Suprapersonaj - (in Mara) manastirea devine echivalentul unei cetati protectoare, aparatoarea Persidei.
Episod anticipator - Episod ce sugereaza nasterea unei povesti de dragoste fara a marca insa in vreun fel coordonatele desfasurarii acestei iubiri.
Vina tragica - Vina fara vinovat.
Personaj tragic - Personaj care merge pe un drum periculos si care stie ca, undeva, candva i se va intampla ceva grav.
Literatura tezista - Literatura cu tendinta.
Viata ca vis - "Ca vida e sueño" (introdusa de Calderon de la Barca).
Dictonul lui Horatiu - "Carpe diem!" (Traieste clipa!).
Good night ballade - o replica de la nivelul scenei (Romeo si Julieta - actul 3 scena 2): "o, divina noapte ! Nu-I decat un vis" introduce o tema findamentala in literatura : viata ca vis (la vida es sueño - Calderon de la Barca). Se observa in aceasta scena insistenta repetitie noapte buna. In opera lui Shakespeare exista asa numitele blade de bun ramas(Good night ballade) compuse pentru a deplange soarta unui condamnat la moarte. In context idea de bun-ramas prefigureaza despartirea de viata a lui Romeo.
Tragedia - a aparut si s-a dezvoltat pe pamanturile grecesti, reprezentantul de seama fiind Sofocle (Oedip - rege; Oedip la Colonas; Antigona) acestuia i se adauga Eschil (Persii) si Euripide. Specia isi trage radacinile din ditiramb - poem liric ce se canta la sarbatorile lui Dyonisos - zeul vegetatiei si al vinului. Personajele care alcatuiesc carul - specific tragediilor antice - purtau pe fata masti de tap, ei infatisandu-i pe satiri. Prin urmare numele tragediei vine din grecescul tragos care inseamna cantecul tapului.
Formule si clisee internationale
Arca lui Noe - combinatie de , varietate
Panza Penelopei - eschivare, amanare de la ceva ce nu-ti convine
De la Ana la Caiafa - a plimba pe cineva din loc in loc in vederea solutionarii unei probleme care de fapt nu se va rezolva
A se spala pe maini ca Pillat din Pont - a se eschiva
Sabia lui Damocles - pericol imminent
Calcaiul lui Achile - slabiciune, punct vulnerabil
Firul Ariadnei - salvare, fir calauzitor
Fata Morgana - miraj, iluzie
Patul lui Procust - constrangere
Nodul Gordian - solutie simpla si rapida a unei probleme grele in aparenta
Oul lui Columb -solutie simpla si rapida a unei probleme grele in aparenta
Marul Discordiei - motiv de cearta
Turnul Babel - multime pestrita, lucruri in haos
Furcile Caudine - greutati, impedimente foarte mari
Lampa lui Diogene - cautarea fara success a unei utopii
Acarul Paun - tap ispasitor
Magarul lui Buridan-Jean Buridam (1295-1356), filozof francez care a studiat si predat la Paris, a formulat un exemplu ilustrativ, ramas celebru, privitor la luarea unei decizii in situatii cand nu exista nici un motiv pentru a prefera una dintre alternativele posibile. Astfel, un magar asezat la egala distanta de doua gramezi de fan identice va muri de foame, nestiind pe care sa aleaga.
Anteriul lui Arvinte-Arvinte este tipul zgarcitului ridicol care, avand coatele roase la anteriu, le-a petecit taind din maneci. Cum lumea se prapadea de ras, si-a facut maneci taind din poale. Astfel, pana la urma, anteriul nu mai semana nici macar cu un mintean.Celor ce se la fel, adica celor ce strica intr-o parte pentru a "repara" in alta, in loc sa cumpere obiectul respective, li se spune ca procedeaza ca Arvinte cu anteriul lui.
Acarul Paun-A existat intr-adevar si ar fi ramas anonim daca o grava ciocnire de trenuri intamplata acum patru decenii pe linia Ploiesti-Buzau nu i-ar fi adus o trista celebritate. Ancheta asupra catastrofei scotand basma curata pe adevaratii vinovati -oameni cu trecere-, a gasit ca singur vinovat pe acarul din statie, pe nume Ion Paun. De atunci "acarul Paun" indica persoana asupra careia se arunca greselile altora, tapul ispasitor.
Simboluri
Simbolul- figura de stil care substituie, pe baza unei anumite legaturi, un element abstract sau generic cu un obiect sau o imagine concreta. Simbolul poate functiona atat in ordine lingvistica, la nivelul cuvantului, cat si in ordine obiectuala.
Simbolul pentru pisica - simbolul oscileaza intre conatatii pozitive si negative, ceea ce se explica prin atitudinea ei deopotriva blanda si ascunsa. Astfel in Japonia e un animal de rau argur spunandu-se ca poate ucide femeiile si poate sa le ia infatisarea. In Cambogia ea are conotatii pozitive, imbracand conotatiile pe care le au la noi Paparudele (aduc ploaia). Pisica este intruchiparea intelepciunii iar in Egiptul Antic era venerate in chip de pisica zeita Bastet. Pisica este considerate uneori sluga a iadului. In multe traditii pisica neagra intruchipeaza intunericul si moartea.
Apa - semnificatiile simbolice ale apei pot fi reduse la trei teme dominante: originea vietii, mijloc de purificare, centru de regenerare. Apa contine tot ceea ce este virtual, ce nu are inca forma, samanta primordiala, toate semnele dezvaluirii viitoare dar si pe cele ale mortii . In Asia apa reprezinta simbol al fertilitatii, intelepciunii, harului si virtutii. Apa era leac si elixir al vietii. Pe langa conotatiile pozitive apa are si conotatii negative (potopul)
Oglinda - este un stravechi obiect al civilizatiei umane. Pe langa rosturi practice, ele mai aveau si o serie de functii magico-religioase foarte importante. In istoria culturii oglinda este un simbol cunoasterii, metafora a literaturii si artei, punctual de plecare al tuturor dedublarilor. Ea nu semnifica insa o cunoastere directa ci una refractata, mijlocita pusa sub incidenta lunii, a apei, a principiului feminin si a noptii. Oglinda da o imagine inversata a obiectului si, ca atare, este o indepartare de Principiu si de Esenta. Multe popoare cred ca in oglinda nu se reflecta imaginea adevarata a omului, ci o dublura a sa, adesea cu insusiri malefice. De aici interdictia de a-ti privi chipul in apa. Oglinda curata este un simbol al puritatii si o emblema a Fecioarei Maria iar cea murdara un simbol al minciuni si al pacatului.
Fereastra - este "ochiul" casei. Ea mediaza opozitiile inauntru - afara , inchis - deschis, pericol - siguranta, leaga intimitatea casei (familiei) de lumea exterioara. Este locul intrarilor si iesirilor neingaduite, de acea pe fereastra se presupune ca pot intra duhurile rele. De aici obiceiul de a depune la ferestrele ce dau in strada diferite obiecte si plante, de a atarna ferestre cu prorietati protectoare. O asemenea functie o are la romani si crucea ferestrei. Tot pe fereastra se rapeau fetele atunci cand parintii se impotriveau casatoriei. In mituri, povesti si poezia de dragoste fereastra este hotarul ce desparte doi indragostiti.
Privighetoarea - se bucura de un renume universal datorita frumusetii cantecului ei nocturn care exprima toate sentimentele nascute in sufletul oamenilor de legatura intima dintre moarte si iubire. Potrivit unei vechi legende, se presupune ca privighetoare isi canta viersul de dragoste apasandu-si pieptul pe un ghimpe de trandafir, ceea ce explica tonul ei elegiac.
