- este o descriere literara in proza
- fragmentul "Ardealul" face parte din lucrarea istorica "Romani subt Mihai coievod Vitezul" de Nicolae Balcescu
- autorul prezinta trasaturile caracteristice ale unei zone di tara noastra
- fragmentul este o descriere literara de tip tablou in care sunt prezentate tarsaturile caracteristice ale tinutului localizat de autor "pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati"
- intreaga infatisare a tinutului este pusa sub semnul celor doua epitete "mandra si binecuvantata" care sintetizeaza frumusetea si bogatia acestui tinut
- autorul prezinta in mod gradat si descendent elementele care sugereaza vareietatea peisajului
- sunt prezentate formele de relief, vegetatia si bogatiile minerale
- in acest tinut comaparat cu un maret si intins palat se observa muntii comparati cu zidul unei cetati si avand val protector
- dealurile inalte si frumoase sunt comparate cu valuri proptitoare si numite metaforic "marete predestaluri inverzite"
- zapada coboara de pe munti si dealurile peste vai si lunci
- privirea este atrasa de doua varfuri muntoase comparate cu doi uriasi ce vegeaza asupra tinutului
- metafora "diadema de ninsoare" si epitetul "vesnica" sugereaza inaltimea si zapada care nu se mai topeste niciodata
- vegetatia este variata si aminteste de tinuturile sudice dar si cele nordice
- munti sunt acoperiti de paduri stufoase iar campiile sunt "arse si varuite"
- ca animal prezent pentru zonele muntoase este ursul comparat cu un domn stapanitor iar pentru campiile secetoase "bivolul dormiteaza alene"
- alaturi de campiile secetoase "arse si varuite" apar campiile fertile unde garul si porumbul craesc atat de inalt "de nu se mai vede calul si calaretul"
- baogatia acestor campii este sugerata de metafora "mare de grau si porumb"
- culorile felurite ale peisajului sunt prezentate prin comparatia "ca un intins curcubeu"
- varietatea elementelor ce formeaza tabloul literar este prezentata prin enumeratie
- aici se afla stanci, munti, paduri, vai, campi, lunci si livezi, paraie si cataracte;
- epitetele parapastioase, intunecoase, inverzite creaza imagini vizuale iar epitetel e "mirositoare si inflorite" formeaza imagini afective
- caderile de apa creaza o imagine auditiva "paraie mugind groaznic se pravalesc in cataracte"
- frumusetea salbatica a tinutului starneste admiratia si impune respect "plac vederi si o spaimanteaza tot deodata"
- privirea coboara in subsolul pamantului unde se afla comorile minerale cele mai felurite si mai bogate din europa
- acestea sunt prezentate prin enumeratie "sare,fier. mercur, plumb"
- metalul cel mai imbelsugat este aurul prezentat printr-o hiperbola "il vezi starlucind pana si prin noroiul drumurilor"
- tonul admirativ domina intregul tablou de natura afirmatia "astfel este tara Ardealul" sugereaza admiratia si mandria autorului de a avea un asemenea tinut armonios in tara noastra
- in fragmentul "Ardelul" predomina ca mod de expunere descrierea
- autorul a prezentat tinutul Ardealului referinduse la asezarea geografica, formele de relief, vegetatia, fauna, si bogatiile de o atat de mare varietate
- realizan un tablou de natura in proza Balcescu foloseste un limbaj artistic bogat si comunica stari sufletesti care il impresioneaza pe cititor.
