Notiuni de tehnica in explorarea IRM cranio-cerebrala

Notiuni de tehnica in explorarea IRM cranio-cerebrala

Introducere

IRM este metoda optima de explorare a encefalului datorita:

- realizarii de sectiuni multiplanare (plan axial, coronal, sagital).

- rezolutiei superioare in contrast.

Tehnica

Pacient in supinatie (decubit dorsal), asezat confortabil, head in.

Antena:

HEAD

Neurovascular array (2 componente).

BRAIN

+/- linie venoasa functie de indicatia examinarii.

Examinarea standard:

Reperaj 3 planuri T1EG

T1 SE axial sau sagital

T2 FSE

Examinarea cu contrast : tumori, inflamatii, infectii, tromboze venoase, MAV

T1 SE cu contrast paramagnetic (Gadolinium)- 0,1 ml/kg corp iv, debit-1 ml/sec, urmate de 15-20 ml SF.

Sectiuni sagitale: utilizate pentru pozitionarea celorlalte planuri.

Sectiuni axiale: in plan bicomisural CA-CP, corespund sectiunilor de stereotaxie. Sectiuni perpendiculare pe planseul V4 -utile in explorarea trunchiului cerebral si a nervilor optici

Sectiuni coronale: directe verticale sau paralele la trunchiul cerebral si V4.

Incidente particulare

achizitie 3D FSPGR T1- reconstructii in planul nervilor optici, n VIII, hipocampului.

Reperaj 3 planuri

Axial Coronal Sagital

Axial T1 SE    Coronal T2 FSE Sagital T1 SE

Secvente particulare

T1 IR- diferentiere optima tisulara dar TA lung (anomaliile de giratie si migrare neuronala).

T2*(EG)- evidentierea resturilor hemosiderinice (TCC, AVC hemoragice vechi).

T1 FAT SAT: suprimarea structurilor lipomatoase normale si-/sau patologice.

Explorari vasculare: arteriale, venoase

TOF 2D sau 3D

PC 2D, 3D

In practica

T1 SE: studiu morfologic bun, contrast natural intre diferitele structuri anatomice.

T2 FSE: analiza a diferitelor componente tisulare.

T1 SE cu GD: incarcarea structurilor anatomice normale:meninge (coasa creierului  si cortul cerebelos), plexuri coroide, antehipofiza, epifiza, tija pituitara, vene, mucoasa sinusurilor, retina. Arterele din cadrul poligonului Willis nu se incarca postGD in T1 SE datorita fenomenului de iesire din sectiune a H+.

Explorarile standard

Grosimea sectiunii: 5-6 mm, increment: 1,5-1,6 mm

FOV:24x24cm

Matricea

Nex

Explorari particulare- orbita, hipofiza, trunchi cerebral:

Grosimea sectiunii: 1-3mm, increment: 0-1 mm

FOV:18-20cm

Matricea

Nex

Comparatie IRM-CT

v    Avantaje:

Sectiuni multiplanare.

Buna rezolutie in contrast.

Vizualizarea structurilor vasculare fara contrast.

v    Limite:

susceptibilitate la artefactele de miscare.

evidentierea hemoragiei recente.

explorare dificila a structurilor osoase si calcificarilor.

explorarea pacientilor reanimati.

Anatomie

A.    Meningele.

B.    Spatiile subarahnoidiene si cisternele.

C.    Structurile infratentoriale.

D.    Structurile supratentoriale.

E. Sistemul ventricular.

A. Meningele

Dura mater, acolata la structurile osoase

Arahnoida

Pia-mater, acolata la encefal.

Postcontrast: se incarca coasa si cortul cerebelos.

B. Spatiile subarahnoidiene si cisternele

Spatiile SAH:

spatiu real ce contine LCR, dispus in jurul encefalului.

comunica intre ele si cu sistemul ventricular prin orificiul Magendie (anterior) si Luschka (laterale).

Cisternele:

cisterna mare- confluentul posterior dispus posterior de bulb; creste in malformatiile Dandy Walker sau in chistele retrocerebeloase; dispare in malformatiile Arnold-Chiari, in angajarile cerebrale.

cisterna bazala sau confluentul inferior- prepontina si interpedunculara; dispare in TC sau in angajarile temporale.

cisterna optochiasmatice sau confluentul anterior-anterior de tija, contine chiasma optica; dispare in leziunile hipofizare cu dezvoltare supraselara

C. Structurile infratentoriale

Trunchiul cerebral: bulb, punte, mezencefal.

N III, V, VIII- se vad pe sectiuni standard.

T2 HR: tractul corticospinal

locus niger

nucleul rosu

tegmentul mezencefalic.

Cerebel: vermis median

emisferele cerebeloase

amigdalele cerebeloase

Pedunculii cerebelosi: inferiori, mijlocii, superiori.

D. Structurile supratentoriale

Telencefalul

emisferele cerebrale, lateral

Diencefalul, median

Talamus

Hipotalamus

Hipofiza

Epitalamus

Talamus- de-o parte si de alta a V3: nucleu anterior, posterior (pulvinar), medial si lateral.

Hipotalamus: baza diencefalului

Hipofiza: sub hipotalamus: antehipofiza si neurohipofiza (hipersemnal T1)

Epitalamus: epifiza si habenula

Telencefalul: substanta alba si substanta cenusie (cortex, nuclei)

Lobi: frontali, temporali, parietali, occipitali, insulari.

Scizuri centrala, silviana, parietooccipitala

Nuclei: lenticulari (palidum, putamen), caudat, amigdalian, claustrum.

Substanta alba

fibre de asociatie, intramisferice: scurte- capsula externa, extrema; lungi: cingulum- circuitul Papez (memoria), uneste lobii frontali cu parietali.

fibrele comisurale, interemisferice: CA, uneste lobii temporali, conecteaza cortexul olfactiv al celor 2 emisfere; corpul calos (genunchi, corp, splenium); pilierii anteriori ai trigonului (genunchi) , pilierii posteriori ai trigonului (splenium).

fibrele de proiectie: leaga cortexul de maduva cervicala; centrul semioval, coroana radiata; capsula interna (brat anterior, genunchi, brat posterior, segment retrolenticular); un numar mic de fibre trec prin capsula externa.

E. Sistemul ventricular

V4 - orificiul Magendie (median)

orificiile Luschka (laterale)

reper median in FCP.

Apeductul Sylvius- mezencefal

V3- reper median

V laterali: coarne frontale, temporale, occipitale, corp; simetria plexurilor coroide.

T1 IR  T2 FSE FLAIR T2 EG T2*

Imagini sursa 3DTOF MIP

T1 SE T2 FSE Difuzie 2D TOF Venos