Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Caracteristici ale activitatii de transport
1. Particularitați ale activitatii de transport
Nivelul de dezvoltare socio-economica impune, ca o condiție vitala, prezenta, dezvoltarea si modernizarea sistemelor de transport și a componentelor acestora astfel incat caracteristicilor lor sa raspunda, integral sau cel puțin parțial, nevoilor pentru care ele au fost realizate.
Este astfel necesara studierea lor amanuntita pentru stabilirea domeniilor de utilizare si organizarea cat mai judicioasa, asigurand securitatea calatorilor, integritatea marfurilor si conditii economice optime.
Principalele funcții pe care un sistem de transport trebuie sa le indeplineasca sunt:
realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala de transport;
asigurarea dreptului la libera circulatie a cetatenilor;
asigurarea liberei circulatii a marfurilor si a bunurilor;
asigurarea transporturilor care privesc siguranta nationala;
asigurarea racordarii la sistemele internationale de transport;
participarea la dezvoltarea socio-economica a tarii.
Se poate afirma faptul ca transportul este o prestatie de servicii complexa, de un tip special, ce se caracterizeaza prin amploare si dificultate. Aceasta presupune o buna organizare, dotare tehnica deosebita si munca calificata si disciplinata, care sa realizeze activitatea in conditii de randament optim.
Conducerea, organizarea si functionarea sistemelor de transport presupune cunoasterea particularitatilor activitatii de transport.
in activitatea de transport nu se creeaza bunuri materiale, ci se presteaza servicii:
o lucratorii din transporturi deci, nu actioneaza asupra materiilor prime, ca printr-un proces tehnologic sa le transforme in produse;
o transporturile de marfuri produc valoare de intrebuintare si valoare de schimb, ceea ce reprezinta particularitati ale sale in raport cu alte ramuri ale economiei nationale:
valoarea de intrebuintare produsa de transportul de marfuri consta in deplasarea spatiala a acestora, particularitatea sa fiind determinata de faptul ca se consuma chiar in timpul procesului de productie al transportului;
valoarea de schimb creata in transportul de marfuri este determinata de valoarea elementelor de productie (forta de munca si mijloacele de productie) consumate;
valoarea marfurilor creste prin munca vie cheltuita in transporturi, nelasand nici o urma in valoarea de intrebuintare.
o transporturile asigura deplasarea persoanelor si a marfurilor in spatiu, realizand astfel un efect util ce poate fi masurat in unitati de masura abstracte (ex. tone x km la transportul feroviar).
procesul de productie in transporturi consta deplasarea in spatiu a persoanelor si a bunurilor materiale;
deplasarea in spatiu a bunurilor poate fi realizata:
o in sfera productiei, unde avem:
transporturi interioare, desfasurate in cadrul agentilor economici (realizeaza transportul materiilor prime sau a semifabricatelor de la un agent economic la altul și intra in consumul colectiv continuand procesul de prelucrare);
o in sfera circulatiei, unde distingem:
transporturi comerciale, care asigura transportul produselor
transportul de calatori este influentat periodic de diferite fenomene care determina intensificarea sa si suplimentari ale mijloacelor de transport, cum ar fi:
o sezonul concediilor;
o inceputul, respectiv sfarsitul anului scolar si al anului universitar;
o sarbatorile legale si religioase etc.
traficul de calatori prezinta curenti egali in ambele sensuri;
la transportul de marfuri curentii in cele doua sensuri, dus-intors, nu sunt egali.
transportul de marfuri si cel de calatori se desfașoara:
o cu un randament variabil (un grad diferit al intensitatii in perioadele de derulare);
o continuu, fara intreruperi (de cele mai multe ori, efectuarea prestatiilor se realizeaza neintrerupt, ziua si noaptea, in zilele de lucru si in sarbatorile legale).
2. Factori de influenta in dezvoltarea transporturilor
In organizarea si dezvoltarea sistemelor de transport, este deosebit de important sa se realizeze, in orice tara, un sistem optim, integrat sistemului de transport continental si mondial. De aceea este necesara stabilrea factorilor care influenteaza dezvoltarea transporturilor, modul in care ei intervin, gradul lor de influenta precum si posibilitatile de a dirija aceasta influenta in vederea atingerii scopului propus.
Pentru o mai buna evidentiere si intelegere a lor, factorii de influenta se grupeaza in mai multe categorii:
factori de influenta naturali:
o pozitia geografica;
o cadrul natural;
o caracterul si amploarea resurselor exploatabile;
o factorii climaterici;
o populatia etc.
factori de influenta social-politici:
o nivelul de trai;
o diviziunea sociala a muncii;
o strategia de aparare etc.
factori de influenta economici:
o generali, ce se refera la economia de ansamblu (nivelul cantitativ si calitativ al productiei industriale, dezvoltarea agriculturii, a comertului) si urmaresc structura sistemelor de transport dintr-o zona, raportata la zonele invecinate;
o specifici, legati strict de transport:
consum specific de combustibili si energie pentru fiecare sistem de transport;
costurile fiecarui sistem de transport;
nivelul tarifelor in fiecare sistem de transport etc.
factori de influenta tehnici:
o viteza;
o capacitatea de transport;
o supletea mijloacelor de transport;
o flexibilitatea, in general;
o capacitatea de adaptare a mijloacelor de transport la particularitatile marfii transportate.
3. Analiza comparativa a principalelor caracteristici ale sistemelor de transport
Pentru a evidentia principalele caracteristici ale sistemelor de transport (fig.2.3), se incearca o analiza comparativa a acestora pornind de la particularitațile activitații și factorii care influențeaza dezvoltarea transporturilor.
Este evident faptul ca in deservirea unui teritoriu rolul major il au in prezent, si nu numai, transportul feroviar si cel rutier, asigurand prin tehnicile pe care le folosesc, un grad inalt de patrundere in teritoriu.
Patrunderea in teritoriu a transportului feroviar este mai limitata. Pe de o parte este dificila patrunderea in oras, mai ales a tehnicilor industriale, iar pe de alta parte, calea ferata este rezervata circulatiei unei diversitati mai mici a mijloacelor de transport.
Transportul fluvial si maritim, tinand seama de conditiile de mediu au un grad de patrundere in teritoriu limitat. Cu toate acestea transportul fluvial si cel maritim se desfasoara pe spatii intinse, prin unitati distincte, distantate la sute de km, iar activitatea de organizare, conducere si exploatare trebuie sa se realizeze prin stransa corelare a unitatilor din traseul respectiv.
Putem deci spune ca transportul rutier are o mobilitate totala, iar celelalte sisteme de transport au o mobilitate ridicata.
In majoritatea tarilor, reteaua de drumuri intre localitati este de 5-10 ori mai mare decat reteaua de cai ferate, prin urmare transportul rutier asigura legatura intre un numar mai mare de localitati decat transportul feroviar, ceea ce inseamna ca transportul rutier asigura cel mai mare grad de deservire teritoriala.
Fig. 2.3. Schema generala de analiza a functiilor transportului
Daca analizam sistemele tehnice din punctul de vedere al capacitatii de transport, trebuie sa remarcam doua aspecte:
transportul in unitati
transportul in convoaie.
Din prima categorie, mijloacele de transport rutier au cele mai mici capacitati, apoi urmeaza in ordine crescatoare vagoanele de cale ferata, navele fluviale autopropulsate si slepurile, navele maritime cargouri, navele maritime mineraliere si, cu cele mai mari capacitati, navele maritime petroliere.
Avioanele si elicopterele au capacitati de uz obisnuit comparabile cu unele din transportul rutier, spre limita inferioara iar capacitatile de exceptie se situeaza la media transportului rutier.
Capacitatea unitara a mijloacelor de transport pe uscat (capacitati de exceptie max. de 500 t) și a celor navale este relativ modesta in raport cu cea a mijloacelor de transport maritime (500.000 t la navele maritime petroliere).
Neajunsurile, din acest punct de vedere, sunt inlaturate de inlocuirea transportului prin unitati simple cu cel in convoaie. In acest mod, creste capacitatea de transport a transportului feroviar (18000 t), a convoaielor de barje (40.000 t) si mai putin a autocamioanelor, fiind limitat convoiul la 1-2 remorci.
In cazul conductelor petroliere se pot asigura capacitati de transport de pana la 100 milioane t/an.
Prin prisma capacitatii utile, de aceasta data a numarului de locuri in transportul de calatori, cele mai mici capacitati le au elicopterele, autobuzele pentru transport interurban, vagoanele de cale ferata, autobuzele simple si troleibuzele simple pentru transportul urban si suburban. Capacitatea creste la autobuzele si troleibuzele articulate, apoi la tramvaie, vagoane de metrou, nave fluviale obisnuite, avioane, garnituri de vagoane in compunerea unui tren, cea mai mare capacitate avand-o garniturile de metrou si navele maritime.
La transport marfurilor pe uscat, pe distante medii si mari, deci la viteze mari de transport, capacitatea cea mai mare o asigura calea ferata iar la transportul de calatori, capacitati maxime comparabile au transportul feroviar si aerian.
Diferente intre sistemele de transport se remarca si in ceea ce priveste consumul specific energetic, a carui valoare depinde de doi factori fundamentali:
tehnici:
o randamentul motoarelor de propulsie;
o randamentul mecanismelor de transmisie si propulsie;
o randamentul agregatelor si serviciilor auxiliare;
o alte proprietati tehnice.
tehnico-organizatorici
o utilizarea la capacitate a mijloacelor de transport;
o evitarea curselor goale etc.
Ceea ce intereseaza este randamentul global al mijloacelor de transport. In ordinea descrescatoare a randamentului global, mijloacele de transport, se situeaza ca in tabelul 2.1.
O remarca de ordin general este aceea ca randamentul vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare este mai mare decat al vehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin scanteie.
De asemenea, daca randamentul locomotivelor electrice se ia comparativ cu sursa primara (centrala termica, centrala hidraulica) randamentul este mic.
Pentru transportul de calatori, consumul specific este raportat la calator x km [kcal/ calator km].
Consumul specific cel mai mare se inregistreaza la aeronave pe distante medii (1000 2800) si scade, in ordine: autoturisme in circulatia urbana (470 900), tren expres (250 420), autoturisme in circulatia interurbana (200 370), tren superexpres (240), tren rapid (110 210), tren accelerat (80 170), automotor suburban (65 170), autobuz urban (65
Tab.2.1.
Ierarhizarea mijloacelor de transport in functie de randamentul global
Nr. crt. |
Mijlocul de transport |
Randament |
|
Locomotive electrice (h fata de linia de contact - pantograf) |
|
|
Autovehicule echipate cu m.a.c. |
|
|
Locomotive diesel electrice LDE |
|
|
Locomotive electrice LE, h fata de sursa primara |
|
|
Locomotive diesel mecanice LDM |
|
|
Locomotive diesel hidrauliceLDH |
|
|
Remorchere fluviale echipate cu m.a.c. |
|
|
Nave maritime comerciale, cu m.a.c |
|
|
Aeronave echipate cu m.a.s. |
|
|
Aeronave turbopropulsoare si turboreactive |
|
|
Avioane echipate cu m.a.s. |
|
|
Remorchere fluviale echipate cu motoare cu abur |
|
|
Locomotive cu abur |
|
O caracteristica tehnologica importanta a transporturilor o constituie productivitatea muncii, care depinde de doi factori:
productivitatea mijlocului de transport;
productivitatea personalului de bord si a celui angajat in efectuarea tuturor celorlalte activitati.
In transportul feroviar productivitatea este mai mare decat in cel rutier.
Nu trebuie neglijate caracteristicile economice:
amortismentul anual, care incarca substantial costul (in proportie de 10-20%);
retributiile
costurile cu energia
Caracteristicile tehnice și tehnologice, energetice si economice sunt specifice fiecarui sistem (fig. 2.4) datorita complexitatii structurale si functionale și a deosebirilor dintre ele.
Este astfel necesara, in activitatea practica, analiza lor, corelarea acestora astfel incat sa se poata stabili strategia generala de dezvoltare a transporturilor si optimizarea continua a functionarii sistemului de transport general si a subsistemelor sale.
In urma analizei caracteristicilor se constata ca sistemele de transport care ofera cea mai mare capacitate de transport in conditii de economicitate ridicata sunt cel feroviar si naval, iar viteza de circulatie mai mare, suplete si flexibilitate asigura transportul rutier.
Pentru a se indeplini cel mai eficient condițiile de:
integritate a marfurilor
siguranta a circulatiei
este reclamata utilizarea sistemului feroviar.
Fig. 2.4. Evidentierea caracteristicilor specifice sistemelor de transport
In dezvoltarea transporturilor, tendintele trebuie corelate cu factorii care influenteaza activitatea de transport, si anume:
realizarea unor noi mijloace de transport, respectiv a noi sisteme, imbunatatirea si modernizarea celor existente in scopul cresterii performantelor ca urmare a:
o aplicarii noilor descoperiri tehnice;
o aplicarii noilor tehnologii;
o informatizarii, robotizarii, automatizarii proceselor tehnologice din transporturi;
o reducerea consumurilor energetice prin rationalizarea functionarii;
intensificarea ritmului de transport ca urmare a cresterii cererii de transport, in stransa corelatie cu:
o evolutia societatii;
o cresterea demografica;
o urbanizarea;
o dezvoltarea economica etc.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |