Creion
de Tudor Arghezi
Tema
Poezia "Creion " face parte din volumul "Stihuri noi ", in care Tudor Arghezi descrie cu incantare un tablou din natura respirand liniste si lumina, frumusete si echilibru.
Titlul
Gradina se contureaza ca un spatiu privilegiat pentru poet, in care acesta poate scrie uimit de frumusetea fara seaman a naturii. Sub vraja naturii "creionul " sau alearga mai repede pe hartie, poetul schiteaza incercand sa "creioneze " cu gingasie minunile universului din preajma sa.
Universul poeziei
Spatiul prinde contur sub forma unei gradini miraculoase ( "In gradina-n care scriu"), care isi revarsa tainele sub privirea incantata a poetului. Sub lumina blanda a soarelui ( "Cerne aur argintiu "), florile s-au trezit, iar fluturii colorati au inceput sa zboare asemenea unor flori plutitoare. Aceasta oaza de liniste si frumusete prinde viata, se insufleteste sub lumina soarelui.
Astrul, personificat, "cerne aur argintiu " din "tipsia " sa incandescenta ( "ca de jar ") "spanzurata-ntr-un artar ".
Lese in evidenta metafora de o mare plasticitate "aur argintiu " asociata cu un epitet sugerand razele aurii ale soarelui. Cea de-a doua metafora "tipsie ca de jar ", in care se topeste o comparatie ( "ca de jar "), aduce un plus de stralucire tabloului, in care soarele apare ca un disc incan-descent agatat parca de crengile unui artar. Florile apar si ele personificate, 'trezite " de lumina stralucitoare a diminetii.
Universul gradinii este schitat prin cateva elemente plastice: "artarul ", "florile ",
"razoarele ".
in acest spatiu vrajit, printr-o metafora de o mare prospetime imagistica, fluturii incep sa zboare imprumutand ceva din culoarea si gingasia florilor gradinii.
Tabloul prinde viata, miscarea jucausa a fluturilor insufleteste razoarele gradinii intr-o explozie de culoare.
Prozodia
Versul scurt, de 7 silabe, creeaza prin rima imperecheata si ritmul trohaic o atmosfera calda si luminoasa de dulce armonie, in care incantarea poetului vibreaza in fiecare stih. Diversitatea rimelor prin asocierea in general a unor parti
de vorbire diferite ( "mi-s " - "deschis "), ( "razoare " - "zboare "), ( "scriu "- "argintiu ")
realizeaza unele inflexiuni in tonalitate melodioasa a poeziei sporite de anumite inversiuni ale topicii cu rol expresiv: "Cerne aur argintiu
0 tipsie ca de jar "; "Florile trezite mi-s ".
SufletuI poetului se simte linistit si incatat, despovarat de griji, patrunzand in
spatiul poeziei sub vraja naturii miraculoase, datatoare de viata si de speranta.
