1.Definitie
Mod de expunere ce consta in zugravirea unor trasaturi ale obiectelor, fenomenelor, personajelor.
"Exista, in fapt, doua feluri de descrieri.Unele urmaresc cu exactitate, ca cele din tehnica si din stiinte sau, mai aproape de viata de toate zilele, ca retetele din cartile de bucate.In ele trebuie san u se neglijeze nici un amanunt important.[ . ] celelalte descrieri - cele expressive (literare) - pornesc de la impresii si pareri personale. Ele nu explica, ci se straduiesc san e faca sa simtim frumusetea, maretia sau la nevoie uratenia a ceea ce este descries. (Ion Coteanu, Gramatica.stilistica.Compozitie, editura Fundatiei "Romania de maine", Bucuresti, 1997, pag 89)
2.Caracteristici
. In functie de gradul de implicare a emitatorului in zugravirea aspectelor respective, descrierea poate fi:introducerea
1. obiectiva (neutra) - ofera informatii cu privirea la obiecte,cladiri, persone, obiective turistice etc;
2. subiectiva - impresiile celui care descrie sunt exprimate direct sau numai sugerate.
Marcile descrierii subiective sunt:
a) pronumele personale de persoana I
b) adjectivele posesive de aceeasi persoana;
c) verbele, adverbele sau imbinari de termini care evidentiaza faptul ca este vorba de o perceptie subiectiva ;
d) figurile de stil ca modalitati particulare de percepere a realitatii de catre eul creator.
. Functiile descrierii in opera literara pot fi:
- de vizualizare
- de re-creare a altui univers cu o anumita valoare afectiva;
- de exprimare a propozitiilor viziuni artistice;
- de sensibilitate a receptorului in raport cu imginile descries
Intr-o poezie lirica, descrierea are rolul de a face cunoscute starile sufletesti ale eului liric, stari declansate de contemplarea unui peisaj, de evocare a unei fiinte dragi etc.
In interiorul unei naratiuni, descriere intrerupe cursul povestirii.La inceputul, descrierea ajut la crearea cadruluisau a atmosferei in care se vor desfasura intamplarile povestite. I interior, pe parcursul naratiunii, are functia de a crea o pauza in ritmul desfasurarii actiunii.La sfarsitul unei naratiuni, descrierea poate realize simetria compozitiei, revenind la decorul de inceput.
. Modalitati de realizare a descrierii:
a) prin actiune.Aceasta poate cuprinde:
- zugravirea portretului unui personaj prin faptele sale;
- descrierea dinamica a unui obiect umanizat - introducerea umanului
prin metafore prezentarea unfore.
b) prinprin descrierea unei actiuni.
c) Prin prezentarea unei situatii. Aceasta difera atat de descrierea obisnuita cat si de povestirea, in sensul ca actiunea prezentata nu are nici un inceput, nici mijloc si nici sfarsit. Printr-un fel de flash (stop cadru),actiunile sunt prezentate intr-un raport de simultaneitate - timpul este uspendat.
. Tipuri de descriere:
In operele literare, se indentifica o varietate de tipuri de descriere. Cele mai des intalnite sunt: peisajul, tabloul, descrierile de interioare, portretul etc.
a) Descrieri de monumente, cladiri, locuinte, strazi etc.
b) Descrieri de lemente cosmice, momente ale zilei si ale noptii etc.
c) Descrieri de munti, ape, vai, lacuri, campii etc.
d) Descrieri de persoane
e) Descrieri obiective
subiectiva - impresiile celui care descrie sunt exprimate direct sau numai sugerate.
Marcile descrierii subiective sunt:
pronumele personale de persoana I
adjectivele posesive de aceeasi persoana;
verbele, adverbele sau imbinari de termini care evidentiaza faptul ca este vorba de o perceptie subiectiva ;
figurile de stil ca modalitati particulare de percepere a realitatii de catre eul creator.
Functiile descrierii in opera literara pot fi:
de vizualizare
de re-creare a altui univers cu o anumita valoare afectiva;
de exprimare a propozitiilor viziuni artistice;
de sensibilitate a receptorului in raport cu imginile descries
Intr-o poezie lirica, descrierea are rolul de a face cunoscute starile sufletesti ale eului liric, stari declansate de contemplarea unui peisaj, de evocare a unei fiinte dragi etc.
In interiorul unei naratiuni, descriere intrerupe cursul povestirii.La inceputul, descrierea ajut la crearea cadruluisau a atmosferei in care se vor desfasura intamplarile povestite. I interior, pe parcursul naratiunii, are functia de a crea o pauza in ritmul desfasurarii actiunii.La sfarsitul unei naratiuni, descrierea poate realize simetria compozitiei, revenind la decorul de inceput.
Modalitati de realizare a descrierii:
prin actiune.Aceasta poate cuprinde:
zugravirea portretului unui personaj prin faptele sale;
descrierea dinamica a unui obiect umanizat - introducerea umanului
prin metafore prezentarea unfore.
prinprin descrierea unei actiuni.
Prin prezentarea unei situatii. Aceasta difera atat de descrierea obisnuita cat si de povestirea, in sensul ca actiunea prezentata nu are nici un inceput, nici mijloc si nici sfarsit. Printr-un fel de flash (stop cadru),actiunile sunt prezentate intr-un raport de simultaneitate - timpul este uspendat.
Tipuri de descriere:
In operele literare, se indentifica o varietate de tipuri de descriere. Cele mai des intalnite sunt: peisajul, tabloul, descrierile de interioare, portretul etc.
Descrieri de monumente, cladiri, locuinte, strazi etc.
Descrieri de lemente cosmice, momente ale zilei si ale noptii etc.
Descrieri de munti, ape, vai, lacuri, campii etc.
