Functiile sinctactice ale substantivului:
Nominativ:
 1.Subiect:  Copilul se joaca.
 2.NP:  El este inginer.
 3.ASA: Lidia, fiica prietenei mele, i-a facut cadou un acest ceas.
Genitiv:
 1.NP: Meritele sunt ale elevei.
 2.ASG: Lupta contra saraciei continua.
 3.CI: Tinerii lupta impotriva nedreptatii.
 4.CCL: Masina a stationat in stanga strazii.
 5.CCT: Tu ai sosit acasa inaintea parintilor.
 6.CCM: El a actionat gresit.
 7.CCC: El a intarziat contra propriei sale vointe.
 8.CCS: El se pregateste in vederea examenelor.
Dativ:
 1.ASA: Far ce-mi luminezi mintea, adevarata calauza sufletului meu. 
 2.CI: Cinste eroilor patriei.
 3.CCL: Stai locului, Ionele!
 4.CCM: El a raspuns conform regulamentului.
Acuzativul:
 1.NP: Podul este de beton.
 2.ASP: Livada cu pomi a inflorit.
 3.ASA: Am admirat-o pe prietena ta, adica pe Irina.
 4.CD: Tu citesti cartea aceasta.
 5.CI: Te gandesti la examen.
 6.C.Ag: Problema este rezolvata de elevi.
 7.CCL: El se indreapta spre oras.
 8.CCT: El a invatat toata ziua.
 9.CCM: Colegul tau calca a popa.
 10.CCC: Copilul plangea de durere.
 11.CCS: Tu te pregatesti pentru examen.
Vocativ: este singurul caz in care substantivul nu are functie sinctactica. El exprima o   
              chemare.
Declinarea: 
 Nominativ: -copilul - copila -copiii - copilele
 Dativ: -copilului - copilei - copiilor - copilelor
 Acuzativ: -copilul - copila - copiii - copilele
 Vocativ: -copilule! - copilo! - copii! - copilelor!
                                  
                                          
        
                             
                                         Adjectivul
Definitie: adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect,     
                   Insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz.
Felul adjectivelor:
 A)Propiu-zise: frumos, curajos, buni, etc.
 B)Provenite din: 
a)verb la participiu: citit, citita, scris, scrisa, etc.
b)verb la gerunziu: tremurande, fumegande, etc.
c)pronume: acel, etc.
Gradele de comparatie:
 A)Pozitivul: silitor, bun, frumoasa, etc.
 B)Comparativul:
a)de superioritate: mai bun, mai silitor, mai frumoasa, etc.
b)de egalitate: la fel de bun, la fel de silitor, etc.
c)de inferioaritate: mai putin bun, mai putin silitor, etc.
 C)Superlativul relativ: cea mai buna, cel mai bun, etc.
 D)Superlativul absolut: foarte harnic, foarte frumoasa, etc.
Functiile adjectivului:
1.AA: Am citit o carte interesanta.
2.NP: Ziua era frumoasa.
3.CI: Din galben s-a facut rosu.
4.CCT: Te cunosc de mica.
5.CCM: El era mai mult indrasnet decat istet.
6.CCC: Tu stai acasa de bolnava.
 Pronumele
Definitie: pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv.
Pronumele este de mai multe feluri:
 I.Pronumele personal
Definitie: pronumele personal este pronumele care indica persoana vorbirii.
  Functia sintactica a pronumelui personal:
1.