Forme de organizare a procesului de invatamant

Forme de organizare a procesului de invatamant

In analiza organizarii si proiectarii activitatii didactice vom pleca de la teza conform careia procesul de invatamant este un proces organizat, la fel ca toate activitatile socio-umane.  Definim organizarea ca a fi ansamblul actiunilor de asigurare ordonata, disciplinata, rationala, coerenta si eficienta a activitatilor didactice, a fortelor si mijloacelor umane si materiale necesare punerii in practica a componentelor esentiale ale procesului de invatamant: obiectivele, continuturile, strategiile didactice, evaluarea si formele activitatii didactice.

Prin intermediul organizarii se articuleaza in conformitate cu anumite legitati si principii care asigura, in cele din urma, realizarea obiectivelor pedagogice, toate componentele procesului de invatamant si ale activitatii didactice. Cadrul in care se realizeaza articularea dintre aceste componente ale procesului de invatamant este forma de organizare a activitatii didactice si se refera la modul, maniera de lucru in care se realizeaza activitatea binomului profesor - elev (Ionescu M., Radu I, 1995). Ea realizeaza in consens si o imbinare armonioasa intre activitatea de predare si activitatea de invatare. Aici cele doua activitati cu tot ceea, ce implica ele (obiective, principii, mijloace etc.) sunt corelate si puse de acord printr-o confruntare permanenta dintre ele. In functie de modul in care se realizeaza aceasta conlucrare pot fi delimitate diferite forme de organizare constituite istoric si diversificate, in scoala contemporana. Aceasta activitate poate sa imbrace formele unui invatamant frontal, pe grupe sau individual. Cea mai raspandita forma de organizare a activitatii didactice este invatamantul pe clase si lectii, fundamentat teoretic de catre Comenius, in secolul al XVII-lea si introdus in Romania prin Legea Invatamantului din 1864. Germenii unei asemenea organizari si proiectari a activitatii didactice se regasesc inca in Renasterea si Epoca Moderna capatand ulterior, desigur, forme si modalitati mai complexe si mai moderne.

Forma de organizare nu este ceva exterior continutului, care s-ar supraadauga acestuia, ordonandu-i intr-un anume fel pentru a putea fi asimilat de catre cei care invata. Din perspectiva pedagogica, forma de (organizare realizeaza o sudura specifica intre toate componentele sale. Daca pana aici acestea au fost analizate oarecum independente unele de altele, in activitatea practica, forma de organizare le reunifica intr-un tot si le imprima o finalitate educativa concreta. Asa ca randamentul procesului de invatamant depinde nu numai de calitatea si contributia diverselor sale componente, ci si de modul in care interactioneaza si se deruleaza ele intr-un cadru organizatoric dat. A adopta o forma de organizare inseamna a crea conditii integrarii  intr-un tot coerent a acestor componente.

Functia fundamentala a acestui cadru organizatoric este de a imprima un sens unic activitatii profesorului si elevilor, oferindu-le aces­tora din urma posibilitati de a-si exprima intreaga personalitate prin solicitari multiple si diversificate. Coordonata de baza in jurul careia se concentreaza. toate componentele pe care le incumba forma de organizare este relatia profesor-elevi. Ea imprima acea coloratura specifica fiecarei forme de organizare.

In functie de particularitatile pe care le imbraca aceasta relatie, determinate, pe de o parte, de numarul elevilor si modalitatile de cola­borare dintre ei, iar pe de alta parte de atributiile cu care sunt investite activitatea de predare a profesorului si cea de invatare a elevilor, s-au constituit forme diferite de organizare.

Elementele structurale ale organizarii si proiectarii procesului de invatamant

Activitatea de organizare si proiectare a procesului de invatamant nu se face in mod arbitrar si nici haotic ci in virtutea unor scopuri si finalitati. In esenta directiile stabilite ale acestor activitati sunt coroborate cu scopurile urmarite, cunoscand urmatoarea structura:

timpul (durata) de desfasurare a procesului de invatamant pe cicluri de studii, anual, trimestrial, semestrial, saptamanal, zilnic si pe fiecare ora didactica (lectie);

obiectivele didactice si pedagogice ale fiecarei discipline diferentiate pe teme, sedinte si secvente ale lectiilor;

continutul invatamantului (curriculum) selectat pe grupe de discipline, cicluri de studii, clase (an de studiu), profile, specializari, discipline pana la fiecare activitate didactica (lectie);

strategiile didactice: mijloacele (materiale) didactice, metodele de invatamant, formele de activitate didactica etc.;

modurile de organizare si desfasurare a activitatilor didactice - frontal, pe echipe sau individual;

evaluarea rezultatelor scolare si realizarea feedback-ului didactic.