Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Tipuri de retele neurale
Dupa cum a fost mentionat anterior, exista mai multe tipuri de retele neurale. Ele pot fi clasificate dupa tipul lor ( feedforward sau feedback ), si dupa algoritmul de antrenare pe care il folosesc.
Tipul de RN indica faptul in care neuronii de pe layere sunt conectati intre ei. Feedforward RN permit doar conectarea neuronilor de pe layere diferite intr-un singur sens ( de la layerul de intrare spre layerul de iesire ), in timp ce RN de tip feedback permit conexiuni intre neuronii aceluiasi layer si pot permite aparitia buclelor ( se pot construi deci retele foarte complexe, dinamice ).
In continuare vor fi descrise cateva dintre cele mai folosite RN :
Perceptronul
Perceptronul a fost prima data introdus de catre F.Rosenblatt in 1958.
Este o RN foarte simpla, care poate lucara cu intrari binare sau reale. Procesul prin care se antreneaza este unul supravegheat. Antrenarea supravegeata este o antrenare bazata pe modificarea ponderilor, deci a comportarii RN, pe baza erorii dintre iesirea dorita in cazul unor intrari stabile, de antrenare, si iesirea reala in cazul acelor intrari.
O astfel de RN este capabila sa rezolve operatii logice de baza ca OR sau AND. Operatii logice mai complicate ( ca XOR ) nu pot fi rezolvate cu aceasta RN.
Caracteristici perceptron |
|
Exemplu de structura |
|
Tip |
Feedforward |
Layere |
1 layer |
Tipul valorilor de intrare |
Binare sau reale (continue) |
Functia de activare |
Functie de tip limitator |
Metoda de antrenare |
supravegheata |
Algoritmul de antrenare |
Algoritmul Hebb de antrenare |
Folosire |
Operatii logice simple Clasificarea paternuri |
Multi-Layer-Perceptron
Multi-Layer-perceptronul a fost introdus prima data de M.Minsky and S.Papert in 1969. Este o extensie a Perceptronului si are una sau mai multe layere ascunse de neuroni intre layerele de intrare si cele de iesire.
Datorita structurii sale mai complexe el este capabil sa rezolve toate operatii logice, inclusiv problema XOR.
Caracteristicile Multi-Layer-Perceptronului |
|
Exemplu de structura |
|
Tip |
feedforward |
Layere |
1 layer de intrare 1 sau mai multe layere ascunse 1 layer de iesire |
Tipul valorilor de intrare |
Binare sau continue |
Functia de activare |
Functie de tip limitator sau sigmoid |
Metoda de antrenare |
Supravegheata |
Algoritmul de antrenare |
Alg. delta de antrenare backpropagation |
Folosire |
Operatii logice complexe |
Retea de tip Backpropagation
Reteaua de tip Backpropagation a fost prima data introdusa de catre G.E.Hinton, E.Rumelhart si R.J.Wiliams in 1986 si este una dintre cele mai puternice tipuri de RN.
Are aceeasi structura ca Multi-Layer-Perceptronul insa aici se foloseste algoritmul de antrenare de tip backpropagation tot timpul.
Caracteristicile retelei de tip Backpropagation |
|
Exemplu de structura |
|
Tip |
feedforward |
Layere |
1 layer de intrare 1 sau mai multe layere ascunse 1 layer de iesire |
Tipul valorilor de intrare |
Continue |
Functia de activare |
Functie de tip sigmoid |
Metoda de antrenare |
Supravegheata |
Algoritm de antrenare |
Alg. backpropagation |
Folosire |
Operatii logice complexe |
Retele de tip Hopfield
Retelele de tip Hopfield au fost prima data introduse de catre fizicianul J.J.Hopfield in 192 si apartin RN numite "modele termodinamice".
Este alcatuita dintr-un set de neuroni, set in care fiecare neuron este conectat cu toti neuronii. Nu exista diferente intre neuroni de intrare si neuroni de iesire.
Ponderile sint simetrice, adica , unde wij reprezinta ponderea legaturii nodului i cu nodul j.
Cel mai des se folosesc acest tip de retele la recunoasterea paternurilor ( de exemplu al imaginilor ).
Caracteristicile retelelor Hopfield |
|
Exemplu de structura |
|
Tip |
feedback |
Layere |
1 matrice |
Tipul valorilor de intrare |
Binare |
Functia de activare |
Functia logica nivel sau functia limitator |
Metoda de antrenare |
Nesupravegheata |
Algoritmul de antrenare |
Regula delta |
Folosire |
Recunoastere paternuri; probleme de optimizare |
Retele de tip Kohonen
Retelele de tip Kohonen au fost prima data introduse de catre profesorul finlandez Teuvo Kohonen in 1982.
Este probabil el mai folosit tip de retele neuronale , daca vrem sa simulam modul de invatare al creierului uman. Feature-mapul este baza acestui tip de retele in care neuronii se reorganizeaza in functie de anumite valori de intrare.Aceste retele sunt atat de tpul feedforward ( layerul de intrare ) cat si de tip feedback.
Caracteristicile retelelor de tip Kohonen |
|
Exemplu de structura |
|
Tip |
Feedforward / feedback |
Layere |
1 layer de intrare 1 multime de neuroni |
Tipul valorilor de intrare |
Binare sau continue ( reale ) |
Functia de activare |
Functie sigmoid |
Metoda de antrenare |
Nesupravegheata |
Algoritmul de antrenare |
Autoorganizarea |
Folosire |
Clasificarea paternurilor |
Exemple de functii de activare
Functia de activare poate fi de forma:
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |