Metode si tehnici moderne de invatamant (brainstorming, sinelg, fishbowl - tehnica acvariului - mozaicul, controversa creativa/academica, jocurile de spargere a ghetii / ice breaking etc.)

METODE SI TEHNICI MODERNE DE INVATAMANT (BRAINSTORMING, SINELG, FISHBOWL - TEHNICA ACVARIULUI - MOZAICUL, CONTROVERSA CREATIVA/ACADEMICA, JOCURILE DE SPARGERE A GHETII / ICE BREAKING ETC.)

Aceasta "arie problematica" a metodelor instructiv-educative ("didactice", "de invatamant", "de instruire") este foarte frecvent abordata de pedagogie pentru ca ea reflecta o realitate dintre cele mai dinamice ale procesului instructiv-educativ.

Exista o literatura extrem de bogata, accesibila si diversificata care pune la dispozitia educatorilor sinteze teoretice dar si experientele practicienilor. De aceea vom recurge mai ales/mai mult la trimiteri spre problemele esentiale referitoare la metodologia didactica.

Metoda didactica

Este "o cale eficienta de organizare si conducere a invatarii, un mod comun de a proceda care reuneste intr-un tot familiar eforturile profesorului si ale elevilor sai" Ea este "calea de urmat in activitatea comuna a educatorului si educatilor, pentru indeplinirea scopurilor invatamantului, adica pentru informarea si formarea educatilor".

Metoda de invatamant poate fi privita si ca "o modalitate de actiune, un instrument cu ajutorul caruia elevii, sub indrumarea profesorului sau in mod independent, isi insusesc si aprofundeaza cunostinte, isi informeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice, aptitudini, atitudini etc."

In didactica moderna "metoda de invatamant este inteleasa ca un anumit mod de a proceda care tinde sa plaseze elevul (si/sau studentul - n.n.) intr-o situatie de invatare, mai mult sau mai putin dirijata care sa se apropie pana la identificare cu una de cercetare stiintifica, de urmarire si descoperire a adevarului si de legare a lui de aspectele practice ale vietii"

Tehnica didactica

Presupune "imbinarea mai multor procedee didactice ca solutie practica insotita de mijloace pentru realizarea activitatilor didactice".

Termenul este destul de rar utilizat sau primeste semnificatii mai largi.

Procedeul didactic - este "o particularizare sau o componenta a metodei; procedeele didactice sunt practice (solutii didactice practice) insotite, dupa caz, de tehnici si mijloace didactice, pentru realizarea metodelor didactice".

Intre cele trei elemente exista o evidenta interdependenta: metoda subsumeaza tehnicile care la randul lor subordoneaza procedeele.

Daca spre exemplu metoda este "descoperirea" (invatarea prin descoperire), tehnica utilizata poate fi "munca intelectuala (individuala)" iar procedeul "lectura bibliografiei (sau manualului)".

Relatia dintre metode, tehnici si procedee este una foarte dinamica si complexa; in anumite contexte pedagogice o metoda se poate transforma in procedeu (sau invers); demonstratia poate fi procedeu in cadrul explicatiei (care fiind dominanta intr-o secventa didactica, o subsumeaza) dar poate fi metoda in cazul unor demonstratii pe viu (cand se prevaleaza).

Metodologia didactica

Desemneaza fie combinatia mai multor metode prin care se realizeaza efectiv actul educativ, fie "teoria care sudeaza intre ele aceste metode, o anumita conceptie pedagogica, proprie epocii si scolii". Este "teorie si practica a metodelor de invatamant, stiinta care se ocupa cu definirea, clasificarea si valorificarea sistemului metodelor de invatamant, bazate pe o conceptie unitara despre actul predarii si invatarii, pe principiile si legile care stau la baza acesteia".

Tehnologia didactica

Reprezinta "ansamblul tehnicilor si cunostintelor practice imaginat pentru a organiza, a testa si a asigura functionalitatea institutiei scolare la nivel de sistem". Termenul a fost foarte mult vehiculat, a cunoscut numeroase resemnificari. El desemneaza, in esenta (si in acceptiune actuala) ansamblul metodologiei didactice corelat cu mijloacele de invatamant asociate. In literatura de specialitate se utilizeaza si sintagma "tehnologia instruirii" pentru a desemna "un mod sistematic de proiectare, realizare si evaluare a intregului proces de invatare si predare, "in concordanta cu obiectivele pedagogice asumate".

Brainstorming-ul personal

presupune reunirea unui grup de 15 persoane care se imparte in 3 grupuri de cate 5 persoane (se formeaza 3 microgrupuri de brainstorming);

o problema majora se divide in 3 cazuri de discutat;

fiecare grup isi propune unul (sau isi alege fiecare grup cate unul);

in prima etapa grupurile realizeaza un brainstorming traditional;

la un moment dat grupul 1 se opreste si se divide in 2 subgrupuri care se distribuie in celelalte grupuri de cate 5 membri (grupuri care fac in continuare brainstorming traditional);

membrii grupului 1 continua personal sarcina - ei trebuie sa elaboreze un scurt material in ceea ce priveste discutia lor pana la momentul respectiv;

simultan asculta discutia din grupul in care au fost repartizati putand chiar interveni in discutii;

"produsul" lor personal va fi influentat de mobilitatea lor;

Se continua: grupul 2 este divizat . apoi grupul 3.

Se realizeaza, astfel, posibilitatea unei asociatii largi de idei dar si dezvoltarea unei perioade de incubatie a ideilor, restructurarea perspectivelor, sistematizare etc.