Asigurarea succesului la invatatura al copiilor in functie de potentialul lor biologic si psihic, pe de-o parte si depasirea esecului pe de alta parte, se prezinta ca obiective educationale de mare complexitate la etapa actuala de dezvoltare a teoriei si practicii pedagogice.
Eficienta prescolarului mare depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor, dar si de anumite trasaturi de personalitate, in particular de imaginatia lui. Fara de imaginatie este imposibila acumularea acelorasi cunostinte, priceperi si deprinderi, este cu neputinta formarea personalitatii in ansamblu a prescolarului mare.
Pana in anii 1980 cercetarea asupra creativitatii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de personalitati creatoare si pe organizarea de cursuri care sa predea tehnici de gandire creatoare. Unii autori care fac stiinta la nivel de popularizare sugereaza faptul ca-ti poti aranja intreaga viata astfel incat ea sa fie o "colectie" de creatii alimentate de pasiune si conduse de viziune (Fritz, 1989).
Un alt manual de psihologie descrie creativitatea ca fiind "printre cele mai confuze si mai gresit folosite concepte in cadrul studiului comportamentului uman" (Child, 1981).
Creativitatea desi este cercetata de jumatate de secol, este inca o disciplina nematurizata plina de contraverse si incertitudini. In prezent, unii specialisti ai domeniului inca mai discuta faptul daca aceasta este intr-adevar o disciplina stiintifica.
In 1989, Teresa Amabile a publicat cartea "Creativitatea ca mod de viata" in care a propus mai multe metode ce au pus accentul pe complexitatea modului in care unii factori de personalitate, de mediu etc. se pot combina pentru a determina o persoana sa indeplineasca o sarcina intr-un mod mai mult sau mai putin creativ.
Un rol important, il are arta plastica in dezvoltarea capacitatilor creative la varsta prescolara mare. Dar e lucru stiut ca in multe din institutiile prescolare nu se tine cont de aceasta conexiune dintre arta plastica si dezvoltarea capacitatilor creative.
Cauza esentiala fiind faptul ca practica invatarii prescolarilor mari in gradinita nu tine cont de specificul functionarii si dezvoltarii capacitatilor creative, de relatiile lui cu activitatea de creare.
La etapa actuala, ramane nesolutionata problema rolului artei plastice in dezvoltarea capacitatilor creative, lipsa unor ghizi metodici pentru psihopedagogii grupelor prescolare vizand dezvoltarea capacitatilor creative, reliefeaza actualitatea investigatiei date.
Obiectul cercetarii:
Il constituie procesul de dezvoltare a capacitatilor creative la prescolarii mari, prin intermediul artei plastice.
Scopul cercetarii:
- Consta in determinarea particularitatilor specifice de dezvoltare a capacitatilor creative si elaborarea unui sistem eficient de activitati care va facilita acest proces.
- De a determina caile eficiente pentru evaluarea gradului dezvoltarii creativitatii la o noua etapa superioara.
In conformitate cu obiectul si scopul cercetarii, au fost stabilite urmatoarele obiective:
- Studierea lucrarilor stiintifico-metodice de specialitate;
- Determinarea reperelor psiho-pedagogice al investigatiei vizand dezvoltarea capacitatilor creative la copiii de varsta prescolara mare;
- Constatarea nivelului de dezvoltare a capacitatilor creative la arta plastica;
- Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacitatilor creative la arta plastica dupa training;
Ipoteza:
Noi consideram ca creativitatea copiilor prescolari mari va evalua la o noua treapta:
- Daca vom forma si dezvolta priceperi si deprinderi, capacitati creative de alcatuire si redare a obiectelor.
- Daca vom dezvolta priceperi, de redare corecta a formelor, de a aplica independent elemente, forme, obiecte, deprinderea de a lucra cu acuarela, creioane, carioca si paleta de culori.
- Daca in activitatile copiilor de arta plastica va fi o consecutivitate.
- Dezvoltarea capacitatilor creative la prescolarii mari ar produce progrese in dezvoltarea potentialului creativ.
- Cu cat capacitatile creative vor fi mai dezvoltate cu atat potentialul creativ al prescolarilor mari va fi mai inalt.
- Potentialul copiilor cu imaginatie creatoare dezvoltata se va deosebi de potentialul copiilor cu fantezie mai putin dezvoltata prin valorile indicilor de: expresivitate, coerenta, originalitate, variabilitate, flexibilitate, fluenta.
Baza metodologica:
Drept punct de reper al cercetarii noastre au servit teoriile referitoare la activitate. Au fost consultate sursele urmatoarelor autori (Nicola, Comarova, Bontas, Muhina, Galperin, Leontiev, Levin, Saculina, J. Piajet, Elconin,Fleorina, Teplov B. M., Chirev A.).
Metodele de cercetare:
In conformitate cu obiectivele investigatiei au fost utilizate metode psiho-pedagogice.
Metode teoretice - analiza, compararea si generalizarea datelor din literatura stiintifica la problema in speta;
Metode empirice - observarea, probe psiho-diagnostice, training, experimentul de constatare si formare;
Metode statistice - analiza calitativa, cantitativa si comparativa a datelor obtinute.
Noutatea stiintifica a cercetarii
- A fost abordata problema rolului artei plastice in dezvoltarea capacitatilor creative la varsta prescolara mare;
- Au fost elucidate particularitatile dezvoltarii capacitatilor creative la arta plastica;
- S-au elaborat si experimentat modele psiho-pedagogice pentru dezvoltarea capacitatilor creative;
- S-a dovedit ca modelele implementate au contribuit la sporirea valorilor indicilor ce indica dezvoltarea capacitatilor creative.
Valoarea practica a cercetarii consta in abordarea complexa a problemei.
Rezultatele obtinute intregesc caracteristica rolului artei plastice vizand dezvoltarea capacitatilor creative.
Arta plastica prevede cateva obiective majore:
1. Elaborarea noilor sisteme stiintifice de organizare a activitatii plastice.
2. Elaborarea tehnicilor (metodelor, procedeelor de lucru), in cadrul activitatii de arta plastica.
3. Elaborarea formelor si strategiilor de lucru in domeniul artei plastice.
4. De a forma un volum de cunostinte, priceperi, deprinderi la prescolarii mari, de a aplica in practica acele metode, procedee, forme.
5. Formarea abilitatilor practice la copii.
6. Formarea deprinderilor tehnice si grafice de lucru cu diverse materiale (creioane, acuarele, carioca).
Arta plastica este strans legata de stiinte, de biologie, anatomie, pedagogie, psihologie, matematica.
Rolul artei plastice in dezvoltarea personalitatii dezvolta perceperea eu-lui, auzului, vazului, gustului estetic. Formam un volum de cunostinte, cum sa le aplice in practica creand. Formand atitudini, interese fata de arta plastica.
Creativitatea include memoria, imaginatia, aplica toate cunostintele, combina cunostintele, este producerea a ceva original, irepetabil, unical.
Creativitatea este lucrul creierului si este o structura specifica pentru psihicul omului. Cum credeti, in afara de om poate cineva sa creeze?
Omul trebuie sa-si faca un plan, un proiect pentru a realiza o actiune, sa poata sa faca o analiza critica. Creativitatea este o extrema care face posibila realizarea unor productii sau opere noi. Originalitatea acestui produs sau opere este variata, in dependenta de persoana, varsta, intelectul acelei cunostinte, interese ale persoanei date. Oamenii de stiinta din pedagogie, psihologie studiaza ce este creativitatea, toti o trateaza-n mod diferit, dar cand se analizeaza ne da un produs, un tot intreg. Cum considera savantii ce este originalitatea?
Muhina - a studiat dezvoltarea psihica a copilului prin desen - arta. Spunea ca in baza fanteziei sta imaginatia.
Vigotskii L.S. - "Psihologia artelor" a tratat problema dezvoltarii creativitatii.
Creativitatea este combinarea cunostintelor in diferite situatii pentru a obtine ceva nou, original, flexibil si fluid, schimbator. Este posibila la orice varsta si la orice om si isi are valoarea sa. Omul n-are capacitatea de a crea, dar poate fi formata, se bazeaza pe unele premize, poate fi dezvoltata prin munca, straduinta, efort. Copilul nu are acele capacitati, dar motivandu-l el poate sa obtina niste rezultate interesante. Motivul vine de undeva si este impus. Daca corespunde caracterul, temperamentul, putem obtine rezultate inalte.
