteza acestuia, leziunile fiind mai grave daca vehicolul este franat. Leziunile au aspect de infiltrate hemoragice in zigzag in tegument, fara solutie de continuitate, prin presiunea anvelopelor, si de tip particular date de neregularitatile solului.

Leziunile craniul sunt grave, cu zdrobiri, leziuni ale masivului facial, fracturi simetrice sau unilaterale ale maxilarului, zigomaticului, maxilarului. Leziunile toracelui duce frecvent la infundare a fracturilor costale, cu leziuni pleuro-pulmonare. Leziunile abdominale sunt insotite de rupturi explozive ale stomacului, ficatului, splinei, rinichiului, frecvent cu eliminare a viscerelor prin orificiinaturale, gaura, rect. Leziuni ale bazinului uneori cu interesarea viscerelor.

Un alt mecanism complex este acela de lovire-basculare-proiectare, cu bascularea frecventa pe capota, unde apare imprimat conturul craniului sau al altei regiuni corporale.

Expertiza medico-legala are urmatoarele obiective:

examenul la fata locului victima, vehicol, sol

examenul cadavrului, examenul hainelor, urme de ulei, nisip, fragmente de obiecte de la masina, si autopsia cadavrului

examenul conducatorului autovehicolului.

In accidentele in care sunt implicate vehicule fara pneuri, cum ar fi roți metalice, apar politraumatisme cu leziuni multiple care imita mecanisme variate. Datorita succesiunii rapide a numeroaselor mecanisme de lovire, proiectare, tarare, izbire de neregularitațile terasamentului, calcare, leziunile au uneori aspect bizar, mai ales in cazul tararii plus izbirii de terasament. Calcarea duce frecvent la amputarea membrelor sau a unui segment anatomic. Din punct de vedere judiciar exista, pe langa altele, și posibilitatea de accident de munca, mai atunci cand victima lucra in domeniul feroviar sau minier.

Tot in cadrul accidentelor de munca se pot intalni și accidentele aviatice, care sunt in continua creștere, soldandu-se de obicei cu multe victime. Expertiza medico-legala vizeaza in primul rand, ca in orice accident colectiv, identificarea victimelor și stabilirea cauzei morții și apoi stabilira mecanismului de producere a accidentului. Identificarea cadavrelor este adesea foarte dicificila, fiind vorba de cadavre carbonizate, fragmentate.

1.4 Decesul prin traumatisme fizice

Agentii fizici capabili sa determine lezini medico-legale si analizati in acest capitol sunt energia electrica, frigul, temperatura inalta, radiatiile calorice, radiatiile Roentgen si variatiile presiunii atmosferice.

Energia electrica

Sub influenta energiei electrice, moartea este produsa prin curent electric si fulgeratie. Curentul electic produce anual mai multe mii de morți in intreaga lume, fie in imprejurari casnice, fie in imprejurari profesionale fapt ce obliga la cunoașterea fiziopatologica și a mecanismelor de producere a electrocutției.

Electrocutarea presupune aparitia unui complex morfofunctional datorat trecerii curentului electric prin organism avand ca urmare moartea imediata sau tardiva precum și leziuni specifice evidentiate la persoanele supravetuitoare.

Se poate produce prin contact direct, unipolar, bipopalar sau respectiv multipolar, și prin contact indirect (strat de aer intermediar 1-35 mm).

Efectul curentului electric asupra organismului se caracterizeaza termic: prin arsuri de tip I, II, III, carbonizare-arsura tip IV, marca electrica, leziune specifica curentului electric; mecanic: rupturi tegumentare, musculare, de organe, fracturi osoase; sau biochimic: fenomene de electroliza cu migrari ionice și tulburari de permeabilitate, edemul electrogen, metalizarea.

Asupra organelor acționeaza prin efectul inhibitor (la curenți puternici) sau excitator (prin curenți slabi) al sistemului nervos central și prin convulsii, tetanizari asupra musculaturii. Asupra musculaturii respiratorii produce frecvent paralizia acesteia, ducand la deces. Manifestarile șocului electric sunt:

- spasm vascular la locul de contact cat și in musculatura intregului corp;

- spasm vascular cu creșterea tensiunii arteriale, tahicardie și tulburari de ritm;

- oprirea respirației cu staza pulmonara, instalarea unei hipoxii cerebrale și generale;

- pierderea cunostinței, cu tulburari la nivelul sistemului nervos central.

Fulgerația este definita ca acțiunea curentului electric atmosferic asupra organismului, producand leziuni sau moartea. Descarcarea de energie electrica naturala este de doua tipuri, descarcare intre doi nori care se numeste fulger și descarcare nor-sol care se numește trasnet, cu formare de arc voltaic. Tensiunea este foarte mare (milioane de volți), temperatura ajungand pana la 20.000°C.

Hipotermia

Acțiunea frigului se intalnește frecvent la persoanele aflate in intoxicații alcoolice acute. Ea este locala sau generala la -24°C cand funcțiile organismului sunt abolite. Factorii care influențeaza acțiunea frigului sunt cei de mediu (atmosfera - calm sau vant, umiditate) și cei endogeni (subalimentația, alcoolism, boli anemice, cardiace, endocrine, oboseala). La cadavru se observa lividitați cadaverice roșii, rigiditate cadaverica de o rigiditate lemnoasa, hemoliza, iar in mucoasa gastrica se observa existența unor infiltrate sanguie de culoare cafenie. Acestea sunt petalele Vișnevschi cu dimensiuni intre 2-4 mm, numar frecvent pana la 100, culoare cafenie. Petalele lipsesc sau sunt mici in caz de moarte rapida. Serologic apare creșterea raportului adrenalina/nonadrenalina, numit index de hipotermie. Se investigheaza imprejurarile decesului (temperatura, condiții admosferice, existența consumului de alcool) și se examineaza cadavrul.

Img. 3: Riscurile hipotermiei la scafandri

Arsurile

Efectul leziunilor produse prin temperaturi inalte este local și general, cel din urma fiind dat de supraincalzirea corpului cu varianta insolației, a șocului termic sau boala arșilor (șocul post-cobustional). Ca etiologie exista arsuri produse de:

- caldura radiata de corpuri solide, lichide fierbinți, vapori de comustibili sau apa, flacari;

- substanțe chimice: acizi, baze, fosfor, nitrat de argint, var nestins;

- curent electric: flama electrica degajata de arcul voltaic și incalzirea excesiva a țesuturilor prin pasajul curentului;

- radiații ultraviolete;

- raze X, emanții radioactive.

Arsurile sunt de 4 grade:

- Gradul I - arsuri eritematoase: eritem difuz al pielii, edem, durere. Aceasta leziune dispare dupa moarte, pe cadavru exista numai in jurul leziunilor grave;

- Gradul II - flictene: vezicule line cu exudat serocitrin bogat in leucocite si substanțe albuminoase. Moartea apare la interesarea a 2/3 din suprafața corpului;

- Gradul III - escara: este o necroza a pielii, care ia culoarea alb-cenușie sau galben-bruna. Moartea apare in caz de interesare a 1/3 a suprafeței tegumentare. Frecvent apar complicații septice.

- Gradul IV - carbonizarea: este o arsura profunda interesand toate straturile anatomice, producind o distrucție tisulara cu desicație, cu scasere in greutate a segmentului respectiv sau a cadavrului. Carbonizarea este: totala, in caz de sursa puternica de caldura sau acțiune indelungata in timp (intr-un final dintr-un adult raman 6 kg de cenușa) si parțiala, superficiala.

Img. 4: Moarte prin arsura de grad IV

Șocul termic - șocul combustional are urmatoarele forme clinice:

a) șocul primar: declanșat de elementul algic neurogen, de frica si de exerciții vagale ale cailor respiratorii, apar imediat dupa arsura și dureaza cateva doua, trei ore;

b) șocul secundar: apare ca o consecința a plasmexodiei cu scaderea volumului sangvin circulant, și sumeaza hipoxia, acidoza și acțiunea toxinelor care din teritoriul ars trec in sange, toate acționand asupra capilarelor și determinand o plasmexodie generalizata. Plasma inunda țesuturile, mai ales in regiunea arsa și determina accentuarea edemului. Scaderea volumului sangvin determina hemoconcentrație, rezultand o circulație periferica deficitara, cu hipotensiune ceea ce agraveaza hipoxia, astfel rezultand inchiderea cercului.

Cauzele morții in arsuri sunt precoce: prin șocul combustional, complicații infecțioase precoce, insuficiența renala acuta, sindromul de supraincarcare terapeustica, și tardive: septicemia, insuficiența renala, hemoragia digestiva, insuficiența hepato-renala, accidente trombo-embolitice.

Expertiza medico-legala are ca obiective:

a) determinarea naturii agentului termic prin:

flacara - leziunile au un mers așcendent, se aprind in primul rand hainele, exista depozite de fum;

lichide fierbinți - leziunile au un mers deșcendent, nu exista depozite de fum. La lichide cu temperatura de peste 100°C apar escare moi albe, lichide cu temperatura sub 100°C apar eriteme, flictene;

contact cu metale topite sau corp incandeșcent, arsurile fiind limitate și grave.

b) demonstrarea caracterului vital al arsurilor: lichidul flictenular conține leucocite in cantitate crescuta și rețea de fibrina, arsura este intravitala, iar existența oxidului de carbon in sange demonstreaza ca victima a trait in focarul de incendiu. In carbonizare parțiala se gasește oxid de carbon in sange si funingine in caile respiratorii superioare și in alveolele pulmonare.

c) particularitați: locul in care s-a produs accidentul și daca exista urme de violența asociate.

Radiațiile calorice

Hipotermia este menținuta prin transpirație, eliminare de vapori prin respirație, reacții circulatorii periferice, convexie si iradiere.

Anatomopatologic pe cadavru hipertermia se poate menține cateva ore, putrefacția are un mers accelerat. Apar hemoragii și staza in sistemul nervos central, microscopic cu aspect de necroze celulare, edem. In organe exista hemoragii sub forma de peteșii subendocardiace și subpleurale. In caz de moarte tardiva apar leziuni de nefrita, focare necrotice pericentrolobulare in ficat și focare bronhopulmonare in plamani.

Insolația este consecința acțiunii solare și a razelor ultraviolete asupra sistemului nervos central și apare la muncitorii in aer liber neprotejați, sportivi, cei care adorm la soare. Simptomele sunt in prima faza cefaleea, jena precordiala, pielea uscata, fierbinte, apoi in faza a doua mioza, puls filiform, redoare a cefei, varsaturi, convulsii epileptiforme. In cazurile grave evolutiția poate fi spre coma și deces sau tulburari psihice de tip halucinator cu viziuni terifiante, impulsiuni pana la suicid.

Anatomopatologic apar aspecte de congestie cu hiperemie marcata, sufuzuni hemoragice ale meningelui și axului cerebrospinal, staza in restul organelor.

Razele Roentgen

Au fost accidente frecvente la inceputul secolului XX prin nerecunoașterea modului de utilizare a razelor X.

Efectele locale:

Eritemul Roentgenian care apare cu iradiere cu doza prea mare sau expunere prelungita, dupa un interval de latența de 10-15 zile. Pielea devine aspra, uscata, se descuameaza, apare o pigmentție trecatoare și o epilație temporara pe suprafețele paroase.

Radiodermita apare dupa o latența de 12-15 zile. Simptomatologia descriindu-se prineritem accentuat, foarte pruriginos, apoi epidermul se exulcereaza, dermul denudat este dureros. Evoluția este spre vindecare sau malignizare.

Radionecroza apare de obicei dupa interval liber de 15 zile cu simptomatologie variabila.

Leziunile osoase determina oprirea in creștere a osului, intrucat cartilajele de conjugare sunt foarte sensibile la acțiunea razelor X.

Efectele generale:

forma ușoara, apare la cateva ore de la expunere și se manifesta prin varsaturi, cefalee, amețeli, hipotensiune, hipertermie. In sange se evidențiaza creșterea albuminelor plasmatice prin distrugeri tisulare masive;

forme grave care duc la moarte uneori dupa cateva ore, anemie grava care nu reacționeaza intoddeauna la tratament, panmieloftizia radiologica prin scaderea hematiilor și leucocitelor sub limite compatibile cu viața, și accidente de hipertensiune intracraniana.

Corpii radioactivi acționeaza prin iradiații, existand accidente profesionale sau terapeutice.

Asfixii mecanice

Prin compresiune

Spanzurarea este asfixia mecanica prin compresia gatului de catre un laț, realizata prin greutatea corpului. Lațul implica un punct de sprijin fix, un nod si materialul din care este confecționat. Expertiza medico-legala are ca obiective stabilirea morții prin asfixie, stabilirea formei asfixiei, stabilirea tipului de spanzurare și stabilirea circumstanțelor de producere. Se ia in considerare poziția cadavrului, tipul de laț, accesul victimei la punctul de fixare a lațului, semnele de violența, aspectul imbracamintei, bolile subiectului, eventualele mesaje-inscrisuri de la subiect.

Din punct de vedere medico-legal frecvența crescuta o are suicidul ( acesta incadrandu-se in cadrul accidentelor de munca daca se produce in unitatea in care victima lucreaza), urmeaza apoi accidentele ți in ultimul rand crima.

Strangularea este asfixia mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un laț, respectiv mana, care se strange progresiv. Expertiza medico-legala are ca obiective stabilirea formei asfixiei și circumstanțele de producere: suici (rar) sau crima, cand coexista leziuni traumatice. Strangularea cu mana nu ridica probleme in expertiza medico-legala, aceasta fiind intodeauna omor.

Compresia toraco-abdominala este asfixia mecanica realizata prin impiedicarea mișcarii respiratorii. Sunt suficiente 40-60 kg aplicate pe torace și pe abdomen pentru ca in 30-50 minute sa se produca moartea. Teratogeneza implica mecanismul de anoxie anoxica stagnanta.

Leziunile sunt:

a) de anoxie: cu staza intensa, peteșii. In compresia abdominala sangele oxigenat stagneaza realizand aspectul de edem carminat pulmonar, semn cu valoare diagnostica.

b) traumatice: pe langa leziunile superficiale apar fracturi costale in doua planuri, rupturi vișcerale.

Expertiza medico-legala: asfixia de acest tip apare cu frecvența crescuta in accidente cum sunt cataclisme naturale-cutremure, prabuțiri ale tavanelor minelor, prabuțiri de copci, inundații.

Sufocarea este asfixia mecanica prin ocluzie a orificilor respiratorii, realizata cu mana sau cu materiale pulverulente cum ar fi pamant, nisip, cereale.teratogeneza este de mecanism de anoxie anoxica cu durata de la 3 la 10 minute. In accidentele de munca prin sufocare cu mateiale pulverulente, acestea sunt evidențiate in cavitatea bucala, fosele nazale și uneori la nivelul traheei. Juridic frecvența crescuta o au omuciderile, existand insa si sufocari accidentale.

Obstruarea cailor respiratorii este asfixia mecanica realizata prin obstrucția cailor respiratorii cu corpi straini solizi sau lichizi sau cu aspirate lichidiene (sange, varsatura).

In obstruarea cailor respiratorii cu corpi straini leziunile sunt de anorexie cu exidențierea corpului strain la nivelul orificiului superior laringian, in laringe, in trahee sau la bifurcația bronhiilor, cu leziuni iritative ale mucoaselor. Leziunile traumatice sunt ale mucoasei bucale, limbii, danturii. Expertiza medic-legala are ca obiective stabilirea formei asfixiei prin evidențierea corpului strain și circumstanțele de producere. Frecvența crescta o au accidentele in special in timpul mesei, dar exista și cazuri de omor, situație in care sunt prezente semnele de lupta și sinucidere. Obstrucția cailor respiratorii cu aspirat sangvin sau cu conținut gastric se intalnește in fractura de baza de craniu insoțite de pierderea conștienței, victima fiind in decubit dorsal sau in alte situații in care caz se investigheaza circumstanțele: intoxicația alcoolica, coma de etiologie traumatica sau toxica, eventual electrocutare.

Inecarea este asfixia mecanica prin obstrucția cailor respiratorii in care aerul respirator este inlocuit cu un lichid. Tanatogeneza are ca mecanisme anoxia, spasm glotic reflex persisten, reflexele inhibitoare ale inimii cu punct de plecare in mucoasa respiratorie sau tegumentara, mecanism de alergie la frig (crioalergia).

Pierderea cunoștinței apare in general dupa un minut, victima coborand și ieșind la suprafața de cateva ori, apoi coboara la fund, cu capul in jos. Putrefacșia, datorita gazelor, ridica dupa cateva zile cadavrul la suprafața apei, unde v-a pluti cu regiunea lombara in sus.

Apar leziuni produse de animale, lovire de stanci, poduri, tarare, tentative de respirație artificiala, saritura in apa. Leziunile specifice de inecare sunt datorate patrunderii apei in organism in timpul vieții, deci cu caracter vital, cum ar fi ciuperca inecatului, emfizemul pulmonar acut asfixic, petele Paltauf, existența de apa in tubul digestiv. Pentru accident pledeaza alcoolemia crescuta, marca electrica, intoxicații diverse, inecul in mlaștina sau apa foarte mica.

1.6 Traumatisme chimice

1.6.1 Intoxicațiile cu pesticide

Pesticidele sunt substanțele chimice utilizate pentru combaterea daunatorilor. Dupa scopul in care sunt folosite, acestea se clasifica in insecticide, ierbicide, fungicide și rodenticide. Exista o mare varietate de pesticide, care se diversifica de la an la an.

Sub aspect judiciar intoxicațiile cu pesticide pot fi accidentale - accidente profesionale sau casnice și voluntare - sinucideri sau omucideri.

Principalele clase intalnite in practica medico-legala sunt compușii organofosforici, compușii organoclorurați, derivații nitrofenolice și compușii carbamici.

Compușii organofosforici

Compușii organofosforici constituie alaturi de compușii organoclorurați cele mai numeroase și importante insecticide. Din aceasta clasa cel mai important este parationul. Alți reprezentanți, relativ frecvent utilizați sunt paraoxonul, tetraetil pirofosfatul, diclorvosul, shradanul, dipterexul, clortionul, malationul. Compușii organofosforici patrund in organism pe cale respiratorie, digestiva, transcutanat și prin conjugare oculara. Se absorb rapid și se distribuie in special in ficat, rinichi, plamani fara a se acumula. Se elimina special pe cale renala, ca atare sau ca metaboliți.

Acțiunea toxica comuna parationului și celorlalți compuși organofosforici consta in inhibare acetilcolinesterazei, cu cumularea de acetil-colina in exces, determinand apariția unor fenomene de tip muscarinic, nicotinic și de sistem nervos central. Dozele letale de paration sunt de 0,20 - 0,50 g substanța pura.

La examenul extern ca modificari caracteristice se constata mioza și rigiditatea cadaverica precoce, intensa și de durata mai mare. La examenul intern vom intalni staza generalizata, edem pulmonar, colorație verde a mucoasei gastrice, data de coloranții care se introduc in parationul tehnic pentru a atrage atenția asupra toxicitații, și un miros caracteristic de petrol sau ulei ranced al conținutului gastric.

Compușii organoclorurați

Exista o gama larga de pesticide organoclorurate cele mai importante fiind derivații halogenați ai difeniletanului și ciclohexanului, derivații halogenați policiclici (aldrin, dieldrin, clordan) și terpenici (toxafen). Compușii organoclorurați patrund in organism pe cale respiratorie, transcutana și digestiva. Se acumuleaza și se depoziteaza in țesutul adipos, ficat , maduva osoasa, creier. Dupa metabolizare se elimina lent pe cale urinara, sunt toxici cumulativi.

Compușii organoclorurați au o acțiune excitanta asupra sistemului nervos central, apoi deprimanta, cu afectarea centrilor respiratori și cardio vasculari. Unii compuși sunt hepatotoxici. Organocloruratele sunt substanțe cu mare stabilitate chimica persistind in produsele alimentare provenite din culturile tratate cu aceaste substanțe. Modificarile anatomopatologice constau in staza generalizata, edem pulmonar și cerabral, iar in formele prelungite apar modificari distrofice in ficat și rinichi, intumeșcența celulara pana la degeneșcența grasa.

Derivații dinitrofenolici

Principlaii reprezentanți din aceasta clasa sunt dinitroortocrezolul, dibutoxul și dinexul. Se utilireaza ca insecticide și fungicide. Patrund in organism pe cale respiratorie, digestiva și transcutanata, absorbindu-se rapid. Dupa metabolizare eliminarea se face lent, fiind toxici cumulativi.

Acțiunea toxica se caracterizeaza prin blocarea fosforilarii oxidative, cu scaderea formarii de ATP. Consecutiv acestei acțiuni, energia nu mai este stocata, ci risipita sub forma de caldura, iar consumul de oxigen este marit. Anatomopatologic se observa rigiditate precoce și intensa. Pielea, conținutul gastric și uneori mucoasele sunt colorate in galben. Se constata staza generalizata, edem cerebral și pulmonar și mici focare hemoragice vișcerale. In cazurile cu supravețuire mai indelungata apar modificari distrofice in ficat, miocar și rinichi.

Compușii carbamici

Cei mai importanți din aceasta clasa sunt carbailul și izolanul. Sub aspect toxicodinamic, insecticidele carbamice au o acțiune asemanatoare cu compușii organofosforici, producand inhibarea colinesterazei. Sore deosebire insa de compușii organofosforici, patrunderea in sistemul nervos central este foarte redusa, inhibarea este de scurta durata, iar reactuvitatea toxinei se face spontan. In cazurile garve se produce moartea prin insuficiența respiratorie.

1.6.2 Toxici caustici

Din clasa toxicilor caustici fac parte agenții corosivi și bazele caustice. Sub aspect judiciar intoxicațiile cu substanțe caustice pot fi accidentale ți voluntare. Intoxicațiile accidentale apar in cadrul unor accidente casnice sau profesionale si se realizeaza prin confuzie sau din neatenție, in laboratoare, mediu industrial. Se pot produce prin ingerare sau prin contact cu soluții concentrate in laboratoare, industrie. Acizii și bazele volatile, acid azotic, amoniac, pot produce intoxicații prin inhalare.

Acizii corozivi

Din aceasta categorie cel mai fregvent intalniți sunt acidul sulfuric, acidul clorhidic, acidul azotic, acidul acetic și acidul oxalic. Toxicii caustici au in primul rand o acțiune locala producand leziuni caracteristice și in mod secundar au o acțiune postresorbtiva. In intoxicațiile cu acizi corosivi moartea se poate produce prin șoc toxic, edem glotic, colaps sau prin complicații cum ar fi perforații esofagiene și gastrice.

La examenul extern al cadavrului, an intoxicația prin ingestie apar leziuni corozive la nivelul buzelor și periorale. La examenul intern apar leziuni caracteristice constand in necroze de coagulare la nivelul cavitații bucale, faringelui, esofagului, stomacului. Leziunile necrotice sunt dure, net delimitate, cu aspect de crusta subțire, care se poate detașa. Culoarea leziunilor difera in funcție de felul acidului: galbena pentru acidulazotic, neagra pentru acidul sulfuric, alb cenușie pentru acidul aclorhidric și acidul acetic.

Bazele caustice

Din aceasta categorie fac parte hidroxizii de sodiu, potasiu și amoniu, precum și unele saruri care in urma hidrolizei preinta o reacție puternic alcalina, carbonații de sodiu și potasiu. Bazele caustice au in principal o acțiune locala, producand necroza de coligvație. Prin formare de roteinați solubili, toxicul patrunde in țesuturi producand leziuni mult mai profunde decat acizii, riscurile perforației fiind mai crescute. Prin acțiunea generala bazele caustice produc alcaloza, tulburari hidroelectrolitice, tulburari nervoase și renale. In intoxicația cu baze caustice decesul se poate prodce prin colaps sau prin complicații. In intoxicația prin inhalare moartea se poate produce prin edem laringian sau prin edem pulmonar. Leziunile caracteristice sunt reprezentare, in ingerare, de necrozele de cologvație la nivelul cavitații bucale, esofagului și stomacului. Leziunile sunt profunde, moi, ulcerate, cu delimitare imprecisa, cu tendința spre perforație.

1.6.3 Intoxicația cu oxid de carbon

Oxidul de carbon ( CO ) face parte din actegoria toxicilor hematici fiin toxicul gazos care determina cele mai multe intoxicații accidentale cu sfarșit letal. Sub aspect judiciar intoxicațiile cu CO pot fi accidentale, mai rar sinucideri și foarte rar omucidiri. Intoxicațiile accidentale se intalnesc mai des in mediul casnic. In mediul industrial putem intalni intoxicații colective. Concentrații apreciabile de oxid de carbon se gasesc in focarele de incendiu, gazele de eșapamen, gazele de mina. Oxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, mai greu decat aerul și ușor difuzabil, avand caracter reducator foarte puternic. CO patrunde in organism pe cale respiratorie, fara a avea acțiune iritanta asupra cailor respiratorii. In sange cea mai mare parte se fixeaza pe hemoglobina din hematii iar o mica parte se dizolva in plasma. Se elimina pe cale respiratorie.

La examenul extern al cadravului lividitațile cadaverice au o culoare roșie aprinsa. La examenul intern se constata staza generalizata, sufuziuni hemoragice submucoase,subpleurale, meningeale, cerebrale și miocardice. Sangele are o culoare roșie aprinsa. Mușchii sunt colorați in roșu viu. Plamanii prezinta un edem carminat. In supravețuiri mai mari de 10 - 30 orea apar mici focare de necroza in creier, localizate mai ales in globus pallidus, micronecroze și microhemoragii in miocard și distrofie grasa și focare necrotice in ficat. In caz de supravețuire focarele cecrotice din creier pot degenera chistic.

1.6.4 Intoxicațiile cu cianuri și acid cianhidric

Acidul cianhidric se gasește sub forma de combinații stabile, in migdalele amare și samburii amari (zarzare, cireșe, piersici, prune). Acidul cianhidric se poate gasi și in bauturi distilate din prune sau cireșe. Acidul cianhidric, cianurile și derivații cianici au muktiple intrebuințari, in special in industrie.

Intoxicațiile accidentale pot fi profesionale: prepararea HCN și compușilor sai, instalații de cianurare, sinteze organice, apoi dezinfecții sau deratizari. Acidul cianhidric și cianurile patrund in organism pe cale respiratorie, digestiva sau transcutanata. Se distribuie in toate țesuturile, dar nu se acumuleaza. In cea mai mare parte metabolizarea se realizeaza prin transformarea in tiocianat. O mica parte se elimina ca atare pe cale respiratorie, conferind halena caracteristica de migdale amare.

Lividitațile cadaverice sunt de culoare roșie, datorita prezenței oxihemoglobinei și in sangele venos. Rigiditatea cadaverica este precoce și mai pronunțata. Sangele are culoare roșie, la fel ca in intoxicația ci CO. Organele, in special stomacul, degaja un puternic miros de migdale amara. In stomac se pot gasi leziuni caustice sau resturi de samburi. In rest se evidențiaza modificari de tip caustic.

1.6.5 Intoxicația cu alcool metilic

Intoxicația cu alcool metilic este relativ rara dar are evoluție grava, cu mortalitate ridicata. Ea se poate realiza pe cale digestiva, respiratorie și mai rar pe cale transcutanata. Se pot intalni in cadrul unor accidente profesionale in cursul sintezei sau utilizarii alcoolului metilic. Dupa absorbție, datorita caracterului hidrosolubil, alcoolul metilic se distribuie in toate țesuturile. O cantitate insemnata se acumuleaza in mediile lichide ale ochiului. Metabolizarea se realizeaza preponderent la nivelul ficatului. Sub acțiunea alcooldehidrogenazei, enzima care metabolizeaza și alcoolul metilic, metanolul este oxidat la formaldehida, care in continuare este transformat in acid formic. Biotransformarea alcoolului metilic are loc și in retina, in celulele cu conuri și cu bastonașe, datorita prezenței ADH și la acest nivel.

Modificarile anatomo-patologice in intoxicația cu metanol constau in edem cerebral pronunțat, staza vișcerala generalizata șI sufuziuni hemoragice la nivelul mucoasei gastrice. Se mai descriu modificari necrotice la nivelul putamenului șI leziuni necrotico-hemoragioce in pancreas. De asemenea pot aparea leziuni degenerative in ficat, plaman, rinichi șI miocard. Modificarile oculare sunt reprezentate de modificari degenerative ale celulelor ganglionare din retina șI modificari atrofice ale nervului optic.

1.7 Moartea prin agenți biologici

Mușcaturile și ințepaturile veninoase, ca de exemplu mușcatura de vipera, prezinta un deosebit pericol ducand frecvent la moarte.

Clinic se produce o tahicardie cu hipotensiune marcata, stare de colaps cu extremitați cianotice, hipotermie și uneori agitație, tulburari de sensibilitate, pareze etc., care evolueaza spre coma. Tulburarile respiratrii merg pana la edem pulmonar, iar cele hepatice pana la insuficiența hepatica. Cele mai pregnante sunt insa fenomenele hemolitice. Maximul de gravitate și deces consta in primele 2 - 3 zile, cand moartea se produce prin colaps sau insuficiențe organice.

Ințepaturile de albine și viespii procuc frecvent decesul datorita acțiunii hemoliante intravasculare ce pot produce in plus hemoglobinurie și atingere renala. Veninul este mai activ vara decat in rest. Morțile prin ințepatura unica sunt mai frecvente decat la ințepaturile multiple. Sunt grave ințepaturile intrabucale a viespiilor ascunse in fructe sau ingurgitate cu diferite sucuri. Decesul este brutal prin colaps cardio-vascular. Ruperea vaselor produce peteșii, hemoragii și infractizari hemoragice. Deficitul de irigație cerebrala prin insuficiența ventriculara stanga produce coma, iar anoxia din colapsul cardio-vascular duce la degenereșcențe cerebrale tardive. Datorita comei se pot aspira lichide de varsatura. Consecutiv ințepaturilor se citeaza septicemii cu stafilococ și retenții ureice prin blocaj mecanic renal. Diagnosticul medico legal pozitiv se poate confunda cu moartea subita. Alteori manifestarile caracterizeaza șocul anafilactic, bolnavul intrand rapid in colaps cu dispnee asfixica, cianoza puternica. Se moare prin șoc anafilactic, edem angioneuritic, sau edem glotic și faringian.

Dintre mușcaturile de paianjan, acea produsa de lactodectus mactans (vaduva neagra) intalnita și in Delta Dunarii produce tulburari foarte grave cu fenomene de tip neurotoxic, transpirații reci, frisoane, anurie, iar la locul mușcaturii se constata o macula cu diametrul sub un centimetru, de culoare roz-palida, fara alte retracții tisulare. Moartea se produce prin bronhospasm sau printr-o nefrita toxica acuta cu hipertensiune, retenție de urina, albuminurie.

Toxiinfecțiile alimentare sunt stari patologice determinate de agenți microbieni diverși care patrund in organism pe cale digestiva, odata cu alimentele. Debutul pentru toxiinfecțiile cu aerobi din grupul enterobacteriaceelor (sarmonella, shigela, eserichia, proteus) este brusc, de tip infecațios sau toxic, cu grețuri, varsaturi, diaree, datrorita eliminarii endotoxinelor prin intestin. In formele holeriforme, deshidratarea, hipotensiunea și hipertermia evolueaza spre moarte.

Capitolul 2. Partea speciala

Ipoteza de lucru

In ultima perioada, la nivel național, s-a inregistrat o creștere alarmanta a numarului accidentelor produse la locul de munca și a gravitații consecințelor acestora.

In fiecare an 5.720 de persoane din Uniunea Europeana iși pierd viața ca urmare a unor accidente de munca, conform cifrelor citate de EUROSTAT. Pe langa aceasta, Organizația Internationala a Muncii estimeaza ca un numar suplimentar de 159.500 de lucratori din UE mor in fiecare an din cauza unor boli profesionale.

Material si metoda

Datele folosite provin din dosarele arhivei Institutului de Medicina Legala din Cluj Napoca.

S-a folosit metoda analizei statistice, iar parametrii urmariți au fost:

♦ incidența deceselor prin accidente de munca

♦ sex

♦ mediul de proveniența

♦ alcoolemie

♦ alcoolemia in raport cu mediul de proveniența

♦ media lunara a accidentelor de munca

♦ distribuția accidentelor de munca in funcție de anotimp

♦ varsta

♦ tipuri de accidente de munca prin care a survenit decesul victimei

♦ vechinea in domeniul de activitate

♦ modul de producere al leziunilor, in cazul traumatismelor mecanice, și mecanismul tanatogenerator;

♦ raportul de cauzalitate dintre leziunile sau factorii care au produs accidentul sau moartea;

♦ concordanța dintre constatarile necropsice și condițiile rezultate din datele de ancheta;

♦ daca au existat cauze sau condiții care au favorizat sau determinat accidental cum ar fi diferite afecțiuni patologice, de exemplu: cardiopatii, epilepsie, tulburari de vedere, auz etc. ;

Examinarile complementare se fac in raport cu data morții fața de accea a accidentului și problemele ridicate de cazul respectiv: alcoolemie, examenul toxicologic, grupa sanguina, examinari microscopice etc.

Accidentele de munca colective pot sa apara indeosebi in anumite ramuri de producție care prin specificul lor presupune un risc crescut: transporturi, industria pertroliera sau miniera, mai rar industria grea sau chimica.

Felul leziunii și cauza moții variaza in raport cu profilul muncii:

- traumatisme mecanice: in tranporturi rutiere ( ridica probleme asemanatoare accidentelor de trafic ), industria miniera, construcții, industria grea

inecari in transporturi maritime

intoxicații variate

arsuri in industria petroliera sau chimica

agricultura etc.

In afara obiectivelor prezentate anterior, in cazul accidentelor de munca, se da o deosebita atenție unor aspecte medicale ce pot duce la clarificarea cauzelor care au determinat accidental și modul de producere al acestuia.

2.3 Rezultate si discutii

Analiza statistica a deceselor prin accidente de munca, a foat realizat pe o perioada de zece ani, 1999-2008, din arhivele Instistului de Medicina Legala Cluj-Napoca. Numarul total de 3622 persone decedate prin moarte violenta, in județul Cluj, 74 au fost in urma unui accident de munca.

S-a urmarit evoluția numarului deceselor in urma unui accident de munca in funcție de diferiți factori.

Incidența deceselor prin accidente de munca in perioada 1999-2008

Fig.nr.1 Distribuția procentuala pe ani a deceselor prin accidente de munca

Se observa o creștere procentuala de 14% a deceselor prin accidente de munca in anul 2008. In anii 1999, 2001, 2002, 2003 și 2005 s-a inregistrat celași procent al deceselor și anume de 12%. Cel mai mic procent al deceselor prin accident de munca, de 3%, s-a inregistrat in anul 2006.

Datele statistice obținute sunt in conformitate și cu Conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca care a declarat ca in ultimele 11 luni ale anului 2008 au avut loc multe decese cauzate de un accident de munca din ultimii 15 ani.

Fig.nr.2 Evoluția deceselor prin accidente de munca in perioada 1999-2008

Conform datelor obținute in Fig.1 și Fig.2 in anii 1999, 2001, 2002, 2003 și 2005 decesele prin accidente de munca sunt in numar de 9 și reprezinta 12%. In anii 2000 și 2007 decesele sunt in numar de 6 și reprezinta 3%. In anul 2004 numarul deceselor este de 5 și reprezinta 7%. In anul 2008, victimele decedate prin accidente de munca sunt in numar de 10 si reprezinta 14%.

Deși in ultimii ani normele de protecție a angajaților s-au modificat și sunt mai stricte, se observa totuși o creștere a deceselor prin accidente de munca in ultimul an. Aceasta creștere se datoreaza dezvoltarii economice, in domeniul construcțiilor, in județul Cluj.

Distribuția pe sexe a accidentelor de munca in perioada 1999- 2008, in urma carora a survenit decesul acestora

Fig.nr. 3 Distribuția procentuala pe sexe a accidentelor de munca mortale, in perioada 1999-2008

Conform datelor obținute un numar de 73 de victime care reprezinta 99% barbați și o victima care reprezinta 1% femei au decedate prin accidente de munca in perioada 1999-2008.

Frecventa pe sexe este diferita, sexul masculin reprezentand un procentaj semnificativ mai mare decat sexul feminin.

Exista deosebiri puternice intre sectoare, intre locurile de munca din acelasi sector, iar atunci cand sunt angajati pentru acelasi loc de munca deseori femeile si barbatii

indeplinesc sarcini diferite, femeile indeplinind sarcini mai ușoare care nu le pun viața in pericol la fel de des ca și barbaților.

2.3.3 Distribuția pe ani, a sexelor in accidente de munca , in perioada 1999-2008, in urma carora a survenit decesul acestora

Fig.nr.4 Evoluția pe ani a sexelor implicate in accidente de munca in perioada 1999-2008, in urma carora a survenit decesul acestora

Se observa o creștere a numarului deceselor prin accidente de munca in randul barbaților in anii 1999, 2002, 2003, 2004, 2008. Numarul deceselor prin accidente de munca in randul femeilor este mult redus in perioada 1999-2008, acesta fiind unul singur.

Din cauza discriminarii pe criterii de sex resimtita puternic pe piata muncii din Uniunea Europeana (UE), barbatii si femeile evolueaza in medii diferite ale locului de munca si sunt confruntati cu solicitari si factori de stres diferiti, chiar in cadrul aceluiasi sector si al aceleiasi profesii.

Distribuția dupa mediul de proveniența a accidentelor de munca mortale in perioada 1999-2008

Fig.nr.5 Ponderea dupa mediul de proveniența a accidentelor de munca mortale in perioada 1999-2008

Dintre victimele decedate prin accidente de munca in județul Cluj, 38 provin din mediul urban și 36 din mediul rural.

Distributia dupa mediu de provenienta este diferita, mediul urban avand cei mai numerosi reprezentanti.

Aceasta diferența se datoreaza in principal ratei crescute de șomaj din mediul rural. In total, la nivel național, in mediul urban sunt inregistrate 7.684 de persoane aflate in cautarea unui loc de munca și 8.239 in mediul rural. Astfel, ponderea șomerilor din randul populației stabile este de 3,5% in mediul urban și 5,2% in mediul rural.

2.3.5 Distribuția persoanelor la care s-a determinat consum de alcool in perioada 1999-2008

Fig.nr.6 Distribuția procentuala a victimelor la care s-a determinat consumul de alcool in perioada 1999-2008

Procentul persoanelor care nu au consumat alcool inaintea survenirii decesului prin accident de munca este mai mare decat cel al persoanelor care au consumat alcool și este mai mare decat al celor la care alcoolemia nu a fost determinata.

Consumul de alcool la locul de munca este raspunzator pentru producerea a 22% dintre decese prin accidente de munca. Alcoolul reduce coordonarea și viteza de reacție, slabeste vederea și auzul, altereaza gandirea și discernamantul.

Consumul de alcool la locul de munca marește riscul accidentelor, pune in pericol viața consumatorului și a celor din jur.

Consumul de alcool in raport cu mediul de proveniența

Fig.nr.7 Distribuția numerica a consumului de alcool in raport cu mediul de proveniența

In mediul urban 8 victime au consumat alcool, 15 victime aveau alcoolemia 0 iar la un numar de 16 victime alcoolemia nu a fost determinata. In mediul rural 6 victime au consumat alcool, 20 de victime aveau alcoolemia 0 in momentul decesului iar la un numar de 9 victime alcoolemia nu a fost determinata.

In concluzie consumul de alcool este mai mare in mediul urban decat in mediul rural.

2.3.7 Evoluția consumului de alcool in perioada 1999-2008

Fig.nr.8 Incidența consumului de alcool pe o perioada de 10 ani

Deși legislația in vigoare permite consumul de alcool la locul de munca, se observa o scadere a incidenței consumului de alcool in ultimii 2 ani.

Decretul 400/1981, prin care se interzicea consumul de alcool in timpul programului, a fost abrogate dupa 25 de ani. Legea , nr. 319 din 14 iulie 2006, a securitatii și a sanatații in munca, nu mai interzice explicit consumul de alcool la locul de munca, lasand fiecare angajator sa hotaratasca ce este mai bine pentru afacerea sa. Astfel, prin noua lege, legislația romaneasca se aliniaza normelor Uniunii Europene.

2.3.8 Media lunara a accidentelor de munca

Fig.nr.9 Distribuția procentuala a accidentelor de munca in funcție de luna in care a survenit decesul victimei

Conform datelor obținute in Fig. nr.9, se observa o creștere procentuala a deceselor in urma unui accident de munca de in luna iulie, inregistrandu se un procent de 18% ceea ce reprezinta. In luna mai se inregistreaza un procent de 14 % ceea ce reprezinta 10 victime. In luna ianuarie nu se inregistreaza nici un deces.

2.3.9 Decese prin accidente de munca pe grupe de varste și evoluția acestora

Fig.nr.10 Distribuția procentuala a deceselor in urma unui accident de munca pe grupe de varste, in perioada 1999-2008

Din punctul de vedere al varstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de munca a evidentiat faptul ca persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 40 de ani detin o pondere de 30,8% din totalul accidentatilor. Doar un procent de 3% avea varsta mai mare de 60 de ani.

Se observa in Fig.nr.11 o creștere a incidenței deceselor prin accidente de munca din grupa de varsta cuprinsa intre 31-40 de ani. Aceasta grupa de varsta este cel mai frecvent expusa unui accident de munca mortal, deoarece aici se incadreaza și media de varsta a personalului angajat.

Fig.nr.11 Incidența deceselor prin accidente de munca pe grupe de varsta pe 10 ani.

2.3.10 Decese prin accidente de munca in funcție de anii de experiența in domeniul de ocupație

Fig.nr.12 Disribuția procentuala a deceselor prin accidente de munca in raport cu vechimea in ocupație

De asemenea, lucratorii cu vechime in ocupație de pana la 5 ani sunt cei mai expuși riscului de accidentare, reprezentand 46%, in timp ce lucratorii cu o vechime in ocupație mai mare de 20 de ani reprezinta 28%, iar cei cu o vechime cuprinsa intre 10 și 20 de ani reprezinta 26% din totalul de 74 de decese in urma unui accident de munca.

2.3.11 Decese prin accidente de munca pe grupe de varsta in raport cu anotimul, pe o perioada de 10 ani

2.3.11.1 Decese prin accidente de munca pe grupe de varsta in raport cu lunile de primavara

Fig.nr.13 Ponderea deceselor de munca pe grupe de varsta in raport cu lunile de primavara

Din datele obținute in Fig. nr.11 reiese un numar crescut de victime cu varsta cuprinsa intre 21-30 ani, 31-40 ani, 41-50 ani, decedate in luna mai, ceea ce demonstreaza ca aceste grupe de varste sunt expuse unui accident de munca in urma caruia survine decesul acestora.

Victimele cu varsta curinsa intre 31-40 ani, 41-50 ani și 51-60 ani sunt expuse unui accident de munca mortal in toate cele 3 luni de primavara.

2.3.11.2 Decese prin accidente de munca pe grupe de varsta in raport cu lunile de vara

Fig.nr. 14 Ponderea deceselor de munca pe grupe de varsta in raport cu lunile de vara

Din Fig. 11 reiese ca numarul persoanelor decedate printr-un accident de munca in luna iulie, cu varsta cuprinsa intre 31-40 ani și 41-50 ani, este mai crescut decat cel al persoanelor cu aceiași varsta, decedate in lunile iunie si august.

In lunile de vara grupa de varsta preponderent expusa unui accident de munca mortal este intre 41-50 de ani.

2.3.11.3 Decese prin accidente de munca pe grupe de varsta in raport cu lunile de toamna

Fig.nr.15 Ponderea deceselor de munca pe grupe de varsta in raport cu lunile de toamna

Se observa din Fig.nr.12 o creștere a ponderei deceselor prin accidente de munca la victimele cu varsta cuprinsa intre 21-30 ani, 31-40 ani in toate cele 3 luni de toamna.

Doar ponderea victimelor cu varsta cuprinsa intre 41-50 ani prezinta o crșstere semnificativa in luna noiembrie, numarul deceselor este de 4.

2.3.11.4 Decese prin accidente de munca pe grupe de varsta in raport cu lunile de iarna

Fig.nr.16 Ponderea deceselor de munca pe grupe de varsta in raport cu lunile de iarna

Se observa, din datele obținute in Fig.nr.13, o creștere a ponderei victimelor cu varsta intre 21-30 ani, in numar de 1, 31-40 ani, in numar de 4, 41-50 ani, in numar de 2, și 51-60 ani, in numar de 1, in luna februarie.

In luna ianuarie nu s-a inregistrat nici un deces prin accident de munca la nici una dintre grupele de varsta studiate. In luna decemrie a avut loc doar un deces prin accident de munca, cu varsta cuprinsa intre 41-50 ani.

Tipuri de accidente de munca prin care a survenit decesul victimei

Fig.nr.17 Distribuția procentuala a deceselor in funcție de tipul de accident de munca in perioada 1999-2008

Din datele obținute se observa ca procentul semnificativ mai mare de decese, și anume de 36%, survin in urma unui accident de munca prin compresiune intre 2 planuri dure.

Urmatoarele 2 tipuri de accidente, de munca in urma carora survine decesul victimei, 16% și respective 14% , revin precipitarii și lovirii cu un corp dur. Cel mai mic procentaj, de 1% survine decesului la locul de munca prin decapitare. 7% reprezinta alte tipuri de accidente de munca in urma carora a survenit decesul victimei.

2.3.13 Evoluția tipurilor de accidente de munca, in urma carora a srurvenit decesul victimei, pe perioada 1999-2008

Fig.nr.18 Incidența tipurilor, frecvent intalnite, de accidente de munca mortale, pe o perioada de 10 ani

Se observa, conform datelor din Fig.nr.15, o creștere semnificativa a deceserlor prin compresiune intre 2 planuri dure in anii 2000, 2001 și 2002.

Numarul deceselor prin precipitare și lovire cu un corp dur ramane constatnt pe parcursul a 10 ani.

Fig.nr.19 Incidența tipurilor mai puțin intalnite, de accidente de munca mortale, pe o perioada de 10 ani

Se observa o creștere a incideței deceselor prin asfixie mecanica in anul 2005, iar pe parcursul celorlalțI ani incidența ramane constanta.

Incidența deceselor prin cadere de la acelși nivel, electrocutare și arsura ramane constanta pe intreaga perioada luata in studiu.

2.3.14 Decese prin accidente de munca in raport cu domeniul de activitate

Fig.nr.20 Ponderea deceselor prin accidente de munca pe domenii de activitate

Se observa in urma studiului o creștere a ponderei deceselor prin accident de munca net superioara in domeniul construcțiilor, urmat de domeniul forestier și domeniul transporturilor auto.

In domeniul sanitar, pe raza județului Cluj, au avut loc pe o perioada de 10 ani, cele mai puține accidente de munca in urma carora a survenit decesul victimei

2.3.15 Principalele cauze de decese prin accident de munca, dependente de executant

Fig.nr.21 Incidența deceselor prin accidente de munca, dependente de executant, pe o perioada de 10 ani

Se observa o creștere a deceselor prin accidente de munca, dependente de executant, dependente de mijloacele de producție și efectuarea necorespunzatoare de comenzi, manevre.

Efectuarea necorespunzatoare de comenzi sau manevre se datoreaza in cele mai multe cazuri pregatirii insuficiente a lucratorilor. Celelalte cauze tin de calitatea instructajului de protectia muncii, de supravegherea insuficienta și de organizarea ineficienta.

Pentru a se evita aceste accidente mortale,lucratorii si participantii la procesul de munca trebuie:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa iși insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

2.3.16 Decese prin accidente de munca in funcție de factorii care țin de sanatatea victimei

Fig.nr.22 Distribuția procentuala a victimelor unui accident de munca in raport cu diferite boli patologice

Potrivit datelor statistice cel mai mare procent este reprezentat de victimele cu diabet zaharat.

Deși aceste afecțiuni patologice pot afecta capacitatea de munca și de concentrarea, din datele Institului de Medicina Legala Cluj-Napoca nici una dintre victime nu a fost direct influențata in momentul producerii accidentului de munca, in perioada 1999-2008

2.3.17 Circumstanțele de producere a morților violente in județul Cluj pe o perioada de 10 ani

Fig.nr.23 Distribuția procentuala a circumstanțelor de producere a morților violente in perioada 1999-2008

Accidentele de munca reprezinta doar 3% din totalul morților violente pe o perioada de 10 ani, fiind, paradoxal, mai puține decat morțile violente prin accidente agricole și casnice.

Circumstanțele de producere a morților violente au fost deosebit de variate, pe primul loc ca frecvența, se afla sinuciderile, 30% din totalul morților violente, adica tot atatea victime cat au generat accidentele rutiere și omuciderile luate la un loc.

2.3.18 Evoluția medie a accidentelor de munca in perioada1999-2008

Fig.nr.24 Incidența medie a accidentelor de munca soldate cu decesul victimei in perioada 1999-2008

Deși s-a conceput o strategie comunitara de securitate si sanatate in munca pentru perioada 2007-2012, adoptata prin Rezolutia Consiliului din 25 iunie 2007, incidența deceselor prin accidente de munca in ultimii 2 ani este in creștere in județul Cluj, conform Fig.nr.24. In primii 7 ani ramanand constanta.

Obiectivul principal al acestei strategii este reducerea in mod constant si semnificativ a numarului de accidente de munca si boli profesionale si imbunatatirea in mod continuu a nivelului de securitate si sanatate in munca.

2.3.19 Locul efectuarii autopsiei

Fig.nr.25 Distribuția procentuala a accidenteleor de munca in raport cu locul efectuarii autopsiei

Din datele statistice reiese ca 51 de autopsii au fost realizate la sediul Institului de Medicina Legala Cluj (69%) iar 23 de autopsii au fost efectuate in localitațile unde au decedat victimele.

Datorita lipsei instrumentarului necesar medicului legist, autopsiile efectuate pe teren nu ofera o gama la fel de larga de informații privind moartea victimei, precum autopsiile efectuate in incinta institului de medicina legala.

Din acest motiv se incearca reducerea deplasarilor la locul accidentelor, in scopul de a efectua autopsia.

2.3.20 Incidența accidentelor de munca in țarile din Uniunea Europeana

Fig.nr.26 Incidențele medii ale accidentelor de munca din principalele țari europene in raport cu Romania

Se observa o incidența crescuta inclusiv in țarile dezvoltate, cum sunt Franța, Austria, Cehia.

2.4 Discuții

In toate cazurile in care in mod direct sau indirect, printr-o acțiune voluntara sau din culpa, in urma unei acțiuni comisive sau omisive, este prejudiciat omul, se impune o constatare de specialitate cu rolul de a aprecia realitatea, gravitatea și consecințele unei fapte antisociale asupra organismului uman.

Sub acest aspect, medicina legala constituie o specialitate cu totul aparte, medicul legist prin cunoștințele sale, atat de ordin biologic cat și juridic, avand o responsabilitate sociala deosebita, de competența și corectitudinea activitații sale depinzand in cea mai mare masura aplicarea corecta a legilor, gradarea pedepsei, in esența incadrarea corespunzatoare a unei fapte antisociale.

Dificultatea intampinata de medical legist, in mare parte de ordin intelectual, sintetic, rezulta din necesitatea corelarii și raportarii diversitații lezionale și de reactivitate individuala la cauzele și consecințele unei activitați infracționale. In mod curent insa, prin activitatea sa, medicul legist ofera principala proba obiectiva, științifica in sprijinul justiției, aceasta constituind baza inceperii sau incetarii unui proces penal, precum și principalul criteriu de incadrare juridical și gradare a gravitații unei infractiuni sau consecintele acesteia sub aspect civil.

O problema de baza de care depinde incadrarea penala a unei fapte o constituie raportul de cauzalitate intre activitatea infracționala și repercursiunile acesteia asupra organismului uman. Demonstarea motivației a acestui raport presupune identificare și evaluarea factorilor cauzali cu rol determinant, agravant sau concurator in producerea efectului final.

De o deosebita importanța este cunoașterea patologiei generale, a antecedentelor persoanei lezate, unele afecțiuni preexistente putand influența sau agrava efectele unei afecțiuni externe traumatizante. Sub acest aspect se poate ajunge la prelungirea duratei ingrijirilor medicale, la constituirea unei infirmitați sau invaliditați sau chiar la moarte.

Alți factori care pot modifica raportul de cauzalitate intre episodul traumatic și efectele acestuia pot fi apariția unor afecțiuni patologice sau a unor traumatisme ulterioare, supraadaugate celui ințial.

Extinderea și diversificarea continua a proceselor de munca cu intensificarea mecanizarii in industrie și agricultura, au determinat in ultimile decenii o patologie specifica acestui proces in care intervin trei factori principali: capacitatea psiho-fiziologica a muncitorului, utilajul și condițiile de munca.

Diversele statistici, indeosebi cele ale țarilor putenic idustrializate, arata marea frecvența și diversitate a proceselor traumatice de origine mecanica chimica fizica sau biologica, care pot surveni in timpul sau din cauza producției.

In afara de aceasta, marea diversificare și complexitate a proceselor tehnologice cer din partea organismului un efort sporit, efort care nu intodeauna poate fi compensat de posibilitațile biologice și energetice ale acestuia, astfel incat se poate produce un dezechilibru biologic, o noua forma de agresiune in procesul de producție: "supraefortul".

Medicina muncii, diversele instituții cu caracter social și clinicile medicale de expertiza și recuperare a capacitații de munca a accidentaților, ca și medicina legala, au drept scop prevenirea și combaterea urmarilor accidentelor de munca, astfel incat cu toata dezvoltarea maxima a industriei și tehnicizarii diverselor procese de producție, raportat la numarul muncitorilor, accidentele de munca la noi in țara se mențin la un nivel scazut fața de țarile capitaliste. Diminuarea numarului și cauzele imbolnavirilor in procesele de producție nu inseamna insa dispariția lor. Astfel, accidentele de munca, bolile profesionale și consecința acestora, invaliditate și mortalitate, continua sa existe, dar in general in anumite forme de lucru ce implica un risc profesional .

Conform studiilor de specialitate, la nivelul țarilor Uniunii Europene, 1% din Produsul Intern Brut este reprezentat de costurile legate de accidentele de munca și bolile profesionale. In țara noastra, cheltuielile sunt și mai mari din cauza faptului ca personalul este angajat fara o minima protecție a muncii. Romanii susțin ca programul de lucru este dificil și ca nu au acces la instruire.

In tarile cu traditie ale UE exista asigurari de munca. Chiar la vecinii nostri unguri, unitatile economice incheie asigurari de munca si boli profesionale. Asta ce inseamna? Atunci cand are loc un accident, este pedepsit angajatorul, dar, totodata, existand asigurarea, omul primeste o despagubire adecvata, dupa sistemul accidentelor de circulatie. In Romania, nu exista asigurari de accidente de munca, desi exista Legea 346 din 2002.

2.5 Concluzii

Cooperarea dintre anchetator, expertul in protecția muncii și medicul legist este o condiție indispensabila rezolvarii fiecarui caz, precipitarea acestuia din urma la cercetare locului faptei fiind de o reala utilitate in cazurile imediat mortale. In cazul accidentelor de munca mortale autopsia medico-legala este obligatorie.

Medicul legist are rolul de, de foarte multe ori dificil, de a armoniza varietatea mare a reactivitații biologice, umane fața de factorii agresionali externi cu normele oarecum rigide ale dreptului penal și civil.

Facandu-se un calcul al costurilor legate de accidente de munca, s-a ajuns la concluzia ca pierderile suportate de societate și de unitatea economica pentru remedierea daunelor provocate de accident sunt de 30 ori mai mari decat cele aferente masurilor care puteau fi luate pentru prevenirea producerii accidentelor de munca.

Asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca, iar riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate.

5. Varietatea deosebita a medicului legist impune necesitatea de cunoștințe din toate specialitațile medicale, un nivel profesional ridicat și susținut prin activitate practica și insușirea continua noilor cuceriri ale științelor medicale, precum și noțiuni temeinice de drept penal și civil.

6. Crearea unor instituții de specialitate care sa urmareasca rezolvarea preventiva a accidentelor și imbolnavirilor profesionale prin anumite specialitați medico-sociale cum sunt medicina și igiena muncii, expertiza capacitații de munca, specialitați care au rolul de prevenire și combatere a accidentelor din producție și prin masuri de protecție a muncii, selecționarea muncitorilor din punct de vedere psiho-fiziologic, adaptare instrumentelor de munca etc., pornind de la premise ca orice astfel de " accident " nu este intamplator, deci poate fi prevazut și prevenit.

7. Controale insuficiente, pedepse prea blande, o legislatie incompleta privind siguranta la locul de munca. Acestea ar fi, pe scurt, cateva dintre motivele care ridica, an de an, la cateva sute "bilantul" mortilor in accidente de munca.

BIBLIOGRAFIE

1. Teorie si practica medico-legala in contextul legislatiei actuale, Radu Vieru Socaciu, Editura Risoprint Cluj-Napoca 2002
2. Tratat de medicina legala, sub redactia Prof. Dr. Vladimir Belis , Editura Medicala Bucuresti 1995
3. Norme generale de protectia muncii , Ministerul Muncii si Protectiei Sociale , Ministerul Sanatatii, Tipografia de Sud Craiova 1996
4. Patologie medico-legala, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983, Scripcaru Gheorghe, Terbancea Moise
5. Introducere in teoria si practica medico-legala, Quai Ioan, Terbancea Moise, Marginean Valean , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978 (vol.I), 1979 (vol.II).
6. Medicina legala, coordonator Prof. Dr. Vladimir Belis , Editura Teora Bucuresti 1992
7. Traumatismele craniocerebrale , Cristian Stan, Beatrice Ioan , Editura Conphys 2006
8. Traumatologia mecanica in practica medico-legala si judiciara, Vladimir Belis, Constanta Nanes, Editura Academiei Bucuresti 1985
9. Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 57/30.08.2001 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala.
10. Codul Penal, Editura Global Print, 1998.
11. Codul de Procedura Penala, Editura Global Print, 1998.
12. Codul Civil - Codul juristului, Editura Argesiss, 1996