QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente romana

Limitele gazetariei lui Goga



Nu! Nici n-am devenit peste noapte, nici noroacele amintilor conchistadori nu ne tulbura. Este un principiu la mijloc pe care vrem sa-l trecem in opinia tuturora ca pe un adevar organic al existentei noastre ".





Pentru a intelege publicistica lui Goga si a o eticheta corect, trebuie mai intai sa cunoastem notiunile care stau la baza operei gazetaresti - ideea nationala si rolul ziaristului.

"Ideea nationala " a fost pentru "cantaretul patimirii noastre " nu doar o simpla abstractiune, se stie, ci lupta fierbinte pentru unitatea nationala sim apoi lupta pentru coeziunea moral-politica a tarii proaspat intregita. In articolul "Fragmente autobiografice " (vol. "Precursori "), Octavian Goga marturiseste: "Am crezut de la inceput in specificul national, adica am crezut ca nu se intra in universalitate decat pe poarta ta proprie. Am crezut in dreptul de-a trai al valorilor autohtone, ca o completare a principiului de universalitate. Am zis ca a oprima si a suprima o manifestare de particularism local sufletesc inseamna a fura din marele tezaur al universalitatii. De aceea, pe opresorii care stranguleaza popoarele ii socotesc un fel de talhari ai umanitatii. De aceea, eu, recunoscand un specific national, in mod natural am sustinut ca traditi trebuie sa fie osatura unui popor [ ] m-am nascut intr-o vreme cand principiul national domina toate fluctuatiile sufletului romanesc ".





In articolul "Ideea nationala " - sustinut intr-o conferinta in fata studentilor Universitatii din Cluj Napoca si publicat in revista "Tara noastra " in nr. 50 din 16 decembrie 1923, si apoi in volumul "Mustul care fierbe " - Goga evoca anii studentiei sale la Budapesta incercand sa invie in mintea studentilor acelui moment spiritul national ce-i insufletise si unise pe cei "trei sute de studenti romani, smulsi din umbra satelor ardelenesti, aruncati prada molocului acolo in metropola dusmana ".

Apar in acest discurs cateva randuri ce pot fi usor definite ca "profesiunea de credinta " a intregii activitati a lui Goga: "De-atunci, pipaindu-mi constiinta, m-am intrebat de atatea ori: in ce religie ne-am inchinat de ne-am putut pastra sufletele intacte, refractare la toata otrava dimprejur? Cum s-ar putea numi taina noastra, miracolul acestei izolari, instinctul sigur care ne-a smuls totodata din ghearele valului? Este, domnilor, ideea nationala, credinta fanatica in patrimoniul specific al neamului [ ]. Calauziti de o suprema utilitate, am creat un catehism al datoriilor noastre, de la care nu ne-am abatut. Ne-am zis: noi suntem precursorii unitatii unui popor, noi trebuie sa ne jertfim pentru coeziunea lui, trebuie sa facem din hecatombele noastre piedestalul gloriilor de maine ".



Orice incercare a noastra de a defini mai bine ideea nationala la Goga paleste in fata acestor cuvinte. Ce putem spune mai mult decat a spus publicistul: "ideea nationala este credinta magica, aceea care tine toata suflarea romaneasca intr-o disciplina morala ".



Trebuie sa facem si o istorie a genezei acestui puternic sentiment national.

Goga a cunoscut iobagia dinauntrul ei si totodata din afara ei. Nascut in Rasinari "slobod craiesc sat ", inca din copilarie a fost un viu receptor al vietii Ardealului din acea perioada. Spatiul geografic al Rasinarilor, "cadru de vechime multimilenara, de asezare nationala plina de legende si mituri, de oameni cu o psihologie complexa, dar luminoasa " cum il descrie Bucur Tincu (in "De la Rasinari la Ciucea ", Almanahul literar, 1981, pg. 30) era un loc de obarsie ideal pentru nasterea si intretinerea celor mai vii sentimente de traditie si patriotism. Descendent al unei familii care isi faurise o traditie, Goga era, desigur, unul dintre cei chemati sa oficieze pentru traditie. Lucrul acesta l-a remarcat laconic Iorga, scriind ca Octavian Goga s-a nascut in Rasinari "nu dintr-o familie de preoti de acolo, ci din familia preotilor rasinareni ".

In familie, poetul a deprins, pe langa respectul cartii, o instructie superioara si o educatie cu adevarat cetateneasca. Intrebat de un profesor de la Liceul Maghiar din Sibiu, in urma participarii la o actiune patriotica din gara orasului (1894) de unde stie "Desteapta-te, romane! ", Goga a raspuns ferm: "de la mama ".



Inca din copilarie, si-a dat seama ca "satul e cel mai mare rezervor de energie nationala, am crezut de la inceput, prin transmisiunea stramosilor si parintilor mei, in ideea de rasa " cum insusi poetul scria in "Fagmente autobiografice ".



Motivele care l-au determinat pe Goga sa pledeze atat de efervescent pentru respectarea traditiei etice, istorice si culturale, au fost mai multe. In primul rand trebuie sa constatam ca poetul continua actiunea Scolii Ardelene si ca foloseste argumentul traditiei alaturi de alte argumente pentru a demonstra legitimitatea unor drepturi ale romanilor din Transilvania.

Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte documente despre:

Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }