Alta actiune fiind cea de cooperare adica elevul invata atat pentru a le face pe plac parintilor cat si pentru a fi superior colegilor sai. Cele doua actiuni sunt declansate de motivele elevului, adica de trebuintele sale, iar dupa ce va rezolva problema va privi cu speranta spre viitorul sau de matematician.
Insa rezolvarea problemei poate dura mai mult, iar pana cand elevul nu va rezolva acea problema, va avea diverse dispozitii afective, adica stari difuze cu durabilitate mare ca iritabilitatea, si elevul nici nu va avea idee ca e indispus tocmai din cauza acelei probleme. Emotiile curente si dispozitiile afective fac parte dintre procesele afective complexe, acestea avand un grad mai mare de constientizare si intelectualizare.
Mai exista in aceasta clasa de procese si emotiile superioare care sunt in relatie cu activitatile umane superioare, in cazul nostru munca de cercetare in domeniul matematicii.
In momentul cand elevul observa ca nu stie sa rezolve o problema, motivatia cognitiva va creste si mai mult fiind astfel principalul stimulent intrinsec pentru activitatea de invatare si chiar interes pentru stiinta. Motivatia intrinseca este pentru acest elev faptul ca lui ii place matematica. Alaturi de motivatia intrinseca apare si motivatia extrinseca, gandul ca dupa absolvirea facultatii elevul isi va putea spori venitul lunar dand meditatii. Deasemenea si motivatia pozitiva apare deoarece elevul ar putea primi recompense din parte parintilor. Motivatia afectiva e izvorita din nevoia de a obtine aprobarea celorlalti (a celor pe care ii venereaza), iar aceasta aprobare o va obtine doar daca va avea un statut cel putin egal lor. Momentul in care va obtine aprobare lor va constitui satisfacerea trebuintelor eului de autorealizare si va fi simtita ca ceva pentru care a meritat sa depuna atata efort.
Acest efort este unul intelectul ,dar la baza sa stau sentimentele superioare specifice omului :
-intelectuale(dragostea de adevar apare in munca de cercetare);
-estetice ;
-morale, care ii vor conduce, regla conduita.
Se pune problema de ce elevul a ales sa urmeze facultatea de matematica.
Raspunsul la aceasta intebare poate fi dat astfel :
-eriditate ;
-traditie familiala ;
-interes si convingere.
