1828- 1834--Studiaza la pensionul lui V.Cuénim,
fiind coleg cu Kogalniceanu.
1834--Calatorie de studii la Paris, unde-si ia
bacalaureatul in 1835. Incearca sa studieze
chimia, medicina, dreptul, dar renunta
repede, ocupandu-se cu drag de literatura.
1838-- Primele incercari literare in franceza, pe
care-o stapanea la perfectie.
1839--Vine in Moldova si pleaca din nou in voiaj
apusean, impreuna cu C. Negri si V. Docan.
Calatoria in Italia il va inspira in nuvela
romantica Buchetiera de la Florenta
(publicata in Dacia literara, 1840).
1840--Devine unul dintre directorii Teatrului
National din Iasi. I se joaca prima piesa
Farmazonul din Harlau, iar in 1844
comedia Iorga de la Sadagura.
1845--Alecsandri participa, la Manjina (conac la
nord de Galati), la onomastica lui Costache
Negri si a surorii acestuia Elena Negri (21
ani). Se consuma o alta poveste pasionanta
de dragoste din istoria literaturii noastre.
Frumoasa Elena, nu de mult divortata,
raspunde la declaratiile de iubire ale
tanarului de 24 de ani. In jur, la conacul
primitor, au venit nu numai prieteni de la Iasi
(Kogalniceanu, C. Negruzzi, Alecu Russo,
Ion Ionescu de la Brad), ci si fratii munteni
N. Balcescu, Ion Ghica s.a. Tinerii
intelectuali pregateau aici, in secret, viitorul
tarii: Revolutia de la 1848, Unirea
Principatelor, Independenta. Elena Negri
imbata sufletul lui Alecsandri cu vraja iubirii,
determinandu-l sa-i scrie stihuri de amor.
Numai ca Elena se imbolnaveste si pleaca, in 1846-- cu fratele ei Costache, in strainatate. In
septembrie, indragostitul Vasile o intalneste
la Venetia, unde raman impreuna doua luni.
Dragoste de vis, care continua in alt voiaj
prin Austria, Germania, Franta. Boala de
piept a Elenei se agraveaza la Paris si pleaca
amandoi in sudul Italiei, unde-l intalnesc pe
prietenul lor Balcescu. Insa zilele iubitei
sunt numarate. Costache Negri si
Kogalniceanu vin la Neapole si, la 25 aprilie 1847-- se imbarca pe un vas francez, cu gandul s-o
transporte pe muribunda in tara. Numai ca
tragedia se consuma pe vapor, la 4 mai, cand
se apropiau de Cornul de aur (Constan-
tinopol). Elena se stinge in bratele iubitului,
fratelui si prietenului Mihalache. O inhu-
meaza in curtea bisericii din Pera, pe
lespedea de marmura fiind sapata inscriptia:
Elena Negri, Moldavia, 4 mai 1847. Fiintei
disparute ii dedica poemul Steluta (romanta
celebra a fost compusa de D.G. Florescu).
La fel ii inchina ciclul Lacramioare.
1848-- Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre romani (mai tarziu cu titlul Desteptarea Romaniei). Fuge, dupa infrangerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela romana.
1850-- Dupa un exil de doi ani, revine in Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita in Iasi sau Doua fete si-o neneaca.
1852--Culege si "indreapta " minunatele perle ale folclorului romanesc pe care le publica in anul 1852 (vol. I), partea a doua aparand in 1853: Poezii populare. Balade adunate si indreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, in 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.
1855--Sub conducerea sa apare revista Romania literara.
1856--Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu in
Steaua Dunarii. Alecsandri se inroleaza, cu
toata fiinta, in lupta pentru Unirea Principa-
telor.
