La 18 ianuarie 1848 se naste la Siria, langa Arad, Ion Slavici, al doilea din cei cinci copii ai familiei Sava Slavici, (descendent al Stanisestilor, veniti in Banat in jurul anului 1740 din Oltenia ) si Elena Borlea, descendenta din Borlesti, jud. Neamt, veniti in Banat din timpul lui Grigore Ghica Voda. Are o copilarie fericita, sub ocrotirea si dragostea tuturor ,urmand povetele bunicului sau si ale dascalului sau din sat Dimitrie Vostinari. In timpul sau, la scoala elementara « greco- ortodoxa » se facea trecerea de la Ceaslov la Abecedar, de la pana de gasca la penita.
Urmeaza apoi gimnaziul la Arad. Neluand admiterea la scoala catolica, repeta clasa a IV-a elementara. Invata la o scoala maghiara alturi de alti 100 de baieti . La sfarsitul anului I nu promoveaza , ca cei mai multi romani . Tatal sau cere reexaminarea si, intr-adevar, se dovedeste ca tanarul avea cunostinte temeinice, fiind promovat. Reusita ii aduce insa acuza nedreapta ca « se bucura de sprijinul celor ce-i prigonesc pe romani ».
In clasa a VI-a elementara pleaca la Timisoara ca sa invete limba germana. Ramane aici doi ani , cutreierand tot Banatul si simtindu-se strain, in conceptia celor din jur. Familia saraceste si este nevoit sa de lectii particulare ca sa se intretina . Urmeaza clasa a VIII-a la Liceul Maghiar din Arad si, in august 1868 isi da bacalaureatul, pe care il trece, la Satu Mare.In octombrie se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte a Universitatii din Budapesta ale carei cursuri nu le urmeaza cu prea multa placere. Intra in miscarea colegilor romani pentru infiintarea societatii « Petru Maior » dar se imbolnaveste, se interneaza si dupa externare, pleaca acasa.
Intors in tara, se angajeaza la notarul din Cumlaus, sat invecinat cu Siria. Nemaiputand fii considerat prezent la Budapesta, colegii ii trimit indicele la Universitatea dinViena. Slavici este apoi convocat sa faca serviciul militar in regimentul 33 care avea o companie la Viena.
In toamna anului 1869 pleaca spre capitala Austriei urmand concomitent scoala de ofiteri si cursurile facultatii.Aici il cunoaste pe Eminescu (sosit in aceeasi toamna) care este remarcat mai ales prin apetitul sau pentru discutii filosofice. Acesta ii va ramane toata viata un bun « prieten si sfatuitor » .Urmeaza cursul de drept roman al lui Ihering, de economie politica al lui lorenz Stein, de economie al lui Schaffle si, indemnat de Eminescu, cursul de anatomie al lui Hirtl si de fiziologie al lui Brucke. Ia examenele de ofiter de rezerva si pe cele de la facultate , aplicand pricipiile tatalui de a face « cu toata inima ceea ce sunt nevoit a face ». Inraurirea lui Eminescu se va face simtita asupra lecturilor sale .
In 1870 cele doua societati studentesti : « Societatea literara » si « Romania » se unesc si formeaza « Romania juna », in care eminescu este secretar si Slavici , presedinte. Idealul lor era unitatea tuturor romanilor. In martie 1871 Slavici debuteaza in paginile revistei junimiste "Convorbiri Literare" cu comedia FATA DE BIRAU ,citita in manuscris de Eminescu, care, dupa ce ii face primele "retusuri", o trimite revistei cu caracterizarea: " in genere e scrisa cu prea expres colorit local , dar are scene de o gingasie simpla si intr-adevar, rustica".
Neavand cu ce se intretine, pleaca acasa.Incepe sa scrie la indemnul lui Eminescu. Tot el intervine la « Junimea » si Slavici primeste lunar 10-12 galbeni.De asemenea, face practica de avocatura in cancelaria lui Mircea B. Stanescu unde lupta pentru folosirea limbii romane in sustinerea proceselor si in admnistratie.Tot in 1872 , in « Convorbiri Literare », apare prima poveste a lui Slavici : ZANA ZORILOR , insotita de o scrisoare a autorului in care isi expune conceptia asupra culegerii si prelucrarii folclorului. Urmeaza ILEANA CEA SIREATA (septembrie)si FLORITA DIN CODRU (decembrie).
In 1873, la interval de doua saptamani, ii mor ambii parinti ( intai mama si apoi tatal ). O scrisoare adresata lui Iacob Negruzzi pune in evidenta disperarea sa materiala in martie : « Mi se ruineaza trupul iar mainile mi se tulbura. Numai speranta mai tine sufletul in mine. Oamenii sunt rai, vremurile sunt grele. Cine are bani n-are suflet ;iar cine are suflet nu are bani. »
In acelasi an , Slavici devine redactor al revistei umoristice "Gura satului" unde semneaza ca Ioan al Lenei Savului.Infiinteaza la Arad o societate culturala romana, dupa modelul "Junimii" , organizand prelegeri, pe care le sustine in cea mai mare parte.De asemenea, calatoreste mult in imprejurimi ca sa cunoasca oamenii .De aici alege material pentru nuvela POPA TANDA , publicata doi ani mai tarziu in revista junimista. In decembrie pleaca la Viena sa-si trateze o boala, internandu-se pentru o iarna si o primavara la Spitalul Obstesc Regal Imperial. In spital scrie « Popa Tanda » si intretine o bogata corespondenta cu I. Negruzzi.
Dupa un an, intors in tara dar inca bolnav, frecventeaza impreuna cu Eminescu cercurile literare ale Veronicai Micle si Matildei Cugler. Eminescu ii face cunostinta cu Ion Creanga, cu Maiorescu si cu ceilalti junimisti veniti de la Bucuresti. Aici citeste pentru prima oara « Popa Tanda » si incepe sa scrie comedia TOANE SAU VORBA DE CLACA .
In acest an se si insoara cu o unguroaica, Ecaterina Szoke, inrudita prin alianta cu o familie din Siria, lucru ce produce o oarecare instrainare a lui Maiorescu , ministrul Cultelor si Instructiunii in acea perioada care ii gaseste totusi un post de profesor de filosofie la liceul « Matei Basarab », unde va preda si ore de romana , logica si psihologie. Slavici incepe si colaborarea cu ziarul « Timpul » unde isi asuma responsabilitatea pentru partea literara si partea de politica externa. In 1876 pierde postul de profesor dar, in 1877, cand Maiorescu paraseste conducerea ziarului « Timpul », redactia ramane in seama lui Slavici si Gr. H.Grandea, ultimul insa neglijandu-si datoria.
In 1878 , la Iasi are loc a XV-a aniversare a "Junimii" iar Slavici citeste nuvela GURA SATULUI iar Caragiale citeste piesa "O noapte furtunoasa".
In 1880 apare in "Convorbiri Literare" nuvela BUDULEA TAICHII. George Calinescu avea sa afirme mai tarziu: "Aci se trateaza misterul psihologic al unor fiinte cu infatisare neinsemnata in copilarie si un caz de ambitie in clasa de jos. ( . ) Slavici putea sa faca din aceasta nuvela un mare roman balzacian."
In decembrie 1881 apare volumul NOVELE DIN POPOR. Volumul marcheaza o piatra de hotar in evolutia prozei romanesti, indeosebi a nuvelisticii si cuprinde, pe langa nuvelele tiparite in periodice si inedita MOARA CU NOROC.
Efect al climatului familial si local in care s-a format, Ioan Slavici vadeste in opera sa o atitudine aparte, in care estetica operei e amenintata de un pronuntat caracter etic. El este convins ca « omul stapan pe sine, moral » va reusi intotdeauna « sa respinga primele semne viclene ale tentatiei ». Aceasta lupta cu tentatiile devastatoare in plan moral este surprinsa in nuvela « Moara cu Noroc ». Una dintre marile ispite este inavutirea iar tema inavutirii este perfect redata in acesta opera prin cei doi exponenti : Lica Samadaul si Ghita. Relatia lor reflecta caderea in patima banilor , ducand la autodistrugere , caci lupta lui Ghita cu Lica se transforma intr-o lupta cu sine insusi, un conflict interior cu repercusiuni tragice asupra familiei sale.
Nuvela , desi psihologica , are un puternic caracter social, o constructie solida, personaje complexe si un subiect de roman.
Dupa succesul cu « Novele din popor », Slavici isi reia activitatea. De ziua Unirii, pe 24 ianuarie 1882 se constituie la Bucuresti Societatea culturala "Carpatii" . El si Eminescu sunt alesi « membri activi »dupa care Slavici este ales membru corespondent al Academiei Romane.In septembrie este numit profesor de romana si filosofie la azilul « Elena Doamna ». Ii are colegi pe Carol Davila, Anghel Saligny, C.Istrati, Petre Dulfu, Sava Hentia si viitoarea lui sotie, Eleonora Tanasescu.
Din acest moment se succed evenimente ce il indurereaza profund : imbolnavirea lui Eminescu (intreprinde numeroase actiuni pentru a-l ajuta) si incetarea aparitiei ziarului « Timpul ».
Pe 26 aprilie 1884 , sub conducerea lui Slavici, apare la Sibiu cotidianul « Tribuna » care isi va desfasura activitatea sub deviza : « Soarele pentru toti romanii la Bucuresti rasare » iar in domeniul artei va propaga « realismul poporal ». Publicatia a fost invinuita ca se sprijina pe guvernul romanesc al lui Sturdza si pe cel ungar al lui Banffy. Adevarul este ca nu facea o politica nationalista ci una de compromis. Ea cauta un mod de a convietui cu ungurii, o « dezvoltare nationala romaneasca in tarile supuse coroanei Sf. Stefan ». Chiar pentru aceste idei , Slavici este arestat in 1889.
In nr.1 al « Bibliotecii poporale a Tribunei » Slavici publica ampla nuvela PADUREANCA.
In 1885 lui Slavici i se intenteaza un proces de presa , fiind acuzat de « crima de agitatie impotriva statului ». Curtea cu juri pronunta insa verdict de achitare, motiv pentru care, Curtea cu juri din Sibiu va fi desfiintata , circumscriptiile ei judecatoresti fiind transferate « Tribunalului regesc » din Cluj. Curtea cu juri din Cluj judeca al doilea si al treilea proces intentat « Tribunei ». Slavici, ca director al cotidianului este amendat cu 100 de forinti iar « directorul responsabil » al cotidianului este osandit la un an de temnita .
Ioan Slavici divorteaza de prima sotie, Ecaterina.
In martie 1886 , Sibiu se oficiaza casatoria lui Slavici cu profesoara Eleonora Tanasescu, originara din Ramnicu -Valcea.Pe 11 noiembrie se naste la Sibiu Titu -Liviu, primul copil al lui Slavici, botezat de Titu Maiorescu. Mai are cu Eleonora 5 copii :Lavinia (n. 1889), Marcel-Ioan (n. 1891), Fulvia (n.1892, casatorita cu criticul Scarlat Struteanu), Elena(n.1894) si Livia -Ioana (n.1897). Descendenta sa in linie dreapta este ramuroasa, trecand peste granitele tarii.
Tot in 1886 apare la Sibiu, in « Tribuna » povestea PACALA IN SATUL LUI. si drama GASPAR GRATIANI
Un an mai tarziu, are loc la Sibiu, Conferinta
Electorala a alegatorilor romani din Transilvania si Ungaria care hotaraste si elaborarea unui Memorandum. Slavici este ales in Comitetul central al Partidului National Roman, in functia de secretar, presedinte fiind G. Barit. Aceasta este cea mai inalta functie obtinuta de Slavici in intreaga sa activitate politica.
In 1888 Curtea cu juri de la Cluj judeca al cincilea proces intentat « Tribunei » si il condamna pe Slavici la un an temnita de stat si 100 de florini amenda iar acesta este nevoit sa plece la Vatz, in Austo-Ungaria unde isi face anul de detentie. In cotidian ii sunt insa publicate SCRISORI ADRESATE UNUI OM TANAR , scriere pedagogica si memorialistica si FAPTA OMENEASCA.
In 1889 in iunie, se stinge din viata Mihai Eminescu. Indoliata, « Tribuna » consemneaza : « Cea mai glorioasa intrupare a geniului romanesc si-a sfarsit viata de mizerii in modul cel mai trist. Cu el s-a stins cea mai mareata figura a literaturii romanesti ».
In decembrie moare si Ion Creanga iar « Tribuna » inceteaza sa mai apara la scurt timp.
Doi ani mai tarziu, ca raspuns la actiunile de deznationalizare intreprinse de oficialitatile austro-ungare in Transilvania, ia fiinta, la Bucuresti, Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor, care va avea sectii in toate orasele mari ale tarii precum si in strainatate : Paris, Berlin, Anvers. Slavici are o contributie deosebita la constituirea acestei Ligi.
La 1 ianuarie 1894 , sub conducerea lui Ioan Slavici, I.L. Caragiale si Cosbuc , apare la Bucuresti revista ilustrata « Vatra ». In primele 24 de numere, Slavici publica integral romanul MARA.
