Eroina principala , Vitoria Lipan , este cea care da sensul intregului roman . Inca de la inceputul naratiunii , afland ca VItoria este o femeie in plina maturitate , care-si pastreaza inca frumusetea . Are "ochii caprii , in care parka se rasfrange lumina castanie a parului "
Mama a doi copii , Minodora si Gheorghita , vegheaza cu grija si dragostea asupra cresterii si educatiei lor . Pe Minodora o trimite la manastire pentru a invata , pe langa stiinta de carte , si bunele deprinderi . Vitoria este o mama devotata si grijulie , atenta la evolutia copiilor ei , pe care-i invata sa respecte datina si sa fie priceputi in ale gospodariei . Pe Minodora o pune sa pregateasca mancare , sat raga lana la darac , sa deretice , caci , ca viitoare gospodina , va trebui sa se incadreze intr-o randuiala transmisa din generatie in generatie , de la mama la fiica . Mama ii prezinta si perspective maritisului , dar nu cu oricine , ci cu "un roman asezat cu casa noua si cu oi in mute " , pentru a intemeia o familie statornica si cu trai in indestulare materiala . Cand i se pare ca fata a suferit prea mult influenta vietii de la oras , o cearta aspru si o readuce la ordine , convinsa ca denumirea de domnisoara , cocul , bluzele si valsul nu sunt decat "gargauni":"-Iti arat eu tie coc , valt si bluza!" Traditia are puterea legii nescrise si Vitoria nu admite ca fiica ei sa o incalce .
Dintre cei doi copii , Vitoria il prefera ins ape Gheorghita care ii seamana ca fizic si pe care il ocroteste ori de cate ori este nevoie . Baiatul este tinut acasa pentru a fi sprijin familiei si pentru a invata mestesugul oieritului pe langa tatal sau . Cu multa rabdare si grija , ea il pregateste nu numai pentru drumul la Dorna , ci si pentru viata , pentru a-i dezvalui responsabilitatile ce-i revin de acuma inainte ca barbat .
Axa fundamentala a sufletului femeii o constituie insa dragostea si credinta fata de sot . Nechifor este centrul universului ei : " La mustata aceea neagra si la ochii aceia cu sprancenele apucate si la toata infatisarea lui indesata si spatoasa , Vitoria se uita ascutit si cu indarjire , caci era dragostea ei de 20 si mai bine de ani [ . ]"Ca sotie , Vitoria i-a fost credincioasa lui Lipan , iubindu-l si asteptandu-l rabdatoare sa se intoarca din lungile lui calatorii de cumpararea oilor , de rosturile turmei , revoltandu-se cand intarzierile se prelungeau fara motiv , caci stia ca atunci barbatul chefuia la vreo crasma .Uneori , la intoarcerea lui certurile erau urmate de batai si Vitoria "indura fara sa cracneasca puterea omului ei si ramanea neinduplecata , cu dracii pe care-i avea ."Gelozia o parasea cand barbatul arata parere de rau , il ierta , iar "lumea ii parea iar buna si usoara". Iubirea ei statornica o face sa se ingrijoreze pentru intarzierea ei mare mare ca in alte dati . Buna cunoscatoare mersului lumii in care traieste , stie drumurile turmelor , locurile de poapas , hanurile si targurile , tot ritualul vietii oierilor dictat de rotatia anotimpurilor si simte ca intarzierea prelungita a lui Lipan nu este motivate de nimic . Torcand pe prispa , rememoreaza povestile spuse de el pe la nunti si forta amintirilor este atat de mare , in cat , chiar daca"nu putea sa-i vada chipul , ii auzi glasul".
Asteptarea ii mareste tensiunea launtrica . Ea il viseaza trecand Calare o apa neagra , avand fata intoarsa de la ea si este convinsa ca acesta-i un semn , pe care-l comunica preotului , cerand deslusire . Banuiala unei intamplari fatale isi face tot mai mult loc in mintea ei . Vitoria are viziunea sotului , ea incearca sa-si apropie vedenia lui " sa-i intoarca obrazul , ca sa i-l citeasca " , sperand ca si de data asta sa fie vorba de un chef la carciuma cu lautari si femei , fiind gata sa-l ierte . Stia ca daca asa ar fi , Nechifor tot la ea sa-r intoarce , caci "ea era deasupra tuturor , avea intr-insa o putere si o taina pe care Lipan nu era in stare sa le dezlege" . Superstitioasa , Vitoria cauta indrumare la baba Maranda,ghicitoarea satului.Are credinta in Dumnezeu si se roaga la icoana inainte de plecare ca sa-I lumineze mintea si sufletul pentru aflarea adevarului.Se spovedeste preotului satului si se impartaseste inainte de plecare,pentru curatirea sufletului de pacat sau de orice pornire nepotrivita.Porneste la drum cu hotararea de a nu se intoarce pan ace nu da de urma sotului ei.Pe tot parcursul drumului,Vitoria dovedeste o inteligenta deosebita si cu un curaj admirabil.Reface in minte drumul pe care crede ca l-ar fi urmat Lipan ,donedind in final ca iutenia ei nu a dat gres.Face popasuri,cere informatii,interpreteaza raspunsurile primite,dovedind perseverenta si luciditate.Buna cunoscatoare a firii oamenilor ,este un bun psiholog si sties a se comporte in situatiile cele mai diverse (la botezul intalnit intr-o localitate simuleaza veselie,mancandu-si nelinistea si supararea).Rationamentele ei nu dau gres,pune cap la cap informatiile culese,chibzuieste adanc si face deductii logice.Minta ascutita o ajuta la reconstituirea in detaliu a drumului sotului ei.Gasirea cainelui,Lupu,ii da certitudinea mortii lui Lipan.Cand descopera in prapastie cadavrul acestuia cea mai ramasese din el femeia da glas unei cumplite dureri,ascultata si stapanita in delung.Durerea si deznadejdea se impletesc in ultimul ei strigat de iubire pentru cel pierdut pe veci,chemandu-l cu numele lui tainic,de alint, "Gheorgita",pe care doar ea i-l spunea.Povara durerii este mare,dar Vitoria simte in acelasi timp si un fel de eliberare,caci toate cautarile ei au luat sfarsit.Cu multa prezenta de spirit,ea nu intarzie sa indeplineasca randuielile sacre,aprinzand faclia langa oasele risipite.Forta ei morala este uluitoare,caci nu se lasa coplesita de durere,ci se gandeste la tot ce are de facut pentru al cinsti cum ce cuvine pe onul iubit.Buna crestina si pastratoare de traditie,are grija ca privechiul si inmormantarea sa se desfasoare dupa toate regulile datinei,si pentru aceasta nu precupeteste nici eforturi,nici bani.Toata durerea si tot dorul sufletului ei dupa Lipan inzbucnesc inca o data,tragic,la coborarea in groapa a sicriului,ca o reactie la certitudinea ca n-o sa-l mai vada niciodata.
Adevarata masura a inteligentei,a abilitatii si tactului Vitoriei se manifesta la praznicul de pomenire.Pretextand ca mortul i-a comunicat totul,ea creaza de angoasa,de teama,adancita in mod gradat,in care sunt antrenati si cei doi ucigasi.povesteste totul cu lux de amanunt,ca si cand ar fi fost de fata,descriind ganduri si gesture.Dupa ce creaza o stare de tensiune psihologica,Vitoria il atata pe Calistrat Bogza cu intrebari bine puse,pastrand un calm si o stapanire de sine demne de admirat.Incoltindu-l treptat pe ucigas,gradand tensiunea psihica,reuseste sa-l faca sa izbucneasca,reactionand violent.Mereu in garda ea ii cere lui Gheorghita sad ea drumul cainelui si apoi sa-l loveasca in mod pedepsitor pe Bogza.Lovit cu baltagul,acesta face o marturisere completa.
Cucernica,dar hotarata si energica pana la capat,Vitoria oranduieste pomenirea mortului la 9 zile si la 40 de zile.Intreprinzatoare,isi face planuri de rodobandire a turmei de la Rarau dorind ca apoi sa-i arate si minodorei mormantul tatalui ei.Vitoria este un personaj complex.Ea este o aparatoare a unor traditii,o pastratoare a iubirii,o femeie sensibila,o fiinta apropiata de narura si o buna cunoscatoare a semnelor acestuia.
Vitoria Lipan personaj tipic evidentiaza toate calitatile morale si intelectuale ale acestei societati stravechi fiind un adevarat erou,hotarata,active,cu o mare putere de stapanite,voluntara,atenta,cu un spirit de observatie deosebit,cu o intelegere,rapida si co o judecata solida.
