Scrierea lui Sadoveanu, "Baltagul" are ca tema centrala cautarea si cunoasterea adevarului ,temei acestiua I se subordoneaza cateva motive: transhumanta, motivul femeii justitiare, motivul animalului credincios,cel al legaturii omului cu natura.(comuniunea om-natura).(uita-te si in carte pg107).
Titlul romanului este simbolic, baltagul este obiectul nelipsit din viata pastoreasca reprezentand aici si unealta crimei, dar si cea a pedepsei.Principala trasatura a baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii, acesta nu se pateaza cu sange, astfel baltagul este unealta magica , insusita de raufacator si recucerita de erou.Titlul sugereaza continutul romanului , cuvantul "baltag" insemnand secure cu doua taisuri dar si labirint. Simbolul labirintului este vizibil in opera fiind ilustrat de drumul serpuit al Vitoriei Lipan in cautarea sotului ; atat un labirint interior , al framantarilor sufletesti ale eroinei , cat si un labirint exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan.Acest labirint aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata:Vitoria porneste in cautarea sotului din interior, din intuneric pentru a putea ajunge in exterior, la lumina.
Apartinand genului epic, romanul prezinta fapte si intamplari ordonate intr-o succesiune logica dar si cronologica structurate pe momentele subiectului operei narative.Actiunea este complexa , iar structura este mai complicata decat la povestire sau la nuvela,astfel romanul contine trei parti subordonate temei operei: cautarea si descoperirea adevarului. In prima parte ,ce contine capitolele I -VI, se constituie expozitiunea si intriga prezentand framantarile Vitoriei Lipan ingrijorata de intarzierea sotului Nechifor Lipan, plecat din toamna sa cumpere oi.Cand are certitudinea ca lui Lipan I s-a intamplat ceva rau, Vitoria hotaraste sa plece pe urmele sotului, fapt ce se constitue in intriga.Partea a doua cuprinde capitolele VII-XV si se constituie in desfasurarea actiunii prezentand pregatirile de plecare si apoi reconstituirea traseului strabatut de Lipan , un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri incheiate cu descoperirea ramasitelor pamantesti ale lui Lipan in propastia de la Crucea Talienilor. Partea a treia ,constituita din capitolele XV-XVI, prezinta punctul culminant si deznodamantul.La praznicul inmormantarii lui Lipan, Vitoria reface secventa cu secventa scena omorului demascand ucigasii:Calistrat Bogza si Ilie Cutui, fapt ce se consuma in punctul culminant.Deznodamantul prezinta pedepsirea ucigasilor.Finalul operei surprinde intoarcerea personajelor la viata cotidiana.
Fiind opera epica, romanul prezinta o actiune de mare mobilitate in timp si spatiu. Actiunea se intinde pe o durata de timp relative mare, ea incepe toamna o data cu plecarea lui Nechifor Lipan sa cumpere oi si se incheie in primavara urmatoare in postul Pastelui, dar nu este precizata perioada deoarece Vitoria Lipan traieste intr-un timp mitic romanesc, un timp spiritual al credintelor si datinilor stravechi , care au valabilitate in orice epoca.Se fac referiri temporale la sarbatorile crestin-ortodoxe :"Boboteaza", "Anul Nou", "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", alteori indicii temporali se raporteaza la succesiunea anotimpurilor sau ale miscarii astrelor: sarbatorile solstitiului de iarna sau "soarele era la asfintit".Alteori autorul precizeaza date calendaristice ce marcheaza momente importante ale actiunii: 10 martie ce prezinta plecarea Vitoriei si a lui Gheorghita. Spatiul actiunii este vast, autorul facand referiri la satul Magura Tarcaului, locul unde isi avea familia Lipan gospodaria.Drumul Vitoriei,un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri ofera scriitorului prilejul de a prezenta zone diferite:Valea Bistritei, Tara Dornelor sau zona muntelui Stanisoara. Descrierile au in vedere atat elementele peisajului cat si profilul moral al locuitorilor , datini si obiceiuri.
Apartinand speciei romanului , "Baltagul" prezinta doua planuri temporale ale actiunii; planuri care se sustin si se motiveaza reciproc.
